era o vorbă demult la televizor...noi suntem Pic şi Poc băieţi veseli şi hazlii. Puţin umor nu strică. Pic nu poate face schimb cu Poc :)) Chiar dacă plouă cu pic şi poc. Mulţumesc pentru lectură Silviu.
Finalul poemului îmi amintește de un haiku îndrăgit de al lui Eduard Țară:
Cutting onion -
the soldier's wife is hiding
her true tears
Tăind ceapa -
soția soldatului și-ascunde
lacrimile-adevărate
Nu mă prea împac cu unele inversiuni și cu fragmentarea versurilor. Uneori, da, au efect stilistic, dar cel mai adesea pun lectorul în dificultate, mai ales că lipsește și punctuația. Știu, e o tendință actuală, în ultimii ani, dar îmi permit să am rezervele mele :) Oricum, eu percep scrisul tău, de mai mult timp, ca având intenții novatoare, iar asta e de apreciat.
...Sub aspectul "reinventării unor simboluri pe alte coordonate", analogia cu Bacovia şi Minulescu nu face decât să mă bucure. Sper ca pe viitor, textele mele să vă amintească numai de mine :). Este visul oricărui mânuitoriu de pană, nu?
...Mulţumindu-vă(ţi) pentru momentele pentrecute pe această pagină, vă(îti) urez o noapte/zi plăcută.
îmi place cum descrii cercul fantomatic al iubirii prin intermediul unei camere de hotel/ sanatoriu şi sub imaculata cădere de zăpadă, de alb. apreciere pentru metafora discretă, delicat ornamentând ideea.
Andu, am apreciat comentariul tău și iată îți răspund . De data asta ai făcut o analiză pe text și cred că ai dreptate in privința comparației trup-harpă. Mă bucur că în sfârșit ți-a plăcut ceva (prima strofă) și te mai aștept. Recunoscător și fără ranchiună, Laurențiu
Textul mi-a plăcut, este inovator, repetiția este folosită într-un mod inteligent.
Neliniar descriptiv, te poartă prin mai multe versiuni ale percepției, avem aici mai multe realități și asta desigur că mie, cel puțin, îmi place.
O apreciere specială pentru strofa finală... un pilon pe care s-ar putea re-scrie, pivota întreg poemul, într-o altă cheie.
Parere de pur cititor: Vino! te vreau cu toate literele-n singele meu.! (spune -mi, de ce dragostea asta are miros de toamna?) trecind o parte din text la un oarece dialog poezia devine mai vie.Dupa mine la modul in care este acum pare deosebit de "statica" Tabloul de peste face numai sa abata ochiul si mintea cititorului de la text la imagine care imagine reprezinta altceva si poate trezii cognotatii nedorite. Iarta-mi interventia .
Comentariul de faţă se bazează pe lectura mai multor texte postate în ultimul timp. Nu-mi amintesc să mai fi citit poezii ale Danielei.
Dacă aş îndrăgi paradoxul, aş zice că e vorba de o poezie (în general vorbind) plină de calităţi, dar care calităţi, manifestându-se excesiv, devin, cel puţin în unele momente, contrariul lor.
Să rămân la această observaţie şi să mă explic.
Este vorba, mai întâi, de o foarte bună frazare şi de o ritmică sugestivă, muzicală (chiar dacă e vorba de vers liber).
Apoi avem un discurs oarecum aluvionar, abundent, ceea ce dă frazării impresia unui anume retorism.
Abundenţa lexicală şi imagistică instaurează starea lirică, face sensibilitatea să debordeze şi chiar ne captează. Dar pare a aduce şi redundanţa.
Textul (limitându-mă la cel de faţă) rătăceşte uşor, se umple de cam multe consideraţii, dar poeta are ştiinţa sau instinctul sau talentul (depinde şi de vârstă, de experienţă, n-am informaţii, înteleg că a publicat o plachetă) finalurilor salvatoare, care se şi răsfrâng asupra întregului şi parcă îndeamnă la o a doua lectură (pe care eu am facut-o).
Cel mai bun text dintre ultimele postate mi se pare "Urban shot". Şi nu pentru că este, cum am văzut (aici sau pe un alt site?) comentându-se, o imagine, o fotografie a condiţiei muncitorului în socialism (pentru că nici nu este, poate fi, mai curând, o referire la postsocialism, la momentul acela când fabricile se închid şi avariile încetează, dar nu despre asta e vorba...).
Dar despre ce e vorba?
E vorba, în toate poemele (în care, totuşi, abundenţa lexicală obnubilează uşor ideile) despre chinul de-a exista, despre mizeria (dar nu şi despre măreţia) vieţii, dar şi a morţii...Aceasta fiind tema unică, ea poate duce la conturarea unei puternice obsesii, dar şi la senzaţia de repetitiv...Pentru moment, autoarea noastră se situeaza pe undeva pe la mijloc...
În "Urban shot" secvenţele sunt mai scurte, şi de aceea mai percutante. Mai există şi o bună relaţie (vizibilă şi în celelalte poeme, dar nu aşa de relevantă) alternare a poetizării şi prozaizării...
Ce să zic (sperând să nu greşesc)? Aş vedea necesară mai întâi o periere a poemelor. Iar apoi un efort de decantare...
Dar, dincolo de toate aceste observaţii, e vorba de poezie aici!.
Ah, iertați-mă ! nu imi permit să-mi "termin" partenerul de dialog! :) Binevenită propunerea dumneavoastră - vorbesc de acea plimbare, chiar aveam nevoie de ea! mă gândesc însă dacă n-ar fi mai potrivit să primesc lecțiile pe mail (am o adresă la profil), că să nu aglomerăm pagina Hermeneei cu niște commuri care i-ar plictisi, probabil, pe cei mai avansați decât începătoarea de mine (și, firește, că să nu vadă toată lumea ce întrebări naive o să vă pun...:)) dar motivul ăsta vi-l spun în șoaptă, să nu mă audă altcineva!) Bineînțeles că de intenționați să sintetizați informațiile sub forma unui eseu, situația se schimbă. Rămâne la alegerea dvs. prin care "parc" ne vom plimba. Atunci când veți avea vreme. Răgazul de care aveți nevoie va fi respectat! Promit solemn. Până atunci,voi deschide o carte care îmi tot face cu ochiul și pentru care n-am avut timp, "Între știință și religie" de Thierry Magin, și le voi termina pe cele începute și abandonate - deja îmi bat cu pumnii în masă. Mulțumesc încă o dată pentru propunerea mai mult decât generoasă .
carevasazica musiu Nicholas, ti-a dat tac tu gologani de supt halvitza si te-o trimes la scoala. Ia sa vedem asadar, stimabile, daca la vara treci matale balacaoreatu...Ashaa...
Sa conjugam impreuna verbul a cere..pen ca vad ca place mult mintii luminate care sunteti sa dati lectii altora..deci, sa incepem...
eu cer
tu ceri
el, ea cere
noi cerem
voi cere-ti ....nuuuuu, gresit, musiu Nicholas, gresit!
voi cereti
ei, ele cer
Vezi?
Acu scrie-mi matale la tabla propozitia: orice veti vrea vi se va da
orice ve-ti ? ve-ti? dom le?
Loaza mica ce-mi esti! Ia da Biblia incoace! Ti o dau inapoi cand vei cita corect din ea. Pan atunci, sa stii de la mine ce iaște obsesia matale cu cele sfinte: Moft, mon cher! Moft si fitze de filfizon!
Si, nainte de-a deschide gura, trimite l pe tac tu maine la mine, la birou. Am ceva ca sa i spui despre ce-o sa faca fiu-su toata vara! Parol!
Absolut lăudabilă inițiativa, asta ca să nu mai menționez spumanta vitalitate a lui Sixtus, un om cu care nu pot decât să mă laud așa, ca ardeleanu', că am stat pe prispă împreună.
Ce obiectez însă este că nu cred că aici, pe Hermeneia, sau pe 'celălalt site' - care o fi el - e oportună o dezbatere cu asemenea conotații profunde și legături cum propune maestrul Sixtus. Este o dezbatere mai degrabă demnă de aula Academiei sau de ce nu, de aleea șahiștilor din Cișmigiu pe care nu am uitat să o frecventez din când în când.
Poate că aici, pe Hermeneia, o dezbatere directă pe tema poeziei și de ce nu, cu un focus cât mai actual, cu nume de poeți actuali, chiar dacă nu încă recunoscuți, ar fi mai binevenită.
În acest sens Virgil a făcut un demers la prima masă rotundă, pe care am citit-o absent fiind.
Dar cred că s-ar putea merge mai departe, la cazuri concrete, ca în eseul de față, care însă, repet, țintește cred eu prea sus.
Este doar o sugestie desigur...
Eseul este prima mea iubire dar, ce să-i faci, acum, la bâtrânețe, m-am îndrăgostit de o bacantă.
Andu
Cam adulterin poemul asta :-) Insa mi-a placut, in sensul ca merita sa mai scrii pe tema asta, eventual chiar sa rescrii ce am citit aici in alta forma. Oricum tema nu justifica forma asta de poem scurt. Parerea mea, Andu P.S. Si de ce ai simtit acolo nevoia sa faci apel la Marele Salvator al Lipsei Nostre de Inspiratie "in causul palmei lui Dumnezeu". "coboram in causul palmelor si adormim" nu era destul oare? De ce sa coboram in "causul palmelor LUI Dumnezeu" atributat Virgile? Nu vezi cum imaginea asta e comerciala, nu vezi ai? Ba vezi :-)
un poem ironic, cu un final suprinzator. Dupa atata distractie, frivolitate si atatea secretare chiar ca nu ma asteptam la ideea maternitatii :)
o singura sugestie am, daca imi permiteti: „în ţinute firave să lase vederii din cele ascunse” ar fi bine sa evitati explicatia: ori tinute firave, ori tinute care sa lase vederii cele ascunse.
Adrian, probabil ca nu ar fi rau sa citesti punctul 16.6 din Principiile de funcționare ale Comunității Literare Hermeneia și ale site-ului Hermeneia.com. De fapt iti recomand sa te familiarizezi cu intregul regulament cind iti poti face timp. Probabil ca nu ar fi fost rau sa ne contactezi pe noi (Office Hermeneia) inainte de a posta acest text. Trebuie sa specific ca am primit un mesaj lapidar de la tine dar nu o expicatie a intentiilor tale.
Mi se pare cam lacunar. Adica iti pare bine de ce ? Daca parerea de bine nu se leaga de o idee, atunci "drumul deschis" nu pare sa duca nicaieri si textul pica in banal sau poate nu inteleg eu.
Virgil, stiu ca a mai fost semnalata problema asta, dar tot pierd sesiunea la navigarea pe pagini si trebuie sa ma logez din nou.
am citit o strofă şi jumătate şi mi-a pierit cheful. slab. repetiţii, stîngăcii. etc.
îţi recomand:
- să citeşti mai întîi cum scriu alţii, şi pe hermeneia poţi găsi autori care scriu bine
- să foloseşti mai puţine cuvinte, eventual să sugerezi şi nu să descrii
Of, Eugen, obosesc si eu cateodata sa tot iti explic ce inseamna poezia si care este rolul repetitiei. In "poemul care se citeste pe sine" Matei Visniec repeta de 9 ori substantivul poem. Dar el nu-si pierde vremea ca mine pe ateliere literare sa asculte tot felul de pareri despre cum trebuie sa i se ciunteasca, modifice, un text deja publicat. Ca daca dadeai si tu un clic de curiozitate pe clip ai fi vazut. Dar nu-i bai.
aaa... ești măgulitor, Vald, e doar o secvență dintr-un film prost, regizat prost, cu actori proști, din peregrinările mele prin plaiurile țărișoarei, cred că umblu prea mult:)
știrile de la 17 nu le prind, nu am "antenă" pentru ele... dar te cred pe cuvânt...
daca finalul nu ar fi atit de explicit, poate as recita altfel. poemele sint ca flacarile vii de pe comori sint lasate de urma gindurilor noastre, ca potecile iernii intr-un peisaj alb rupt de lume.
Eu am oroare de statistică și nu cred în valențele ei. E probabil unul dintre cele mai eficace moduri pentru a distruge înțelegerea vieții. Și cu atît mai mult a poeziei. Mă oripilează ideea că cineva ar putea înregimenta în clopote ale lui Gauss sau pronosticuri matematice percepția poeziei. Dar așa cum mi-a fost dat să văd multe aberații la viața mea probabil că nu ar trebui să mă mire nici asta. Dacă nu mă înșel, Ileana Vulpescu scria în celebra ei „Artă a conversației” că una din cele mai bune metode pentru a minți este statistica. Cred că asta spune tot despre cei care fac atît de mult tapaj cu privire la utilitatea ei. Domnilor și doamnelor contabili, am o recomandare pentru dvs. dacă vă place statistica așa de mult lăsați poezia în pace. E dovada cea mai sigură că nu o puteți simți.
Castigatorul (castigatoarea) concursului va fi anuntat (anuntata)i in cursul zilei de joi 24 iulie. Pana maine 23 iulie concursul ramane deschis. Va multumesc pentru participare. Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
era o vorbă demult la televizor...noi suntem Pic şi Poc băieţi veseli şi hazlii. Puţin umor nu strică. Pic nu poate face schimb cu Poc :)) Chiar dacă plouă cu pic şi poc. Mulţumesc pentru lectură Silviu.
pentru textul : (prea)cuvinte de jurnal deFinalul poemului îmi amintește de un haiku îndrăgit de al lui Eduard Țară:
Cutting onion -
the soldier's wife is hiding
her true tears
Tăind ceapa -
soția soldatului și-ascunde
lacrimile-adevărate
Nu mă prea împac cu unele inversiuni și cu fragmentarea versurilor. Uneori, da, au efect stilistic, dar cel mai adesea pun lectorul în dificultate, mai ales că lipsește și punctuația. Știu, e o tendință actuală, în ultimii ani, dar îmi permit să am rezervele mele :) Oricum, eu percep scrisul tău, de mai mult timp, ca având intenții novatoare, iar asta e de apreciat.
pentru textul : odios plouă deSabazius,
...Sub aspectul "reinventării unor simboluri pe alte coordonate", analogia cu Bacovia şi Minulescu nu face decât să mă bucure. Sper ca pe viitor, textele mele să vă amintească numai de mine :). Este visul oricărui mânuitoriu de pană, nu?
...Mulţumindu-vă(ţi) pentru momentele pentrecute pe această pagină, vă(îti) urez o noapte/zi plăcută.
pentru textul : Crochiu deîmi place cum descrii cercul fantomatic al iubirii prin intermediul unei camere de hotel/ sanatoriu şi sub imaculata cădere de zăpadă, de alb. apreciere pentru metafora discretă, delicat ornamentând ideea.
pentru textul : Poveste cu cameră de hotel şi fantome deAndu, am apreciat comentariul tău și iată îți răspund . De data asta ai făcut o analiză pe text și cred că ai dreptate in privința comparației trup-harpă. Mă bucur că în sfârșit ți-a plăcut ceva (prima strofă) și te mai aștept. Recunoscător și fără ranchiună, Laurențiu
pentru textul : Eterna reîntoarcere defa un nod gordian si cauta o solutie de desfacut simpla . Mai exista degetare?
pentru textul : Manierism cu Scena de Gen deei, aia cere curaj si... lipsa de cenzura(are)
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic dece-as putea sa va spun?...
am avut o perioada atat de incarcata in ultima vreme, incat ma mir sa-mi mai amintesc ce inseamna "poezie". :)
sincere multumiri.
pentru textul : capcana deTextul mi-a plăcut, este inovator, repetiția este folosită într-un mod inteligent.
pentru textul : Scrisoare deNeliniar descriptiv, te poartă prin mai multe versiuni ale percepției, avem aici mai multe realități și asta desigur că mie, cel puțin, îmi place.
O apreciere specială pentru strofa finală... un pilon pe care s-ar putea re-scrie, pivota întreg poemul, într-o altă cheie.
Parere de pur cititor: Vino! te vreau cu toate literele-n singele meu.! (spune -mi, de ce dragostea asta are miros de toamna?) trecind o parte din text la un oarece dialog poezia devine mai vie.Dupa mine la modul in care este acum pare deosebit de "statica" Tabloul de peste face numai sa abata ochiul si mintea cititorului de la text la imagine care imagine reprezinta altceva si poate trezii cognotatii nedorite. Iarta-mi interventia .
pentru textul : Peste mâinile mele deprice sugestie sau propunere e binevenită, o sa mă mai gândesc la reluarea în laborator după o perioadă de timp. Mulțumesc pentru citire,
pentru textul : Ca sub un stejar deComentariul de faţă se bazează pe lectura mai multor texte postate în ultimul timp. Nu-mi amintesc să mai fi citit poezii ale Danielei.
pentru textul : casele cu acoperișuri roșii deDacă aş îndrăgi paradoxul, aş zice că e vorba de o poezie (în general vorbind) plină de calităţi, dar care calităţi, manifestându-se excesiv, devin, cel puţin în unele momente, contrariul lor.
Să rămân la această observaţie şi să mă explic.
Este vorba, mai întâi, de o foarte bună frazare şi de o ritmică sugestivă, muzicală (chiar dacă e vorba de vers liber).
Apoi avem un discurs oarecum aluvionar, abundent, ceea ce dă frazării impresia unui anume retorism.
Abundenţa lexicală şi imagistică instaurează starea lirică, face sensibilitatea să debordeze şi chiar ne captează. Dar pare a aduce şi redundanţa.
Textul (limitându-mă la cel de faţă) rătăceşte uşor, se umple de cam multe consideraţii, dar poeta are ştiinţa sau instinctul sau talentul (depinde şi de vârstă, de experienţă, n-am informaţii, înteleg că a publicat o plachetă) finalurilor salvatoare, care se şi răsfrâng asupra întregului şi parcă îndeamnă la o a doua lectură (pe care eu am facut-o).
Cel mai bun text dintre ultimele postate mi se pare "Urban shot". Şi nu pentru că este, cum am văzut (aici sau pe un alt site?) comentându-se, o imagine, o fotografie a condiţiei muncitorului în socialism (pentru că nici nu este, poate fi, mai curând, o referire la postsocialism, la momentul acela când fabricile se închid şi avariile încetează, dar nu despre asta e vorba...).
Dar despre ce e vorba?
E vorba, în toate poemele (în care, totuşi, abundenţa lexicală obnubilează uşor ideile) despre chinul de-a exista, despre mizeria (dar nu şi despre măreţia) vieţii, dar şi a morţii...Aceasta fiind tema unică, ea poate duce la conturarea unei puternice obsesii, dar şi la senzaţia de repetitiv...Pentru moment, autoarea noastră se situeaza pe undeva pe la mijloc...
În "Urban shot" secvenţele sunt mai scurte, şi de aceea mai percutante. Mai există şi o bună relaţie (vizibilă şi în celelalte poeme, dar nu aşa de relevantă) alternare a poetizării şi prozaizării...
Ce să zic (sperând să nu greşesc)? Aş vedea necesară mai întâi o periere a poemelor. Iar apoi un efort de decantare...
Dar, dincolo de toate aceste observaţii, e vorba de poezie aici!.
Ah, iertați-mă ! nu imi permit să-mi "termin" partenerul de dialog! :) Binevenită propunerea dumneavoastră - vorbesc de acea plimbare, chiar aveam nevoie de ea! mă gândesc însă dacă n-ar fi mai potrivit să primesc lecțiile pe mail (am o adresă la profil), că să nu aglomerăm pagina Hermeneei cu niște commuri care i-ar plictisi, probabil, pe cei mai avansați decât începătoarea de mine (și, firește, că să nu vadă toată lumea ce întrebări naive o să vă pun...:)) dar motivul ăsta vi-l spun în șoaptă, să nu mă audă altcineva!) Bineînțeles că de intenționați să sintetizați informațiile sub forma unui eseu, situația se schimbă. Rămâne la alegerea dvs. prin care "parc" ne vom plimba. Atunci când veți avea vreme. Răgazul de care aveți nevoie va fi respectat! Promit solemn. Până atunci,voi deschide o carte care îmi tot face cu ochiul și pentru care n-am avut timp, "Între știință și religie" de Thierry Magin, și le voi termina pe cele începute și abandonate - deja îmi bat cu pumnii în masă. Mulțumesc încă o dată pentru propunerea mai mult decât generoasă .
pentru textul : (2)Cȃte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Aristotel (doar ca pre-text) decarevasazica musiu Nicholas, ti-a dat tac tu gologani de supt halvitza si te-o trimes la scoala. Ia sa vedem asadar, stimabile, daca la vara treci matale balacaoreatu...Ashaa...
Sa conjugam impreuna verbul a cere..pen ca vad ca place mult mintii luminate care sunteti sa dati lectii altora..deci, sa incepem...
eu cer
tu ceri
el, ea cere
noi cerem
voi cere-ti ....nuuuuu, gresit, musiu Nicholas, gresit!
voi cereti
ei, ele cer
Vezi?
Acu scrie-mi matale la tabla propozitia: orice veti vrea vi se va da
orice ve-ti ? ve-ti? dom le?
Loaza mica ce-mi esti! Ia da Biblia incoace! Ti o dau inapoi cand vei cita corect din ea. Pan atunci, sa stii de la mine ce iaște obsesia matale cu cele sfinte: Moft, mon cher! Moft si fitze de filfizon!
pentru textul : Abraam, regele, a spus: deSi, nainte de-a deschide gura, trimite l pe tac tu maine la mine, la birou. Am ceva ca sa i spui despre ce-o sa faca fiu-su toata vara! Parol!
Absolut lăudabilă inițiativa, asta ca să nu mai menționez spumanta vitalitate a lui Sixtus, un om cu care nu pot decât să mă laud așa, ca ardeleanu', că am stat pe prispă împreună.
pentru textul : (1.1) Este poeticul o cale de cunoaştere şi acţiune? Azi Heidegger (1): Poeticul locuieşte Omul deCe obiectez însă este că nu cred că aici, pe Hermeneia, sau pe 'celălalt site' - care o fi el - e oportună o dezbatere cu asemenea conotații profunde și legături cum propune maestrul Sixtus. Este o dezbatere mai degrabă demnă de aula Academiei sau de ce nu, de aleea șahiștilor din Cișmigiu pe care nu am uitat să o frecventez din când în când.
Poate că aici, pe Hermeneia, o dezbatere directă pe tema poeziei și de ce nu, cu un focus cât mai actual, cu nume de poeți actuali, chiar dacă nu încă recunoscuți, ar fi mai binevenită.
În acest sens Virgil a făcut un demers la prima masă rotundă, pe care am citit-o absent fiind.
Dar cred că s-ar putea merge mai departe, la cazuri concrete, ca în eseul de față, care însă, repet, țintește cred eu prea sus.
Este doar o sugestie desigur...
Eseul este prima mea iubire dar, ce să-i faci, acum, la bâtrânețe, m-am îndrăgostit de o bacantă.
Andu
Sa fie intr-un ceas bun. Bucuros pentru aparitia noului tau volum... e o placere intotdeauna sa citesc sonetele scrise de tine.
pentru textul : Lansare carte - SONETE 2 de Adrian Munteanu deCam adulterin poemul asta :-) Insa mi-a placut, in sensul ca merita sa mai scrii pe tema asta, eventual chiar sa rescrii ce am citit aici in alta forma. Oricum tema nu justifica forma asta de poem scurt. Parerea mea, Andu P.S. Si de ce ai simtit acolo nevoia sa faci apel la Marele Salvator al Lipsei Nostre de Inspiratie "in causul palmei lui Dumnezeu". "coboram in causul palmelor si adormim" nu era destul oare? De ce sa coboram in "causul palmelor LUI Dumnezeu" atributat Virgile? Nu vezi cum imaginea asta e comerciala, nu vezi ai? Ba vezi :-)
pentru textul : coborîrea din tablou deun poem ironic, cu un final suprinzator. Dupa atata distractie, frivolitate si atatea secretare chiar ca nu ma asteptam la ideea maternitatii :)
o singura sugestie am, daca imi permiteti: „în ţinute firave să lase vederii din cele ascunse” ar fi bine sa evitati explicatia: ori tinute firave, ori tinute care sa lase vederii cele ascunse.
cu bucuria lecturii,
pentru textul : Boierisme de cartier demarynna
fain poem: stil, simbolistica si mesaj...the full Monty!
placut pina la....traducere.
Deci, here it comes:
Reasons, roads, people and need,
The damn need like a mug full of thirst –
You pour it down your throat,
The question mark drips on you tar and grit,
And down the street
Like a blade of grass protruding the tarmac
A human being
He goes. you never know where from or where to,
But he always has the shovel in his right and the mug in his left
He comes or he goes
Until you crush him with your eyes,
Until he passes through you.
When you lose people,
You misplace keys,
Not the door;
When they lose you,
They misplace the door,
Not the keys.
Then,
You set out on the road, an arabesque carpet,
You shake it of dust, enough to gather an icon
And you lay your face down,
Like in a field of red water
..si daca nu iti place - you know what to do :p
cheers!
pentru textul : Perpetuum robia deAdrian, probabil ca nu ar fi rau sa citesti punctul 16.6 din Principiile de funcționare ale Comunității Literare Hermeneia și ale site-ului Hermeneia.com. De fapt iti recomand sa te familiarizezi cu intregul regulament cind iti poti face timp. Probabil ca nu ar fi fost rau sa ne contactezi pe noi (Office Hermeneia) inainte de a posta acest text. Trebuie sa specific ca am primit un mesaj lapidar de la tine dar nu o expicatie a intentiilor tale.
pentru textul : Ediția a V-a a Târgului Internațional de Carte și Muzică de la Brașov deMarina, ești surprinzătoare! În sensul că nu mă așteptam. Dar m-a bucurat articolul tău. Mulțumesc
pentru textul : Rosée pleurante (Plânsul de rouă)- Ioana Geacăr deMi se pare cam lacunar. Adica iti pare bine de ce ? Daca parerea de bine nu se leaga de o idee, atunci "drumul deschis" nu pare sa duca nicaieri si textul pica in banal sau poate nu inteleg eu.
Virgil, stiu ca a mai fost semnalata problema asta, dar tot pierd sesiunea la navigarea pe pagini si trebuie sa ma logez din nou.
emil
pentru textul : părere deam citit o strofă şi jumătate şi mi-a pierit cheful. slab. repetiţii, stîngăcii. etc.
pentru textul : Autumnal deîţi recomand:
- să citeşti mai întîi cum scriu alţii, şi pe hermeneia poţi găsi autori care scriu bine
- să foloseşti mai puţine cuvinte, eventual să sugerezi şi nu să descrii
Of, Eugen, obosesc si eu cateodata sa tot iti explic ce inseamna poezia si care este rolul repetitiei. In "poemul care se citeste pe sine" Matei Visniec repeta de 9 ori substantivul poem. Dar el nu-si pierde vremea ca mine pe ateliere literare sa asculte tot felul de pareri despre cum trebuie sa i se ciunteasca, modifice, un text deja publicat. Ca daca dadeai si tu un clic de curiozitate pe clip ai fi vazut. Dar nu-i bai.
pentru textul : Poemul fără de sfârşit deaaa... ești măgulitor, Vald, e doar o secvență dintr-un film prost, regizat prost, cu actori proști, din peregrinările mele prin plaiurile țărișoarei, cred că umblu prea mult:)
pentru textul : rock poem deștirile de la 17 nu le prind, nu am "antenă" pentru ele... dar te cred pe cuvânt...
daca finalul nu ar fi atit de explicit, poate as recita altfel. poemele sint ca flacarile vii de pe comori sint lasate de urma gindurilor noastre, ca potecile iernii intr-un peisaj alb rupt de lume.
pentru textul : memento deAici, în valea iernii, să nu uităm adesea că locuim laolaltă cu toate ninsorile văzute și nevăzute în aceeași lume... Sărbători fericite!
pentru textul : Prunci de lumină den-am cautat nimic. asa au iesit. ma abtin cu greu sa nu pun rima in poezie. trebuia sa fiu textier de melodii. multumesc aranca.
pentru textul : V deEu am oroare de statistică și nu cred în valențele ei. E probabil unul dintre cele mai eficace moduri pentru a distruge înțelegerea vieții. Și cu atît mai mult a poeziei. Mă oripilează ideea că cineva ar putea înregimenta în clopote ale lui Gauss sau pronosticuri matematice percepția poeziei. Dar așa cum mi-a fost dat să văd multe aberații la viața mea probabil că nu ar trebui să mă mire nici asta. Dacă nu mă înșel, Ileana Vulpescu scria în celebra ei „Artă a conversației” că una din cele mai bune metode pentru a minți este statistica. Cred că asta spune tot despre cei care fac atît de mult tapaj cu privire la utilitatea ei. Domnilor și doamnelor contabili, am o recomandare pentru dvs. dacă vă place statistica așa de mult lăsați poezia în pace. E dovada cea mai sigură că nu o puteți simți.
pentru textul : Rezultatele Concursului de Poezie „Astenie de primăvară – Hermeneia 2010” deCastigatorul (castigatoarea) concursului va fi anuntat (anuntata)i in cursul zilei de joi 24 iulie. Pana maine 23 iulie concursul ramane deschis. Va multumesc pentru participare. Andu
pentru textul : două mâini dePagini