poemul e mai mult decat frumos. m-am lovit insa de "propovaduim", strica muzicalitatea, este destul de greoi. apoi si repetitia care vine sa accentueze intr-un ritm bolnavicios, strica nonsalanta care se mula perfect. as sugera: inventam un isus -desi e cliseu, cantam un isus -desi e prea religios si rupt de context. poate "noi cautam un isus nenascut". cautam, spovedim, raspandim, dezvaluim, divulgam etc mcm
Yester, sunt un pic confuză, dacă ești (încă) nou pe pagina mea, de unde știi care mi-e stilul? ;-) Mă bucur dacă ai observat imaginea din mai multe perspective, de fapt ar trebui să spună multe, aproape la fel de multe ca și textul, zic eu. Te mai aștept, atunci :-) Francisc, ți-am ascultat, din câte vezi, sfatul... mulțumesc. Dan, câteva momente poemul acesta a avut chiar acest titlu: simplu. În mintea mea, desigur. Pentru că nu e nimic mai "simplu" decât să fii fericit în ciuda, împotriva acelui adânc de care vorbeai... totul stă în a ști unde și cum se deschide drumul și că poți oricând trece dincolo. Și, la urma urmelor, să nu rămâi împotmolit în anotimpurile greșite. Pentru că nu există așa ceva. Cu privire la verbul acela, era de fapt dialogul început demult de mine cu cititorul. Dar m-am gândit că poate aveți dreptate, și tu, și Francisc, așa că l-am tăiat, în tradiția începută de Virgil, spre a se vedea ce anume am modificat, în urma sugestiilor. Îți mulțumesc și ție de prezența, poți fi și mai tranșant, dacă simți nevoia, nu-i nici o supărare :-)
mi-a placut schema poemului prin asezarea in pagina, limita intrezarita, dar, acest decupat de la final prea se afirma singur, mi-ar fi placut ceva mai lucrat, medeea
Dacă Blaga a scris despre "pasărea măiastră", probabil o influenţă brâncuşiană, aici avem "pasărea flămândă" şi o limpede influenţă şi motiv stănescian: "care mă poartă prin lăuntrul cuvintelor". Restul e speculaţie auctorială, în formă retorică, un melanj al unor teme ce se pot numi timp, inspiraţie, sete creatoare. Mistuitoare, astfel că autorul pare uşor cinic prin titlul "pe scurt".
cuvântul ăsta pompos nu reuşeşte să ridice calitatea textului ăstuia umplut de sângele sudorii pseudo-artistice. şi tu erai cel împotriva atâtori sâni pe site şi iată acum pui mâna tu pe ei ca pe coarnele plugului. vezi îndemnul acela: "cine pune mâna pe coarnele plugului şi se uită înapoi..."
deci înainte, pe ei, să nu rămâi tu mai fraier.
Mie îmi place aici ideea cu Marea de Mijloc.
Dragă Emil, am citit și profilul din pagina ta... cum adică în prezent pensionar? Ce-i asta? Există oare pensionare din literatură, din cuvântul scris? Eu nu cred...
Cunoști sunt sigur la fel de bine ca mine autori care au fost recunoscuți târziu în timpul vieții (unii au primit chiar și premiul Nobel la senectute ca inovatori lirici) și desigur cei mai mulți post-mortem.
Părerea mea este că ideea excelentă cu Marea de Mijloc se cam pierde prin poem în exprimări întortocheate, lipsite de forță.
Am spus-o la multe întâlniri literare, metafora poate face sau desface un poem în poezia modernă procedeul este o armă cu multe tăișuri.
Recomandarea mea este să cauți adresarea mai directă în poezie. Proza e altceva, acolo poți să te întinzi cititorul are la dispoziție pagini întregi ca să intre în armonie cu tine. În poezie însă îl poți pierde pe el, pe cititorul tău, mult mai repede.
Cu drag,
Andu
si totusi ce se va intimpla dupa, cind toti asteapta pasivi sfirsitul spectacolului ? vei mai putea purta cu tine sevaletul gindurilor libere, vor mai fi aceleasi culori, voi mai putea privi mediterana prin acelasi asfintit? ce noapte de dragoste isi va mai regasi mireasa fara lapte a ofiterului surd? doar ne zidim borcane de sticla in preajma sperantelor malformate, diforme: dupa razboi... "după război o sa fiu dat la întors pe dos cei care mă iubesc mă doresc decimat altora nu la pasă"...
Pentru Ela : 1-" S-a scris atât de mult încât, fatal, tot ce se mai scrie pare că s-a mai spus. Se repetă, conștient sau inconștient, aproape fond și formă, de condeiele de meserie și de acei de bună-credință care au curajul să creadă că sunt cu totul originali." (George Bacovia) 2- Cinstit si sincer sunt uimit de haosul literar, TOTI scriu, toti publica, e o efervescenta cum numai la Renastere am cunoscut . Crezi ca mai avem ceva de inventat? De zis?
o extrapolare lirica reusita si plina de farmec a paradoxului rimbaudian. curge bine poemul tau, discret precum lacrima instrainarii de sine. o mica obiectie am, la titlu: in cazul in care vrei sa-l lasi intre ghilimele, cred ca citatul exact era: "je est un autre". fara ghilimele, insa, merge si varianta aleasa de tine, in cazul particular al poemului tau. felicitari.
eu nu ma pricep la limba franceza dar mi-a spus cineva odata ca "nuit" inseamna noapte. si in poza vad ziua. asa ca trag concluzia ca nu e bine, e o nepotrivire de ora, banuiesc, in rest n-am inteles, poate ne traduce cineva
Andu, Laurenţiu, mă voi gândi la alt titlu. Mărturisesc că pentru substanţa textului - ironia şi blamul falsei euforii primăvăratice - mi s-a părut potrivit, dar era departe de-a mă mulţumi. Acum, după comentarii, mi se pare şi mai palid. Voi modifica, deci. Nu ştiu cum încă, dar voi modifica.
imagini multe și puternice, fără îndoială, cu toate astea textul îmi pare oarecum fragmentat, spart. În mare, o poezie chiar faină, care îți rămâne în minte. Nu i-ar strica oarece substanță de legătură, totuși, mai ales în prima strofă, unde, în ciuda vizualului reușit, parcă sunt rupturi de film după fiecare vers.
Finalul îmi pare grăbit. Concluzia ar fi: o scriere reușită dar ne-finisată parcă.
saptamina trecuta, cind intram pe textul meu "Gri" aparea alt text, tot "gri", al cristinei stefan, dar s-a rezolvat intre timp, era probabil din cauza aceluiasi titlu. e ok acum. in rest, schimbari numa' in bine pe hermeneia
Sixtus, nu am pornit de la hieroglife ci de la glife și am mers paralel, intr-o alta dimensiune a trancendenței, aceea a scrierii cu sânge, a hemo-semnelor, în lumea marcată de o anumită religie, unde, nu de mult, râsul era o blasfemie, în anumite cercuri... Iar dacă ai găsit o fărâmă de poezie, e mai bine decât nimic. Mulțumesc.
cred ca am mai scris undeva de ce expresia "Apocalipsa dupa... [cineva]" nu e corecta din punct de vedere literar. Expresia se potriveste la "Evanghelia dupa..." pentru ca Evanghelia este relatarea unei insiruiri de evenimente dintr-o anumita perspectiva, deci este "dupa" cineva. Apocalipsa pe de alta parte este "a cuiva". De aceea in Biblie gasesti "Apocalipsa lui Ioan" si nu "Apocalipsa dupa Ioan". Fiindca "o apocalipsa", sau o revelatie era ceva ce i se oferea (prin natura fenomenului) unei singure persoane. Persoana aceea era "martora" si "recipientul" acelei revelatii, "apocalipse". Evenghelia pe de alta parte a fost o "istorie" la care au fost "martori" mult mai multi oameni iar unii dintre ei au cules relatarile acelei "istorii" si le-au colectionat intr-un intreg pe care l-au numit Evanghelie. Dar fiindca au fost mai multi care au fost martorii acelorasi evenimente atunci fiecare "evanghelie" a ajuns sa fie numita "dupa cineva" (ex. Matei, Marcu, Luca, etc) Nu la fel se poate spune despre Apocalipsa. De aceea diferenta dintre cele doua denumiri si de aici existenta unei formulari corecte sau incorecte.
mi-a placut sinceritatea. intr-adevar, poezia asta e o joaca. asa pentru mine, sa vedem daca mai stius a-mi amintesc inocenta. din comentariul tau inteleg ca a fost un act ratat. si da, nu mare lucru de spus... sau n-am stiut bine cum.
ca de la un elev care a invatat doar cand a avut profesori duri, interventia ta e binevenita.
Pentru un așa final, cred că textul de până acolo ar trebui să câștige în profunzime și sobrietate. Nivelul de abordare necesită o înălțare cu câteva trepte bune. Rimele, unele facile, nu ajută la asta și scad valoarea textului.
prima strofă face un exercițiu de logică abstractă în care se împlântă perfect întrebările celei de-a doua strofe. ultimile trei strofe însă, poartă o altă consonață. se rup de ideea primelor două strofe spre a se dărui, spre a justifica titlul. o părere.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
da, este o poveste şi eu am simţit acest lucru. Mulţumesc pentru lectură şi remarcarea textului Virgil. Şi pentru observaţiile pertinente.
pentru textul : Pe Volga liniştită depoemul e mai mult decat frumos. m-am lovit insa de "propovaduim", strica muzicalitatea, este destul de greoi. apoi si repetitia care vine sa accentueze intr-un ritm bolnavicios, strica nonsalanta care se mula perfect. as sugera: inventam un isus -desi e cliseu, cantam un isus -desi e prea religios si rupt de context. poate "noi cautam un isus nenascut". cautam, spovedim, raspandim, dezvaluim, divulgam etc mcm
pentru textul : noi propovăduim un hristos nenăscut deda, un text succint care promite. incercari din acestea de rafinare sint de bun augur. felicitari
pentru textul : unic vers deYester, sunt un pic confuză, dacă ești (încă) nou pe pagina mea, de unde știi care mi-e stilul? ;-) Mă bucur dacă ai observat imaginea din mai multe perspective, de fapt ar trebui să spună multe, aproape la fel de multe ca și textul, zic eu. Te mai aștept, atunci :-) Francisc, ți-am ascultat, din câte vezi, sfatul... mulțumesc. Dan, câteva momente poemul acesta a avut chiar acest titlu: simplu. În mintea mea, desigur. Pentru că nu e nimic mai "simplu" decât să fii fericit în ciuda, împotriva acelui adânc de care vorbeai... totul stă în a ști unde și cum se deschide drumul și că poți oricând trece dincolo. Și, la urma urmelor, să nu rămâi împotmolit în anotimpurile greșite. Pentru că nu există așa ceva. Cu privire la verbul acela, era de fapt dialogul început demult de mine cu cititorul. Dar m-am gândit că poate aveți dreptate, și tu, și Francisc, așa că l-am tăiat, în tradiția începută de Virgil, spre a se vedea ce anume am modificat, în urma sugestiilor. Îți mulțumesc și ție de prezența, poți fi și mai tranșant, dacă simți nevoia, nu-i nici o supărare :-)
pentru textul : cu litere mici, fericirea deCostel, fii binevenit pe Hermeneia! cred că e prima ta postare aici. dacă mă-nșel... nu-i nimic, un gând bun în plus nu strică niciodată. :)
interesantă poezie!
„veneai roșie
și roșie la față
veșnicia se termină și ea”
final, mai ales, mi-a plăcut foarte mult, e cumva contradictoriu, neașteptat, are rol de liant al ideii. opinia mea, firrește...
pentru textul : Cămașa cea roșie demai trec pe aici.
haiku trebuie pus la subtitlu si sa ramina curat "Cupole sub nea". cupolele au un destin imaculat al lor, dincolo de zapezi: lumina credintei.
pentru textul : Haiku deîți sînt recunoscător pentru faptul că nu ai leșinat la versurile "la popa la poartă/o pisică moartă"(fiind cunoscută pasiunea ta pentru feline).
pentru textul : start and play demie imi place mai mult varianta lui vladimir. are mai putine weeds. finalul din versul asta scirtiie: /nasturii îmi fuseseră smulși brusc de fapt/.
pentru textul : evanghelii inoportune II demi-a placut schema poemului prin asezarea in pagina, limita intrezarita, dar, acest decupat de la final prea se afirma singur, mi-ar fi placut ceva mai lucrat, medeea
pentru textul : Fugară deDacă Blaga a scris despre "pasărea măiastră", probabil o influenţă brâncuşiană, aici avem "pasărea flămândă" şi o limpede influenţă şi motiv stănescian: "care mă poartă prin lăuntrul cuvintelor". Restul e speculaţie auctorială, în formă retorică, un melanj al unor teme ce se pot numi timp, inspiraţie, sete creatoare. Mistuitoare, astfel că autorul pare uşor cinic prin titlul "pe scurt".
pentru textul : pe scurt decuvântul ăsta pompos nu reuşeşte să ridice calitatea textului ăstuia umplut de sângele sudorii pseudo-artistice. şi tu erai cel împotriva atâtori sâni pe site şi iată acum pui mâna tu pe ei ca pe coarnele plugului. vezi îndemnul acela: "cine pune mâna pe coarnele plugului şi se uită înapoi..."
pentru textul : secretele noastre împrumutate dedeci înainte, pe ei, să nu rămâi tu mai fraier.
Mie îmi place aici ideea cu Marea de Mijloc.
pentru textul : Uneori... deDragă Emil, am citit și profilul din pagina ta... cum adică în prezent pensionar? Ce-i asta? Există oare pensionare din literatură, din cuvântul scris? Eu nu cred...
Cunoști sunt sigur la fel de bine ca mine autori care au fost recunoscuți târziu în timpul vieții (unii au primit chiar și premiul Nobel la senectute ca inovatori lirici) și desigur cei mai mulți post-mortem.
Părerea mea este că ideea excelentă cu Marea de Mijloc se cam pierde prin poem în exprimări întortocheate, lipsite de forță.
Am spus-o la multe întâlniri literare, metafora poate face sau desface un poem în poezia modernă procedeul este o armă cu multe tăișuri.
Recomandarea mea este să cauți adresarea mai directă în poezie. Proza e altceva, acolo poți să te întinzi cititorul are la dispoziție pagini întregi ca să intre în armonie cu tine. În poezie însă îl poți pierde pe el, pe cititorul tău, mult mai repede.
Cu drag,
Andu
si totusi ce se va intimpla dupa, cind toti asteapta pasivi sfirsitul spectacolului ? vei mai putea purta cu tine sevaletul gindurilor libere, vor mai fi aceleasi culori, voi mai putea privi mediterana prin acelasi asfintit? ce noapte de dragoste isi va mai regasi mireasa fara lapte a ofiterului surd? doar ne zidim borcane de sticla in preajma sperantelor malformate, diforme: dupa razboi... "după război o sa fiu dat la întors pe dos cei care mă iubesc mă doresc decimat altora nu la pasă"...
pentru textul : După război dePentru Ela : 1-" S-a scris atât de mult încât, fatal, tot ce se mai scrie pare că s-a mai spus. Se repetă, conștient sau inconștient, aproape fond și formă, de condeiele de meserie și de acei de bună-credință care au curajul să creadă că sunt cu totul originali." (George Bacovia) 2- Cinstit si sincer sunt uimit de haosul literar, TOTI scriu, toti publica, e o efervescenta cum numai la Renastere am cunoscut . Crezi ca mai avem ceva de inventat? De zis?
pentru textul : Fractalism deo extrapolare lirica reusita si plina de farmec a paradoxului rimbaudian. curge bine poemul tau, discret precum lacrima instrainarii de sine. o mica obiectie am, la titlu: in cazul in care vrei sa-l lasi intre ghilimele, cred ca citatul exact era: "je est un autre". fara ghilimele, insa, merge si varianta aleasa de tine, in cazul particular al poemului tau. felicitari.
pentru textul : „Je est l’autre” deeu nu ma pricep la limba franceza dar mi-a spus cineva odata ca "nuit" inseamna noapte. si in poza vad ziua. asa ca trag concluzia ca nu e bine, e o nepotrivire de ora, banuiesc, in rest n-am inteles, poate ne traduce cineva
pentru textul : la liberté promise deAndu, Laurenţiu, mă voi gândi la alt titlu. Mărturisesc că pentru substanţa textului - ironia şi blamul falsei euforii primăvăratice - mi s-a părut potrivit, dar era departe de-a mă mulţumi. Acum, după comentarii, mi se pare şi mai palid. Voi modifica, deci. Nu ştiu cum încă, dar voi modifica.
pentru textul : Îndobivărare deimagini multe și puternice, fără îndoială, cu toate astea textul îmi pare oarecum fragmentat, spart. În mare, o poezie chiar faină, care îți rămâne în minte. Nu i-ar strica oarece substanță de legătură, totuși, mai ales în prima strofă, unde, în ciuda vizualului reușit, parcă sunt rupturi de film după fiecare vers.
pentru textul : semn scrijelit într-o parcare deFinalul îmi pare grăbit. Concluzia ar fi: o scriere reușită dar ne-finisată parcă.
intre noroc ca trec tot mai rar pe aici si
pentru textul : cămaşa lui de forţă semăna cu o redingotă devina mea ca n-am inteles comentariul autorului e
mai bine asa
minus epsilon...
(?)
saptamina trecuta, cind intram pe textul meu "Gri" aparea alt text, tot "gri", al cristinei stefan, dar s-a rezolvat intre timp, era probabil din cauza aceluiasi titlu. e ok acum. in rest, schimbari numa' in bine pe hermeneia
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – deCam multe prepoziţii...
pentru textul : pulsul amintirii deSixtus, nu am pornit de la hieroglife ci de la glife și am mers paralel, intr-o alta dimensiune a trancendenței, aceea a scrierii cu sânge, a hemo-semnelor, în lumea marcată de o anumită religie, unde, nu de mult, râsul era o blasfemie, în anumite cercuri... Iar dacă ai găsit o fărâmă de poezie, e mai bine decât nimic. Mulțumesc.
pentru textul : Hemoglife. Numele patrafirului decred ca am mai scris undeva de ce expresia "Apocalipsa dupa... [cineva]" nu e corecta din punct de vedere literar. Expresia se potriveste la "Evanghelia dupa..." pentru ca Evanghelia este relatarea unei insiruiri de evenimente dintr-o anumita perspectiva, deci este "dupa" cineva. Apocalipsa pe de alta parte este "a cuiva". De aceea in Biblie gasesti "Apocalipsa lui Ioan" si nu "Apocalipsa dupa Ioan". Fiindca "o apocalipsa", sau o revelatie era ceva ce i se oferea (prin natura fenomenului) unei singure persoane. Persoana aceea era "martora" si "recipientul" acelei revelatii, "apocalipse". Evenghelia pe de alta parte a fost o "istorie" la care au fost "martori" mult mai multi oameni iar unii dintre ei au cules relatarile acelei "istorii" si le-au colectionat intr-un intreg pe care l-au numit Evanghelie. Dar fiindca au fost mai multi care au fost martorii acelorasi evenimente atunci fiecare "evanghelie" a ajuns sa fie numita "dupa cineva" (ex. Matei, Marcu, Luca, etc) Nu la fel se poate spune despre Apocalipsa. De aceea diferenta dintre cele doua denumiri si de aici existenta unei formulari corecte sau incorecte.
pentru textul : Apocalipsa dupa Dancus deionut,
mi-a placut sinceritatea. intr-adevar, poezia asta e o joaca. asa pentru mine, sa vedem daca mai stius a-mi amintesc inocenta. din comentariul tau inteleg ca a fost un act ratat. si da, nu mare lucru de spus... sau n-am stiut bine cum.
ca de la un elev care a invatat doar cand a avut profesori duri, interventia ta e binevenita.
pentru textul : Hi! deAranca multumesc, de la final am plecat si am incercat sa construiesc invers, dar s-ar putea sa ai dreptate ...
pentru textul : portret cu duminică dePentru un așa final, cred că textul de până acolo ar trebui să câștige în profunzime și sobrietate. Nivelul de abordare necesită o înălțare cu câteva trepte bune. Rimele, unele facile, nu ajută la asta și scad valoarea textului.
Îmi pare rău c-o spun, dar nu prea merge.
pentru textul : despre iubire descrei- - scrie
pentru textul : în umbra părului tău deprima strofă face un exercițiu de logică abstractă în care se împlântă perfect întrebările celei de-a doua strofe. ultimile trei strofe însă, poartă o altă consonață. se rup de ideea primelor două strofe spre a se dărui, spre a justifica titlul. o părere.
pentru textul : jazz denu te obosi. daca aveai ceva sa/mi spui, imi spuneai din prima.
pentru textul : ploaie fără umbrelă pe sunete de hang drum deErata: pe dreapta. P.S. Francisc, nu am inteles "ps: sorry virgil ptr...".
pentru textul : pietrele umbrei dePagini