O poezie, foarte bine spus, in trei "cioburi".Gasesc interesant versul "dandu-mi suturi" care ne-ar putea dezvalui oglinda ce ne arata spatele si praful unui mers.Atat am avut de "adaugat", celelalte comentarii fiind foarte bune.MI-a placut! Cu respect, Sebastian
tocmai asta e. cred ca „regulile” nu sînt un lucru rău (deși eu nu mă pricep la „regulile” din poezie așa că nu îți pot da un sfat în această privință) dar cred că, dacă ele există, trebuie să joace un rol în procesul cenzural al auto-editării și nu în demersul creațional. cred că tu pui carul înaintea boilor și din cauza asta ajungi în situația asta. exigența poate juca un rol extraordinar în rafinarea unui text dar poate inhiba nașterea lui.
Sequoia vazut din doua unghiuri diferite: cutie sensibila, de rezonanta a suferintelor (instrument muzical) sau martor tacut si altar pentru ispasire a pacatelor. Poate nu am reusit sa ilustrez aceste lucruri , pe care le-am avut in cap. Lucian, multumesc.
Un text sensibil. Dar şi un regretabil dezacord (sau, să-i zicem, acord prin atracţie): "iubitele lor sunt ca oglinzile/ fixate în pereţi/ răsuflarea celor de dincolo/ nu le mai aburesc". Predicatul (aburesc) trebuie pus la singular, pentru ca subiectul (răsuflarea) e la singular .
dacă moartea are nevoie de țîr și bîr... "hey îs online și-mi ascut incisivii - vin degrabă să-ți aplic două punctele și paranteza finală... și unde mai pui că mi-e o poftă de ligamenteeee!" sînt așa...oscilîndă cu privire la idee. cursiv nu zic, chiar e! da'-ntre timp dă-i și id-ul meu de-o prinzi "pe țeavă". glumesc! (?) ioaneee, regăsește-te!
mi s-a spus: scrie ce vezi!
și iată:
bobadil cu fes pe cap/ șchiopăta-ntr-un singur șlap/ noaptea spre o fundătură/ (ce să facem viața-i dură)
scuze pt. offtopic Adriana! voința divină...
Ei bine, pentru motivele arătate mai devreme, și pentru perseverență... nu știu ce și cui se datorează, dar revenind îmi place și mai mult, și, chiar dacă îmi păstrez urma mea de rezervă la primele două versuri, parcă am impresia că ai adâncit atmosfera despre care spuneam, și asta e de bine. Peniță, așadar.
Marian, mie finalul mi-a placut, insa mi se pare ca repetitia lui "cu" este deranjanta. Vezi si tu: "cu crengile, cu norii, cu moartea?// Cu ochii umezi..." iar expresia "ploaia de frunze îngălbenite" este prea comuna, aproape scolareasca, nu te supara. trebuie gasit altceva acolo. In poeziile scurte, asemenea imperfectiuni sunt extrem de evidente.
Încântat să vă citesc acest poem în care emoțiile de astă dată sunt stăpânite și ajung gradual la ochiul cititorului. Foarte dragă inimii mele ultima strofă. Cu stimă
Foarte interesanta poezia ta bilingva> Admir oamenii care stiu sa traduca, cu toate nuantele expresiei, poeme. Cel mai mult mi-au placut versurile: " tata scrie ceva din fluierul piciorului" care ma duce cu gandul la omul copac, in care piciorul nu e decat o prelungire a trunchiului, care canta in anumite momente a zilei cand vantul trece prin el. Apoi: " astăzi păsările nu au umbră" fiinte insesibabile, un fel de ingeri, pasarile reprezentand starile angelice a firii Ultima strofa imi palce cel mai mult : " "vara eu stau în fața timpului" adica esti atemporal, intampinand tu timpul, ca timpul sa se ia dupa tine si nu invers. Inversezi astfel simbolurile incat te plasezi mereu la est, spre lumina, psre acea lumina care incremeneste undeva intre primii zori si aurora.
Cristina, vreau să fac un experiment, cu acordul tău, adică să listez poemul tău, să îl prezint luni elevilor mei, copii de zece ani, şi să le cer să facă nişte interpretări fără a le da niciun indiciu.
PS. Apropo de "critica" lui Adrian, îţi spun ceva din experienţa proprie: e de bine :) şi spre bine.
interesanta opinie, marga. placut impresionat pentru perseverenta cu care te apleci peste textele pe care le scriu. iata un motiv in plus sa mai ies din hibernare si sa mai scriu cite ceva.
poemul are imagini de forță iar finalul este unul cu totul special
nu este neapărat genul meu dar nu pot să nu apreciez această scriitură
un pas înainte clar și răspicat
un discurs poetic rotund, plin de sensuri pe mai multe niveluri, fără să-și piardă din farmecul alunecării metaforei
și mă repet, ce să-i faci, așa-i cu vârsta, finalul este clar de peniță
felicitări omule!
Adevarul e ca ai dreptate perfecta Bianca... e de modificat acolo, nu voi schimba insa aici ca sa nu las comm-ul fara obiect. Cateodata mai merge si un paharel de vorba, este? :-) Andu
Virgil,e aproape de banal textul ăsta. mă rog mie nu-mi trasmite nimic. nici măcar minimalismul ăsta, aproape desuet de acum, nu reuşeşte să-mi spună decât că te-ai întîlnit cu un Hristos şi că după ce ai vrut să treci neobservat ca de obicei, ( de ce doreai să fii neobservat ? sau e doar aşa de umplutură ?), ai avut un dialog totuşi, un dialog simplu, simpatic, ca şi cu un oarecare ( de fapt am precizat mai sus că tu te-ai întâlnit cu un hristos) care, condescendent, îţi acceptă punctul de vedere, tu-supus trecerii timpului, el-neatins, în afara lui, deci în altă sferă, şi te invită la o cafea unde tu pierzi 5-10 min. din viaţă, el-nimic, dar nu aveţi ce să vă reproşaţi, ceea ce e minunat.
Virgil, sunt sute de textuleţe din acestea.
Poate dacă aș fi scris "cerul pe umeri'' sau "norii pe umeri", eram mai aproape de exprimarea metaforică, dar ceața e altceva, e cea care ne învăluie și pare că o purtăm pe umeri. Și de aici în colo multe interpretări: poveri, boli, cruce, aplecare, prăbușire, moarte... și poate înălțare, despovărare, eliberare, plutire, înviere.
E scris prin tehnica paradoxului. E departe de a fi perfect, motiv pentru care, iată, și lectorul eficient a avut un dubiu. Mulțumesc, Virgil!
este un text la care am revenit cu plăcere. deși aș mai cere ceva de la el (inclusiv un final mai puternic), este un poem bun. ai o tendință de a surprinde, ceea ce îmi plăcu mult și această calitate/particularitate nu este de neglijat.
Cred că nu vrei să înțelegi nuanțele. Eu am spus că e o expresie împrumutată. Nicio o clipă nu am pronunțat cuvântul "plagiat". Mi-am manifestat curiozitatea față de ea ca subtitlu (deja devenise o colecție, mi-ai spus). Perfect. Nu văd nimic tragic în faptul că ai ajuns la un "cumul" de genul ăsta din comentariile unor colegi, practic ai avut inspirație lirică. E minunat. Ei și? Ce mare lucru era să spui: Da, m-au inspirat comentariile și mi-a ieșit din "bisericuțe de pițigoi, cu pițigoi, între pițigoi etc" expresia "biserica pițigoilor" . Mie îmi vin idei când văd nuanțe de albastru. Și câți nu văd nuanțe de albastru?!? Aici discutăm, perorăm, dezbatem, susținem. E o agora. La urma urmei, fiecare are dreptul să-și ia jucăriile și să facă tot ce vrea. Comportamentul însă mi se pare copilăresc.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
O poezie, foarte bine spus, in trei "cioburi".Gasesc interesant versul "dandu-mi suturi" care ne-ar putea dezvalui oglinda ce ne arata spatele si praful unui mers.Atat am avut de "adaugat", celelalte comentarii fiind foarte bune.MI-a placut! Cu respect, Sebastian
pentru textul : Oglinda detocmai asta e. cred ca „regulile” nu sînt un lucru rău (deși eu nu mă pricep la „regulile” din poezie așa că nu îți pot da un sfat în această privință) dar cred că, dacă ele există, trebuie să joace un rol în procesul cenzural al auto-editării și nu în demersul creațional. cred că tu pui carul înaintea boilor și din cauza asta ajungi în situația asta. exigența poate juca un rol extraordinar în rafinarea unui text dar poate inhiba nașterea lui.
pentru textul : nihil sine deo deCorectează aici: "se înfinge".
pentru textul : Singurătatea din camera albă deDup-aia, mai vedem...
Felicitari, Adriana! :) Cred ca toti abia asteptam s-o citim, sa vedem ilustratiile. Sunt convinsa ca e o bijuterie. :) Te imbratisez!
pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" deSequoia vazut din doua unghiuri diferite: cutie sensibila, de rezonanta a suferintelor (instrument muzical) sau martor tacut si altar pentru ispasire a pacatelor. Poate nu am reusit sa ilustrez aceste lucruri , pe care le-am avut in cap. Lucian, multumesc.
pentru textul : sequoia deUn text sensibil. Dar şi un regretabil dezacord (sau, să-i zicem, acord prin atracţie): "iubitele lor sunt ca oglinzile/ fixate în pereţi/ răsuflarea celor de dincolo/ nu le mai aburesc". Predicatul (aburesc) trebuie pus la singular, pentru ca subiectul (răsuflarea) e la singular .
pentru textul : chipul demultului deVă mulţumesc tuturor! Aş fi vrut să vin la Iaşi, dar mă ţine la Brăila o serbare a colindelor, la fiul meu cel mic. Altă dată, sper ...
pentru textul : ,,Femeia-Mac" de Elena Albu Istrati, lansare de carte la Brăila deasta nici mie nu mi-a placut...
pentru textul : envoyee de mon i-phone decred ca e scris intr-un moment in care, de fapt, tacerea face mai bine decat spunerea, e mai rodnica.
O resursă on line utilă pentru înţelegerea principiilor estetice şi istoriei haikuului găseşti aici în engleză. Există desigur şi altele.
http://simplyhaiku.theartofhaiku.com/summer-2012/features/japanese-haiku...
pentru textul : haiku dedacă moartea are nevoie de țîr și bîr... "hey îs online și-mi ascut incisivii - vin degrabă să-ți aplic două punctele și paranteza finală... și unde mai pui că mi-e o poftă de ligamenteeee!" sînt așa...oscilîndă cu privire la idee. cursiv nu zic, chiar e! da'-ntre timp dă-i și id-ul meu de-o prinzi "pe țeavă". glumesc! (?) ioaneee, regăsește-te!
pentru textul : când vorbesc cu moartea pe messenger demi s-a spus: scrie ce vezi!
pentru textul : cină festivă deși iată:
bobadil cu fes pe cap/ șchiopăta-ntr-un singur șlap/ noaptea spre o fundătură/ (ce să facem viața-i dură)
scuze pt. offtopic Adriana! voința divină...
multam, Cristina! asa sunt ideile serioase... interminabile:) numa de bine!
pentru textul : ca o fiară noiembrie deEi bine, pentru motivele arătate mai devreme, și pentru perseverență... nu știu ce și cui se datorează, dar revenind îmi place și mai mult, și, chiar dacă îmi păstrez urma mea de rezervă la primele două versuri, parcă am impresia că ai adâncit atmosfera despre care spuneam, și asta e de bine. Peniță, așadar.
pentru textul : Mizantropii deeste adevărat că lirismul se rupe în acel loc, este parte din jocul poetic al acestui text. Mulțumesc pentru aprecieri
pentru textul : dacă s-ar deschide pleoapele timpului ne vor găsi răstigniți în chihlimbar deMarian, mie finalul mi-a placut, insa mi se pare ca repetitia lui "cu" este deranjanta. Vezi si tu: "cu crengile, cu norii, cu moartea?// Cu ochii umezi..." iar expresia "ploaia de frunze îngălbenite" este prea comuna, aproape scolareasca, nu te supara. trebuie gasit altceva acolo. In poeziile scurte, asemenea imperfectiuni sunt extrem de evidente.
pentru textul : Într-un târziu deÎncântat să vă citesc acest poem în care emoțiile de astă dată sunt stăpânite și ajung gradual la ochiul cititorului. Foarte dragă inimii mele ultima strofă. Cu stimă
pentru textul : fratelui grimm de"există o moară numită suflet care transformă visele în făină" cinic textul dar reusit ca imperechere intre jurnal si interviu
pentru textul : pentru liniștea dumneavoastră deFoarte interesanta poezia ta bilingva> Admir oamenii care stiu sa traduca, cu toate nuantele expresiei, poeme. Cel mai mult mi-au placut versurile: " tata scrie ceva din fluierul piciorului" care ma duce cu gandul la omul copac, in care piciorul nu e decat o prelungire a trunchiului, care canta in anumite momente a zilei cand vantul trece prin el. Apoi: " astăzi păsările nu au umbră" fiinte insesibabile, un fel de ingeri, pasarile reprezentand starile angelice a firii Ultima strofa imi palce cel mai mult : " "vara eu stau în fața timpului" adica esti atemporal, intampinand tu timpul, ca timpul sa se ia dupa tine si nu invers. Inversezi astfel simbolurile incat te plasezi mereu la est, spre lumina, psre acea lumina care incremeneste undeva intre primii zori si aurora.
pentru textul : dunărea în inimi deo sa te invit cu siguranta după ce tai capra vecinului,sa nu -ti deranjeze privirea ,coarnele rasucite.
pentru textul : Trăiește capra vecinului deCristina, vreau să fac un experiment, cu acordul tău, adică să listez poemul tău, să îl prezint luni elevilor mei, copii de zece ani, şi să le cer să facă nişte interpretări fără a le da niciun indiciu.
PS. Apropo de "critica" lui Adrian, îţi spun ceva din experienţa proprie: e de bine :) şi spre bine.
pentru textul : ceainicul deinteresanta opinie, marga. placut impresionat pentru perseverenta cu care te apleci peste textele pe care le scriu. iata un motiv in plus sa mai ies din hibernare si sa mai scriu cite ceva.
pentru textul : primăvara asta scălîmbă I depoemul are imagini de forță iar finalul este unul cu totul special
pentru textul : ziua în care ne-am mutat într-o migdală denu este neapărat genul meu dar nu pot să nu apreciez această scriitură
un pas înainte clar și răspicat
un discurs poetic rotund, plin de sensuri pe mai multe niveluri, fără să-și piardă din farmecul alunecării metaforei
și mă repet, ce să-i faci, așa-i cu vârsta, finalul este clar de peniță
felicitări omule!
Adevarul e ca ai dreptate perfecta Bianca... e de modificat acolo, nu voi schimba insa aici ca sa nu las comm-ul fara obiect. Cateodata mai merge si un paharel de vorba, este? :-) Andu
pentru textul : la un pahar de vorbă deVirgil,e aproape de banal textul ăsta. mă rog mie nu-mi trasmite nimic. nici măcar minimalismul ăsta, aproape desuet de acum, nu reuşeşte să-mi spună decât că te-ai întîlnit cu un Hristos şi că după ce ai vrut să treci neobservat ca de obicei, ( de ce doreai să fii neobservat ? sau e doar aşa de umplutură ?), ai avut un dialog totuşi, un dialog simplu, simpatic, ca şi cu un oarecare ( de fapt am precizat mai sus că tu te-ai întâlnit cu un hristos) care, condescendent, îţi acceptă punctul de vedere, tu-supus trecerii timpului, el-neatins, în afara lui, deci în altă sferă, şi te invită la o cafea unde tu pierzi 5-10 min. din viaţă, el-nimic, dar nu aveţi ce să vă reproşaţi, ceea ce e minunat.
pentru textul : l-am întîlnit pe hristos în mall într-o zi deVirgil, sunt sute de textuleţe din acestea.
Poate dacă aș fi scris "cerul pe umeri'' sau "norii pe umeri", eram mai aproape de exprimarea metaforică, dar ceața e altceva, e cea care ne învăluie și pare că o purtăm pe umeri. Și de aici în colo multe interpretări: poveri, boli, cruce, aplecare, prăbușire, moarte... și poate înălțare, despovărare, eliberare, plutire, înviere.
pentru textul : Haiku deE scris prin tehnica paradoxului. E departe de a fi perfect, motiv pentru care, iată, și lectorul eficient a avut un dubiu. Mulțumesc, Virgil!
este un text la care am revenit cu plăcere. deși aș mai cere ceva de la el (inclusiv un final mai puternic), este un poem bun. ai o tendință de a surprinde, ceea ce îmi plăcu mult și această calitate/particularitate nu este de neglijat.
pentru textul : execiţiu de insomnie deîn mocirla...
pentru textul : Banii - frica, dorinţa şi gândirea deCred că nu vrei să înțelegi nuanțele. Eu am spus că e o expresie împrumutată. Nicio o clipă nu am pronunțat cuvântul "plagiat". Mi-am manifestat curiozitatea față de ea ca subtitlu (deja devenise o colecție, mi-ai spus). Perfect. Nu văd nimic tragic în faptul că ai ajuns la un "cumul" de genul ăsta din comentariile unor colegi, practic ai avut inspirație lirică. E minunat. Ei și? Ce mare lucru era să spui: Da, m-au inspirat comentariile și mi-a ieșit din "bisericuțe de pițigoi, cu pițigoi, între pițigoi etc" expresia "biserica pițigoilor" . Mie îmi vin idei când văd nuanțe de albastru. Și câți nu văd nuanțe de albastru?!? Aici discutăm, perorăm, dezbatem, susținem. E o agora. La urma urmei, fiecare are dreptul să-și ia jucăriile și să facă tot ce vrea. Comportamentul însă mi se pare copilăresc.
pentru textul : bunica mea a fost o lebădă neagră desigur, Vlad. m-ar bucura!
pentru textul : perpetuum mobile (II) deVlad, nu vad prea bine: in balonasele acelea sunt versuri? sau comentarii?
pentru textul : login dePagini