Remediez link-ul cit mai repede posibil. Cu totul altul era, de la Centrul Pompidou.

Silviu, mulţumesc de lectură şi comentariu. Mi-am amintit acum că am găsit în arhivă un text care se voia o replică la o poezie de a ta care îmi plăcuse. pt. că am uitat să o postez atunci, o voi face aici. sper să nu te supere.

pomul cebesere
pomul cebesere
e un pom fragil
cel mai fragil din livada cu vişini

dachin l-a văzut şi-a zis

la umbra pomului cebesere
am stat şi-am plâns
văzul care mi s-a dat
pentru că am putut să văd
şi atunci mi-am amintit

ce să fac cu binele
nu există decât în măsura în care există răul
ce să fac cu răul
nu există decât în măsura în care există binele
ochiul meu e setat pe cifre
în zile pare
vede bine
în cele impare
rău
nervurile lui îmi duc spre creier
imagini de pe care nu s-a desprins
de tot amintirea cuiva
ghicit deasupra pătuţului
vag i-am zărit demult
zâmbetul
l-am desenat o singură dată
semăna cu o fotografie de a lui chaplin

ce fructe face acest pom
cine le culege

cine ne culege pe noi silviu
uneori grăbit
sau poate la timp
chiar înainte de căderea brumei

în opinia mea, părțile reușite sunt: "în tine e cald amieze de mai ne sărută degetele" (superbă, asta!) în tine plouă seara când încolțește grâul ninge la ivitul zorilor pe ochii colindătorilor (am eliminat negațiile) pentru celelalte strofe am o variantă proprie...dar mă abțin. :) însă formulări de genul "lumina se propagă perpendicular pe retină" sau "să-mi împăturesc sufletul în fașe de nailon", mi se par stridente alături de celelalte imagini. ca și cum ai încerca să faci ikebana punând în mijloc un măreț trandafir de plastic, roșu aprins.

...și eu care trăiam cu impresia că fiecare e răspunzător în pagina lui de ce postează..., ce candid pot fi!

Pai de asta spuneam si eu ca intr-o zi, la ceva vreme dupa ce scriu poemele, ( eu nu le- as numi poezii, ceea ce scriu eu) ochiul meu sa le mai cizeleze ca sa fie cat mai pe placul iubitorilor de poezie. Pana atunci, imi place sa ma bucur cand scriu, sa ma simt bine si mai tarziu sa-mi fac griji cat de bune sunt textele mele. Altfel, nu as mai putea scrie si nu vreau sa ma otravesc cu boala perfectionismului. ( care o simt in sange). Daca ceva profund, cu substanta, frumos si poetic va iesi la un moment dat, inseamna ca asa a fost sa fie. Dar in general, imi stiu structura "poetica" si e ceva de genul , " what you see, it's what you get". Si, s-ar putea sa ti dai si tu seama la un moment dat, ca unele lucruri sunt importante pentru unii, si deloc importante pentru altii. :) cat despre poezie, masha, sincer, nu prea ma intereseaza ce este poezia. Poezia este cum o simt eu., cand am chef de poezie. Cam asta :)

Marina, ca lector sufăr, să știi, nu mai pot citi decît cu creionul în mînă... Mulțumesc pentru completare și pentru semn cu lumină.

mie dimpotrivă, mi s-a părut melodramatică și previzibilă chestia cu „lumea era pe atunci lapte dulce și-ncăpea într-un sân.”. La urma urmei la ce lume să te gîndești la trei luni? În schimb m-a fascinat încă de cînd am citit ”despre stelele care curg în fântâni” precum și ”a ridicat o biserică s-a închis între ziduri apoi i-a dat foc” dar mai ales întregul fantastic al nopții de douăzeci de ani cînd ” va strânge paharele și se va preface-n lupoaică să strivească iar cerul în colți” după ce în prealabil „o să-i cumpere tort douăzeci de garoafe și pantofii roșii pe care i-au văzut în vitrină”. Textul are aproape forța unui film de Guillermo del Toro. Felicitări.

ţesut cu măiestrie, cu mătase de cuvinte.
descopăr descoperitori şi poveştile lor. legende.
şi o scrisoare cu miros de ceai chinezesc, care merită citită.
deşi nu am peniţe la tocuri, una fictivă tot îţi acord, Vlad.

e foarte reusita. ti-am admirat-o mai ales pentru luminile folosite, efectele acestora, pentru ideea atat de sf. am mai vazut si alte lucrari ale tale, cred ca esti realmente bun. in partea stinga trebuie totusi sa decalezi putin (5cm la scara aceasta) cele doua zburatoare. revin cu o penita: conditia mea este totusi sa o micsorezi putin.

ei, comentariile voastre m-au emoționat și mi-au adus aminte de vremuri dragi petrecute aici. nu am să uit niciodată să spun un mulțumesc lui Virgil pentru acest spațiu în care am descoperit oameni frumoși, în care scrisul multora s-a șlefuit, a crescut, s-a regăsit. nu am să uit niciodată să spun un mulțumesc oamenilor care m-au onorat cu prietenia lor. au trecut ceva ani și mi-e dor de efervescența de atunci, de glumele, micile ironii, marile orgolii etc. tinerii de atunci au scos cărți, au primit premii iar site-ul a contribuit din plin la formarea lor. s-au maturizat au luat scrisul pe cont propriu, probabil. acum simt că este vremea unei noi generații. iar aici sunt oamenii capabili să o îndrume. încă o dată mulțumesc Iulia, Corina, Daniela! ... după cum se vede m-ați prins într-o pasă vulnerabilă.

In opina mea asa nu.

ce înseamnă a schelăCăi?
Iar în rest, subscriu, un poem plin de aiureli, un fel de sex ratat pe acoperisul încins de canicula al unui bloc reparat recent cu smoală din fonduri UE.
P.S. Laure, şi asta e chiar pe bune, dacă mai citesc o chestie din asta lipsită de orice valoare sub semnătura ta aici pe site voi considera că traversezi o perioadă de încercări nefaste (nu-i nimic, ni se întâmplă tuturor) şi nu te voi mai citi până nu-mi vei da tu un semn în particular. Nu am nici timp şi nici nervi pentru aşa ceva. Am câţiva autori preferaţi, tu eşti printre ei, dar la o adică scurtez lista că nu am nervi pentru aşa ceva.
Cu drag,
Andu

Adevarat, nu se imbina, sunt doar niste "stari decupate"... este, daca vrei, inca un text din "cutia_cu_nisip", dintr-o lista de texte penibile scrise in ultima vreme... Multam de trecere si comentariu, Ialin

sugestiva a ceea ce Lyotard numeste "Conditia Postmoderna" si care, mai corect, dupa umila mea parere, ar trebui numita "Conditia Postmodernista". Si aceasta deoarece, in Postmodernitate, mai apar, in afara de Postmodernism, cel putin inca doua tendinte, din ce in ce mai vizibile in ultimul timp si care se regasesc in texte de toate tipurile postate pe internet (inclusiv pe acest site) sau tiparite. Ma refer la tendinta de natura "New Age" si la cea de natura unei "Sacralitati" (a nu se confunda "Sacralitatea" cu "Religiozitatea" mai mult sau mai putin dogmatica). Daca textul de fata ar fi fost mai argumentat si, in consecinta, mai dezvoltat, trecand dincolo de un anumit impresionism apodictic, ar fi meritat o "penita". Altefl, el ramane la suprafata unui descriptivism, chiar daca scriitura prezinta o anumita atractivitate.