Onorat de trecere și popas. Da, probabil că specia noastră ține ca măcar iarna să revină la timpul normal al soarelui. Se pare că noi hibernăm vara. După ce că am inventat ora, am mai inventat apoi ora de vară. Aștept cu nerăbdare inventarea orei de joi.
Inițial era ”direct” deoarece mă gândeam că s-ar prea putea ca vreodată-atunci să ardem etapele și să sărim direct la final, și până la ciocârlii să nu ne mai tooot transformăm în multe alte dumneavoastră-lucruri.
parodiind inca din titlu starea ce textul o induce cititorului, imi pare ca mesajul liric deschide perspectiva unei lumi din care timpul, ca dimensiune, devine paradoxal. o scriere simpla, aproape banala, dar plina de finetea introspectarii fiintiale.
Frumos... și chiar mi se pare originală acea metaforizare a trecerii la ora de iarnă.
Rotund acest poem domnule dumneavoastră poetule.
Aș renunța totuși la acel 'direct' din final și nu oricum ci 'în totalitate' (inginerește vorbind acum) ca să nu mă trezesc din plăcerea unei lecturi cât se poate de rafinate.
O peniță mai nou inexistentă pe Hermeneia din partea mea.
Andu
Rar am ocazia să citesc așa adunătură nelegată, fără cap și fără coadă, de idei, concepte, imagini. Treci prin miorița, desfrânare, moarte, voyeurism, Cioran, Duh, cultură, martiraj, Eli, Eli, lama sabahtani (ca părăsire a Duhului?? Uh!), Matrix (!!!), Adam, păcat (ei, cel puțin astea două vin mai legate, dacă apărea și Eva era tacâmul complet), sfârșind apoteotic cu Abel și Cain. Nu crezi că-i prea mult pentru un biet text de... cât? Două pagini? Ideile sunt prezentate ca aruncate din copac, uneori chiar am impresia că sunt citate din memorie (sau nu), pentru că nu sunt egale valoric. Poate că n-ar fi rău să îți faci un plan înainte de a scrie un eseu. Și să mai cristalizezi amalgamul acesta de idei și de cunoștințe. Spor la lecturi.
Nu contează că sunt în șantier mi-am dat seama că nu am ce căuta printre oameni deștepți felicitpri pentru creațiile tale niciodată nu o să ajung să mă compar cu tine...o zi frumoasă
da, un text bun, cu multe formulări ingenioase însă mult prea încărcat cu adjective şi comparaţii care îngreunează la citire şi fac ca poemul să devină indescifrabil pe alocuri. sunt prea multe elemente care par a nu avea nici o legătură, dar sunt şi idei bune gen: "a urmat goana spre râu cu maşina de gunoi
în spate pianul legat fedeleş zornăia
din el sărind prin hârtoape sunete ca monedele aruncate peste umăr morţilor" sau " şi îmi amintesc brusc
dulapul aşezat pe uşa lipsă dintre camere
spatele lui dezmembrat prin care intram şi ieşeam
dintr-o lume în alta". Cred că ar trebui să mai simplifici limbajul şi să laşi ideile de bază, formulate clar şi frumos.
...dacă e vorba sau nu de ceea ce numești tu "tensiune" se pot spune multe, mai ales cel ce o percepe este îndrituit a o face. iată o opinie ce nu contravine legilor bunului simț estetic , poate doar în măsura reflexiei abrupte pe alocuri. dar să nu ne îngrijorăm, unde este ceva abrupt este loc de ...alpinism:) cam asta și ăștia existăm încă, franco&rafael, că mă zăpăcesc:)! cu gânduri bune, paul
Mici remarci. Daca Askalon e orasul acela vechi se scrie asa : Askelon - (A city in the land of the Philistines, between Ashdod and Gaza, on the coast of the Mediterranean. After the death of Joshua, the tribe of Judah took Askelon; but it subsequently became one of the five governments belonging to the Philistines.) Primele mele zile in Israel le-am petrecut la Askelon la malul marii . Era plin cu iguane rusinoase si plante misterioase succulente. In rest Iona ai o mare doza de furie dar nu la Mecca e solutia, nu la Jerusalem ( ieri am trecut pe acolo s-a deschis o expozitie superba de Arta Orientala la muzeul Islamic ) si nici metanebunia textului care imi place ne va salva, dar negasind exact vectorul urii , recomand imbatabilul remediu medieval : usturoi si pitic batut cu maturica de levantica .
nu ma asteptam sa impresioneze pe cineva... sunt mult eu in poemul asta, si sunt eu f aproape de mine, nu stiu cum pot sa spun asta in alte cuvinte, e ciudat asa.
Ma intreb de ce de multe ori poemele tale sunt impartite in doua planuri... si uneori cu un al treilea subinteles, sugerat mai bine spus. Cred ca aici mi-am gasit si raspunsul... tocmai pentru ca aici "mijlocul" este al treilea plan, acela in care nu-s nici ceilalti, nici poetul. Unde atingerile, lumina inutila si sunetele sunt stindarde doar. Oamenii carare... doar ca nu pe aceasta apucam. Cuvintele sunt, uneori, creatoare de univers. Asta gasesc eu aici.
ce mult mi-a plăcut să te văd, să te ascult...poetă și actriță desăvârșită în același timp!
îți doresc să ai parte de cât mai multe premii.
felicitări!
Ai dreptate Sancho "Textul e suferind" asemeni peniței ce zgârie hârtia și cârpeala nu face decât să lărgească rana. Se pare că am greșit poteca dar mă bucur că nu e totul pierdut, mă bucur să pot găsi un umăr, un punt de sprijin.
mult, mai ales şi în special tenta mitică a poeziei şi scara aceasta: "ca o sentință - ca o cassandră - înainte să te cred" atât de inspirat creată pe ultimul vers al fiecărei strofe. şi remarc metaforica jumătate a strofei a doua. în opinia mea, o poezie inteligent construită, atât şi cum trebuie.
da, este o scapare, din cele multe, si m-as bucura sa mi le semnalizati pe toate. ar fi trebuit sa fie "Cele mai noi..", ca sa fie la fel ca in celelalte tipuri de pagina merci
Virgine, nu stiu unde ai gasit tu ca mojiciile se "profereaza", asta e un cuvant care apartine limbii romane din diaspora? Altfel nu am fost atins la niciun nivel pe cuvant de onoare.
Trebuie ambiț să parodiezi așa ceva. Textul pare în sine o parodie la ecuația :creator ori doi egal cu en la puterea cititor...:) Valoarea lui en o deduce autorul în final ca fiind o oră. De noroc...de trăire. Bun. Chiar și confuzia din final are rezonul ei acolo. Doar era vorba de un creator neînțeles. Două stîngăcii, două morți, deodată...spune autorul. Care e șpilul? În mod normal, dacă ai inspirația să rămîi integru, nededublat, om și creator pînă la sfîrșit, poți muri de două ori...deodată. Altfel mori înainte, neinspirat și fără sens. Așa se vede necunoscuta din ecuație aici la puterea mea, a cititorului. Am fost norocos Andule? Eu cred că da... și fără suta aia de parai... Pe curînd, george
dragul meu actaeon, cind vei invata sa vorbesti fara sa jignesti, te asigur ca nu voi avea nici o problema sa iti raspund. Pina atunci insa ma tem ca nu pot sa o fac. Te rog, nu imi cere sa ma demit. Multumesc.
Ambasadori sintem cu totii: tu, eu, noii veniti, consiliul, veteranii. Hermeneia este o comunitate, o echipa formata din director, consiliu, utilizatori. Nu putem fi toti directori sau parte din consiliu insa cu totii sintem utilizatori. Unii au contributii mai mari altii mai mici. Insa in momentul postarii unui text sau comentariu (mic/ mare/ moderat) devii reprezentantul acestui site public de literatura. Trecerea repetata si in cazul unora cu furie peste anumite granite ce ne permit interactiunea pe site va rezulta in chaos! In chaos nu mai asculta nimeni pentru ca zgomotul este infernal si atunci site-ul literar Hermeneia va deveni inutil/ imposibil de utilizat in scopul propus.
In comentariul de mai sus am apelat la inteligenta emotionala care in nenumarate cazuri, sub numeroase texte, pierde 'argumentul' nu numai in fata egoului poetic dar mai ales a celui ce semneaza acel comentariu. Apelez la acea pauza necesara evaluarii celor spuse inainte de a apasa 'send': 'ceea ce am scris afecteaza pe cineva dpdv fizic/ personal/ spiritual?' , 'daca acest comentariu l-as fi primit eu cum m-ar fi afectat personal?', etc etc..
Empathy!
Acest site este bazat pe un hobby: acel al scrisului. Cititorul nu este obligat sa citeasca frustrarile/ dramele personale/ insultele gratuite ale nimanui.
Este posibil ca fiecare din noi a gresit intr-un mod sau altul pe acest site? 99.9% The boundaries of the site need to be revised! Acel clash al personalitatilor poate fi evitat, iar daca un utilizator de pe site-ul H, personal, iti produce repulsie nu va trebui sa o stie niciodata...
NU, motivele serioase pentru tine, personal/ specific/ individual nu sint motivele serioase pentru Hermeneia in general. Cind ma loghez pe Hermeneia nu intru sa citesc despre anunturi 'din-motive-serioase' ale nimanui. NU SUB TEXTELE PUBLICATE pe site. In acest scop s-a inventat Twitter, Messenger, Facebook, Skype, etc. Schimburile de opinii referitoare la site/ structura/ functionalitate le poti face cu Consiliul Hermeneia prin email. Pina si acest text ne faciliteaza aceasta posibilitate fiind incadrat la o rubrica ce ne protejeaza colaborarea: info-comunicare!
De invatat am avut/ am/ voi avea..dar nu-ti spun cit..:p TU nu?
Uite, un exemplu constructiv: transforma comentariul de mai sus in poem/ proza/ experiment literar si atunci cei ce au placerea sa te comenteze o vor face.
Altfel, ne intoarcem la 'square one': aratarea cu degetul spre sosete/ furouri/ manusi insa nu uita ca in acel moment Hermeneia devine cazanul de fiert rufe si se indeparteaza de ceea ce reprezinta cu numele.
efectiv emotionant, întăresc aici ce spune Aranca si merg mai departe: "tăiați vițelul cel gras tatăl risipitor e acasă dați-i inelul cel scump tatăl risipitor e prea beat"
Doamne Dumnezeule, dar ce duminica delicioasa. Niciodata n-am inteles cum se pot simti atat de lezati unii oameni prin h-urile (si aici ne referim la neputinta coHabitarii) bagate aiurea si dragostele neimpartasite ale altora. De parca universul si-ar resfrange toata gaura neagra in viata PRIETETENULUI( ah scuze, am uitat caps lock-ul in "priza") parasitului. Da vai, dar vai, mi se pare mie, sau tocmai lipsa unui orgasm literar sub, de cele mai multe ori sub non-literarele tale texte, ti-a indus aceasta stare urata. Cat despre feisbuc, tare ma bucur ca nu te am la frendz, ca nu de alta, dar rozele tale s-ar fi simtit cel mai probabil hartuite.
Revenind, desi n-am fost niciodata pe text, femeie si barbat. Un text care m-a ametit un pic, dar ma bucur ca a ajuns la remarcate, felicitarile mele autorului. Remarc "toate femeile din tine m-au înşelat cu toţi bărbaţii mei,
şi toţi bărbaţii mei au făcut copii mai buni decât mine." care dpmdv constitue esenta.
textul de mai sus e un cui bătut în palma Lui, cafeaua te-a înșelat de data asta. dacă ți-ai fi răstignit eul, fie el cel artistic, ai fi văzut lacrima Lui vărsată atunci când ai postat textul. am incercat și eu să privesc conceptul, arta, am văzut doar batjocura. la mall nu poți să ințelegi dragostea lui Dumnezeu!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Onorat de trecere și popas. Da, probabil că specia noastră ține ca măcar iarna să revină la timpul normal al soarelui. Se pare că noi hibernăm vara. După ce că am inventat ora, am mai inventat apoi ora de vară. Aștept cu nerăbdare inventarea orei de joi.
Inițial era ”direct” deoarece mă gândeam că s-ar prea putea ca vreodată-atunci să ardem etapele și să sărim direct la final, și până la ciocârlii să nu ne mai tooot transformăm în multe alte dumneavoastră-lucruri.
Mm, mi-a picat bine vizita asta.
pentru textul : Despre târziul lucrurilor deCe părere aveţi, dacă aş spune aşa: ca toţi ceilalţi să nu poată vedea...
pentru textul : le pouvoir des mots deMulţumesc.
parodiind inca din titlu starea ce textul o induce cititorului, imi pare ca mesajul liric deschide perspectiva unei lumi din care timpul, ca dimensiune, devine paradoxal. o scriere simpla, aproape banala, dar plina de finetea introspectarii fiintiale.
pentru textul : Așteptȃnd (în nici un caz să vină Godot) dem-ai facut sa zambesc. mai ales pentru ca nu ma asteptam sa gasesc asa o poezie pe aici.
placut.
pentru textul : Motanul încercuit deFrumos... și chiar mi se pare originală acea metaforizare a trecerii la ora de iarnă.
pentru textul : Despre târziul lucrurilor deRotund acest poem domnule dumneavoastră poetule.
Aș renunța totuși la acel 'direct' din final și nu oricum ci 'în totalitate' (inginerește vorbind acum) ca să nu mă trezesc din plăcerea unei lecturi cât se poate de rafinate.
O peniță mai nou inexistentă pe Hermeneia din partea mea.
Andu
E mult mai bine așa cum ai modificat. Și finalul e interesant, poți renunța la punctele de suspensie.
pentru textul : Soare comun deCred că textul a meritat să fie remarcat. De aceea revin. Las şi eu un semn strălucitor.
pentru textul : povestea borangicului înflorit ▒ deRar am ocazia să citesc așa adunătură nelegată, fără cap și fără coadă, de idei, concepte, imagini. Treci prin miorița, desfrânare, moarte, voyeurism, Cioran, Duh, cultură, martiraj, Eli, Eli, lama sabahtani (ca părăsire a Duhului?? Uh!), Matrix (!!!), Adam, păcat (ei, cel puțin astea două vin mai legate, dacă apărea și Eva era tacâmul complet), sfârșind apoteotic cu Abel și Cain. Nu crezi că-i prea mult pentru un biet text de... cât? Două pagini? Ideile sunt prezentate ca aruncate din copac, uneori chiar am impresia că sunt citate din memorie (sau nu), pentru că nu sunt egale valoric. Poate că n-ar fi rău să îți faci un plan înainte de a scrie un eseu. Și să mai cristalizezi amalgamul acesta de idei și de cunoștințe. Spor la lecturi.
pentru textul : Replierea deNu contează că sunt în șantier mi-am dat seama că nu am ce căuta printre oameni deștepți felicitpri pentru creațiile tale niciodată nu o să ajung să mă compar cu tine...o zi frumoasă
pentru textul : din poezie scapă cine poate deda, un text bun, cu multe formulări ingenioase însă mult prea încărcat cu adjective şi comparaţii care îngreunează la citire şi fac ca poemul să devină indescifrabil pe alocuri. sunt prea multe elemente care par a nu avea nici o legătură, dar sunt şi idei bune gen: "a urmat goana spre râu cu maşina de gunoi
pentru textul : karaoke deîn spate pianul legat fedeleş zornăia
din el sărind prin hârtoape sunete ca monedele aruncate peste umăr morţilor" sau " şi îmi amintesc brusc
dulapul aşezat pe uşa lipsă dintre camere
spatele lui dezmembrat prin care intram şi ieşeam
dintr-o lume în alta". Cred că ar trebui să mai simplifici limbajul şi să laşi ideile de bază, formulate clar şi frumos.
...dacă e vorba sau nu de ceea ce numești tu "tensiune" se pot spune multe, mai ales cel ce o percepe este îndrituit a o face. iată o opinie ce nu contravine legilor bunului simț estetic , poate doar în măsura reflexiei abrupte pe alocuri. dar să nu ne îngrijorăm, unde este ceva abrupt este loc de ...alpinism:) cam asta și ăștia existăm încă, franco&rafael, că mă zăpăcesc:)! cu gânduri bune, paul
pentru textul : aristocrația normativă prospiciată din geneze și exoduri deMici remarci. Daca Askalon e orasul acela vechi se scrie asa : Askelon - (A city in the land of the Philistines, between Ashdod and Gaza, on the coast of the Mediterranean. After the death of Joshua, the tribe of Judah took Askelon; but it subsequently became one of the five governments belonging to the Philistines.) Primele mele zile in Israel le-am petrecut la Askelon la malul marii . Era plin cu iguane rusinoase si plante misterioase succulente. In rest Iona ai o mare doza de furie dar nu la Mecca e solutia, nu la Jerusalem ( ieri am trecut pe acolo s-a deschis o expozitie superba de Arta Orientala la muzeul Islamic ) si nici metanebunia textului care imi place ne va salva, dar negasind exact vectorul urii , recomand imbatabilul remediu medieval : usturoi si pitic batut cu maturica de levantica .
pentru textul : askalon demultumesc pentru tot..urari, lectura, trecere...te mai astept...o sa vin sa te citesc...
pentru textul : arhitect davidov deceva comun
cam nebun
pentru zile mari
şi oameni rari
cuvântul-nimic
să fie peltic?
mă interesează oricare opinie. apreciez acolo unde ea este pertinentă. mulţumesc pentru lectură şi semn.
pentru textul : unde rămâi fără cuvinte denu ma asteptam sa impresioneze pe cineva... sunt mult eu in poemul asta, si sunt eu f aproape de mine, nu stiu cum pot sa spun asta in alte cuvinte, e ciudat asa.
pentru textul : rev pren deMa intreb de ce de multe ori poemele tale sunt impartite in doua planuri... si uneori cu un al treilea subinteles, sugerat mai bine spus. Cred ca aici mi-am gasit si raspunsul... tocmai pentru ca aici "mijlocul" este al treilea plan, acela in care nu-s nici ceilalti, nici poetul. Unde atingerile, lumina inutila si sunetele sunt stindarde doar. Oamenii carare... doar ca nu pe aceasta apucam. Cuvintele sunt, uneori, creatoare de univers. Asta gasesc eu aici.
pentru textul : Pământul de mijloc dece mult mi-a plăcut să te văd, să te ascult...poetă și actriță desăvârșită în același timp!
pentru textul : Festivalul concurs de Teatru Brăila deîți doresc să ai parte de cât mai multe premii.
felicitări!
Ai dreptate Sancho "Textul e suferind" asemeni peniței ce zgârie hârtia și cârpeala nu face decât să lărgească rana. Se pare că am greșit poteca dar mă bucur că nu e totul pierdut, mă bucur să pot găsi un umăr, un punt de sprijin.
pentru textul : Urmă pe nisip demulţumesc Mariana, s-a corectat, scuze pentru deranj. mă gândesc să schiţez o carte a mea de proverbe.
aud vreun amin?
pentru textul : din cartea proverbelor demult, mai ales şi în special tenta mitică a poeziei şi scara aceasta: "ca o sentință - ca o cassandră - înainte să te cred" atât de inspirat creată pe ultimul vers al fiecărei strofe. şi remarc metaforica jumătate a strofei a doua. în opinia mea, o poezie inteligent construită, atât şi cum trebuie.
pentru textul : spring time cassandra deda, este o scapare, din cele multe, si m-as bucura sa mi le semnalizati pe toate. ar fi trebuit sa fie "Cele mai noi..", ca sa fie la fel ca in celelalte tipuri de pagina merci
pentru textul : Hermeneia.com la o lună de existență deVirgine, nu stiu unde ai gasit tu ca mojiciile se "profereaza", asta e un cuvant care apartine limbii romane din diaspora? Altfel nu am fost atins la niciun nivel pe cuvant de onoare.
pentru textul : Cine scrie prost, scrie prost deTrebuie ambiț să parodiezi așa ceva. Textul pare în sine o parodie la ecuația :creator ori doi egal cu en la puterea cititor...:) Valoarea lui en o deduce autorul în final ca fiind o oră. De noroc...de trăire. Bun. Chiar și confuzia din final are rezonul ei acolo. Doar era vorba de un creator neînțeles. Două stîngăcii, două morți, deodată...spune autorul. Care e șpilul? În mod normal, dacă ai inspirația să rămîi integru, nededublat, om și creator pînă la sfîrșit, poți muri de două ori...deodată. Altfel mori înainte, neinspirat și fără sens. Așa se vede necunoscuta din ecuație aici la puterea mea, a cititorului. Am fost norocos Andule? Eu cred că da... și fără suta aia de parai... Pe curînd, george
pentru textul : două mâini deSe pare ca am avut, intr-un comentariu anterior la alt text al tau, fler. Textul asta incepe parca sa semene a poezie.
pentru textul : anticamera morții dedragul meu actaeon, cind vei invata sa vorbesti fara sa jignesti, te asigur ca nu voi avea nici o problema sa iti raspund. Pina atunci insa ma tem ca nu pot sa o fac. Te rog, nu imi cere sa ma demit. Multumesc.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian dealma, atît comentariile cît și listele de texte în diferitele secțiuni vor fi paginate atunci cînd va fi cazul
pentru textul : ultimele modificări pe site deAmbasadori sintem cu totii: tu, eu, noii veniti, consiliul, veteranii. Hermeneia este o comunitate, o echipa formata din director, consiliu, utilizatori. Nu putem fi toti directori sau parte din consiliu insa cu totii sintem utilizatori. Unii au contributii mai mari altii mai mici. Insa in momentul postarii unui text sau comentariu (mic/ mare/ moderat) devii reprezentantul acestui site public de literatura. Trecerea repetata si in cazul unora cu furie peste anumite granite ce ne permit interactiunea pe site va rezulta in chaos! In chaos nu mai asculta nimeni pentru ca zgomotul este infernal si atunci site-ul literar Hermeneia va deveni inutil/ imposibil de utilizat in scopul propus.
In comentariul de mai sus am apelat la inteligenta emotionala care in nenumarate cazuri, sub numeroase texte, pierde 'argumentul' nu numai in fata egoului poetic dar mai ales a celui ce semneaza acel comentariu. Apelez la acea pauza necesara evaluarii celor spuse inainte de a apasa 'send': 'ceea ce am scris afecteaza pe cineva dpdv fizic/ personal/ spiritual?' , 'daca acest comentariu l-as fi primit eu cum m-ar fi afectat personal?', etc etc..
Empathy!
Acest site este bazat pe un hobby: acel al scrisului. Cititorul nu este obligat sa citeasca frustrarile/ dramele personale/ insultele gratuite ale nimanui.
Este posibil ca fiecare din noi a gresit intr-un mod sau altul pe acest site? 99.9% The boundaries of the site need to be revised! Acel clash al personalitatilor poate fi evitat, iar daca un utilizator de pe site-ul H, personal, iti produce repulsie nu va trebui sa o stie niciodata...
NU, motivele serioase pentru tine, personal/ specific/ individual nu sint motivele serioase pentru Hermeneia in general. Cind ma loghez pe Hermeneia nu intru sa citesc despre anunturi 'din-motive-serioase' ale nimanui. NU SUB TEXTELE PUBLICATE pe site. In acest scop s-a inventat Twitter, Messenger, Facebook, Skype, etc. Schimburile de opinii referitoare la site/ structura/ functionalitate le poti face cu Consiliul Hermeneia prin email. Pina si acest text ne faciliteaza aceasta posibilitate fiind incadrat la o rubrica ce ne protejeaza colaborarea: info-comunicare!
De invatat am avut/ am/ voi avea..dar nu-ti spun cit..:p TU nu?
Uite, un exemplu constructiv: transforma comentariul de mai sus in poem/ proza/ experiment literar si atunci cei ce au placerea sa te comenteze o vor face.
Altfel, ne intoarcem la 'square one': aratarea cu degetul spre sosete/ furouri/ manusi insa nu uita ca in acel moment Hermeneia devine cazanul de fiert rufe si se indeparteaza de ceea ce reprezinta cu numele.
Kind regards!
pentru textul : Starea Hermeneia - 2013 deefectiv emotionant, întăresc aici ce spune Aranca si merg mai departe: "tăiați vițelul cel gras tatăl risipitor e acasă dați-i inelul cel scump tatăl risipitor e prea beat"
pentru textul : puls 0 deDoamne Dumnezeule, dar ce duminica delicioasa. Niciodata n-am inteles cum se pot simti atat de lezati unii oameni prin h-urile (si aici ne referim la neputinta coHabitarii) bagate aiurea si dragostele neimpartasite ale altora. De parca universul si-ar resfrange toata gaura neagra in viata PRIETETENULUI( ah scuze, am uitat caps lock-ul in "priza") parasitului. Da vai, dar vai, mi se pare mie, sau tocmai lipsa unui orgasm literar sub, de cele mai multe ori sub non-literarele tale texte, ti-a indus aceasta stare urata. Cat despre feisbuc, tare ma bucur ca nu te am la frendz, ca nu de alta, dar rozele tale s-ar fi simtit cel mai probabil hartuite.
Revenind, desi n-am fost niciodata pe text, femeie si barbat. Un text care m-a ametit un pic, dar ma bucur ca a ajuns la remarcate, felicitarile mele autorului. Remarc "toate femeile din tine m-au înşelat cu toţi bărbaţii mei,
şi toţi bărbaţii mei au făcut copii mai buni decât mine." care dpmdv constitue esenta.
good day!... I SAID GOOD DAY!:)
pentru textul : Alb şi roşu detextul de mai sus e un cui bătut în palma Lui, cafeaua te-a înșelat de data asta. dacă ți-ai fi răstignit eul, fie el cel artistic, ai fi văzut lacrima Lui vărsată atunci când ai postat textul. am incercat și eu să privesc conceptul, arta, am văzut doar batjocura. la mall nu poți să ințelegi dragostea lui Dumnezeu!
pentru textul : l-am întîlnit pe hristos în mall într-o zi dePagini