Ialin, multumesc pentru penita, m-ai surprins, recunosc! Penultima strofa nu e fortata, "a venit", pur si simplu...si am lasat-o rostirii ei firesti. "As pastra doar versul "îi voi deschide cu buzele pumnul".", spui...ei bine, mie asta mi s-ar parea fortat. "vesmant alb" - da, ai dreptate, e un mare stereoptip. atat de mare, incat aproape capata valente sacre...nu? :)
mai ales cind vezi si tu (acum) ca te-ai pripit, ca nu ai dreptate, ba mai mult, arati ca un membru al juriului nu a citit cu atentie cel putin un text... revenind la minciuna ta de mai sus (cum ca as fi grafiat gresit "de odata" - tu voiai "deodata", care e alta mincare de peste), pentru o astfel de acuzatie, neacoperita si evident neadevarata, ar trebui sa fii atentionata cel putin de catre editorii, moderatorii sitului, daca nu si de colegii care stiu si folosesc corespunzator limba romina. pacat ca frustrarile de dupa concurs nu-s constructive si pacat ca ati adus toate discutiile si minciunile astea balcanice in jurul textului meu, care e doar unul din textele participante, nimic mai mult
Ela, am modificat finalul versului 2 și am forțat o respirație în versul 4, mulțumesc de sugestii. Gerunziile sunt intenționate, de poveste și tristețe de ce se repetă într-o poezie de atât de mici dimensiuni mi se pare inutil să spun, tocmai asta e esența, e o poezie care ar trebui să spună o poveste pentru că tot mai mulți caută povestea și in poezie, cu toate acestea nu spune, deși aparent are construcția păcălitoare a unei proze... Cât despre idee, Ela, ce să spun, mi se mai întâmplă și mie din când în când să mai vin cu ceva nou, uite că astă seară am avut chef să parodiez tocmai o idee vehiculată, dar întorcând-o pe dos, dezbrăcând-o și lăsând-o așa, naked. Ceea ce înseamnă, nu-i așa, că nu e chiar pastișă, mmm? Bine, știu că nu asta ai vrut să spui, dar am răspun un pic în același ton al textului.
Margas, bănuiesc că știi că mi-am rezervat dreptul ca să suspend contul unui membru atunci cînd observ că modul în care abordează ideea de comentare devine în fapt hărțuire. Și chiar am aplicat acest lucru de cîteva ori. Aceasta, așa cum am mai spus-o, a nu se interpreta ca un fel de oprimare a conflictelor de idei sau a polemicii. Expresii de genul „o idee bună, din păcate sufocată de un poem slab, încropit din murăturile găsite împrăștiate prin cămara literară a acestui autor.” mi se par că prin vitrolul lor și lipsa de orice argument, mi se par că încep drumul spre hărțuire. Am vrut doar să fii conștientă de acest lucru. Înainte să mi se spună că „n-am știut”.
am lasat penita sa se duca inainte precum sageata arcasilor lui voda *original, insurubat in jurul ideii si frumos, deosebit de frumos, rar am citit ceva atat de frumos ... aici e cheia /pe mine ea nu m-a văzut după chipul și asemănarea sa./ restul e demonstratia lemei eul liric e un rege lear ,cu mana intinsa ... felicitari si stiu ca nu ti/o iei in cap, de fapt, penitele au o valoare relativa...imi place sa citesc ce scrii, ai un liric extrem de inteligent, sclipitor....
Ai surprins amănuntele tipice vremurilor, penarul, guma cu miros de fructe, eclerul cu ciocolată și frișcă. Ai un paragraf ambiguu, în care nu e foarte clar dacă Lorena sau Andrada scrie. Cu mici excepții, textul este bine scris, reflectă timpurile acelea de neuitat și pe bună dreptate. Sugestie pentru titlu: "Făuritorii de visuri".
sînt de acord cu observații lui adrian. textul ar fi putut fi unul chiar foarte bun (folosesc optativul la trecut pentru că știu că dinu se va ambiționa să nu modifice nimic). mai adaug la lucrurile neplăcute din text și finalul: „prezent şi la groapă” care sună ca... un fel de pleosc macabru.
nu vad unde este porecla. vad insa unde este ironia. ta. dar desigur ca ironia trebuie sa fie invers proportionala cu intelegerea. pentru ca de obicei nu prea ai timp sa te implici cind preferi sa fii ironic.
am admirat imaginea mai ales ca stiu unde este facuta intotdeauna am considerat cubul acela inutil iata aici foarte inspirat poezia foarte frumoasa doar penultima strofa mi se pare putin ca suna a negatie un spatiu sau un adjectiv substituit de o culoare daca privim artistic o semidreapta poate fi conceputa din culoare dar o culoare nu poate fi conceputa de o semidreapta .. revine functia cand p implica q, fara inversiuni :) de altfel, mi-a redat o stare placuta, de melancolie, si ma duc fuga sa caut si eu 5th avenue :) ionut.
Iata, voi face o tentativa de a "reinvia" spiritul a ceea ce, cred eu, ar trebui sa fie un comentariu literar pe Hermeneia. Si fac asta in speranta ca voi mai vedea comentarii pe Hermeneia care sa spuna si altceva decat acelasi banale "technicalities". Si pornesc de la ideea ca fado-ul are de-a face cu acea stare de "nefiintare" care are, in foarte multe feluri, si nu doar aparente, de-a face cu practicile spirituale yoga. Catre mijlocul secolului 19 dr. M. Honingberg uimea lumea cu povestea yoghinului Haridas. La Lahore, in prezenta maharajahului Ranjit si a curtii sale Haridas a intrat in stare cataleptica si a fost ingropat intr-o gradina, mormantul a fost apoi pazit timp de 40 de zile. Cand Haridas a fost deshumat, era rece si rigid. I s-au pus prosoape calde pe cap, a fost frecat cu insistenta pe tot corpul, i s-a suflat aer in gura si, in cele din urma Haridas a revenit la viata. Astazi nu mai dispunem de mijloacele necesare pentru a verifica autenticitatea unei astfel de relatari, insa povestea lui Haridas este semnificativa azi pentru mine dintr-un cu totul alt motiv. Pentru ca maiestria sa in yoga nu deriva dintr-o spiritualitate superioara, Haridas fiind cunoscut mai degraba ca un om cu o moralitate dubioasa. El a fugit pana in cele din urma cu o femeie si s-a refugiat in munti unde a si murit in cele din urma (definitiv) si a fost ingropat asa cum se cuvine acolo. Pentru Haridas, Yoga pare sa fi fost inainte de orice, o tehnica fachirica. La fel cum acest sunet inconfundabil al fado-ului este construit astfel incat sa zideasca in cel care-l asculta un templu menit sa spuna o poveste foarte simpla dar totusi atat de profunda: cea a vantului fara de moarte si a apelor oceanului care uda coastele Portugaliei la Cascais. Bobadil.
Atâtea lucruri sunt umile pe lumea aceasta, dar să le lași să-și împlinească menirea pe care cu greu o putem înțelege..Unele dintre ele pot fi semne care să ne prezică ceva sau să ne trezească din somnul în care suntem de atâtea ori, doar noi de noi.. Alcătuirea trupului și a înțelegerii noastre își au rostul lor pe care trebuie să învățăm să-l lăsăm să se întâmple...
am să fiu ironic. se vede că este frig rău în moldova. asta este a treia (dacă nu mă înșel) poezie - la rînd - care conține frig, iarnă, gheață, pulovere și ger
Dragă Younger Sister, te asigur că suntem un site literar și că da, atâta vreme cât un text nu încalcă regulamentul, încercăm să nu limităm ceea ce se postează. Fiecare este liber să scrie atât de bine sau, de ce nu, de prost, pe cât poate. Singurele consecințe sunt, de exemplu, schimbarea încadrării dinspre autor înspre novice, sau invers (ar putea să mai intervină niște schimbări, dar despre fiecare lucru la timpul său). Aceasta nu împiedică pe nimeni, draga mea, să își exprime argumentat opiniile despre textele publicate, la urma urmelor, aceasta fiind cea mai bună "sancțiune" sau "premiu" pe un site de literatură. Te așteptăm așadar cu un astfel de comentariu, care să nască polemici literare, nu de alt gen. Cât despre textul de față, eu una găsesc că el are substanță și nu cred că se încadrează ca tematică abordată în aceeași categorie cu poeziile lui Ioan Peia, ceea ce nu înseamnă că fiecare dintre ele nu-și găsește locul și valoarea. Și mai cred, dar autorul ne poate contrazice, eventual, că nu este o poezie care să vrea să "dovedească" una sau alta, ci vorbește exact despre ceea ce anunță din titlu și subtitlu. Eu una personal aș fi renunțat măcar la titlu, ca fiind prea multe indicii, dar vezi, poate că autorul a știut el mai bine. Dacă primele două strofe nu aduc neaparat nimic nou (dar hei, e multă poezie mult mai slabă pe site și complet lipsită de conținut), ultima este surprinzătoare. Suntem propriile noastre oglinzi. Și poate nu chiar despre Jester era vorba.
"am un destin mozaical se împarte nicodată impar fiecare fragment are muchii pe oameni înalți eu îi numesc piramide ei se întreabă în ce con de lumină se ascunde eclipsa de viață." m-a impresionat atât imaginea cât și versurile. o eclipsă de viață.... un fragment dintr-un destin. gânduri și lumină. înălțare. frumos, Ela. complimentele mele sincere. Madim
imaginea dedubleaza poemul, care alterneaza intre versuri picturale, creatoare de atmosfera si versuri ce formeaza, duc pana la capat si apoi afara, inspre cititor, senzatiile. mi-a placut mai ales coborarea orasului sub pamant, prin miile de tuneluri ce mai mult indeparteaza decat apropie. cu prietenie, kranich
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ialin, multumesc pentru penita, m-ai surprins, recunosc! Penultima strofa nu e fortata, "a venit", pur si simplu...si am lasat-o rostirii ei firesti. "As pastra doar versul "îi voi deschide cu buzele pumnul".", spui...ei bine, mie asta mi s-ar parea fortat. "vesmant alb" - da, ai dreptate, e un mare stereoptip. atat de mare, incat aproape capata valente sacre...nu? :)
pentru textul : paradisul celui de-al cincilea regn demai ales cind vezi si tu (acum) ca te-ai pripit, ca nu ai dreptate, ba mai mult, arati ca un membru al juriului nu a citit cu atentie cel putin un text... revenind la minciuna ta de mai sus (cum ca as fi grafiat gresit "de odata" - tu voiai "deodata", care e alta mincare de peste), pentru o astfel de acuzatie, neacoperita si evident neadevarata, ar trebui sa fii atentionata cel putin de catre editorii, moderatorii sitului, daca nu si de colegii care stiu si folosesc corespunzator limba romina. pacat ca frustrarile de dupa concurs nu-s constructive si pacat ca ati adus toate discutiile si minciunile astea balcanice in jurul textului meu, care e doar unul din textele participante, nimic mai mult
pentru textul : Rezultatele Concursului de Poezie „Astenie de primăvară – Hermeneia 2010” deşi ale diavolului tasmanian. typo
pentru textul : ai putea scrie un poem despre asta dedeşi poate e o încercare de a inova pe mine nu a reuşit să mă convingă
de neiertat "navalirea" mea cu doi de i, multumesc ochiului tau vigilent ... si incurajarilor tale! :)
pentru textul : reverie fără lăutar deEla, am modificat finalul versului 2 și am forțat o respirație în versul 4, mulțumesc de sugestii. Gerunziile sunt intenționate, de poveste și tristețe de ce se repetă într-o poezie de atât de mici dimensiuni mi se pare inutil să spun, tocmai asta e esența, e o poezie care ar trebui să spună o poveste pentru că tot mai mulți caută povestea și in poezie, cu toate acestea nu spune, deși aparent are construcția păcălitoare a unei proze... Cât despre idee, Ela, ce să spun, mi se mai întâmplă și mie din când în când să mai vin cu ceva nou, uite că astă seară am avut chef să parodiez tocmai o idee vehiculată, dar întorcând-o pe dos, dezbrăcând-o și lăsând-o așa, naked. Ceea ce înseamnă, nu-i așa, că nu e chiar pastișă, mmm? Bine, știu că nu asta ai vrut să spui, dar am răspun un pic în același ton al textului.
pentru textul : Păpușari deMargas, bănuiesc că știi că mi-am rezervat dreptul ca să suspend contul unui membru atunci cînd observ că modul în care abordează ideea de comentare devine în fapt hărțuire. Și chiar am aplicat acest lucru de cîteva ori. Aceasta, așa cum am mai spus-o, a nu se interpreta ca un fel de oprimare a conflictelor de idei sau a polemicii. Expresii de genul „o idee bună, din păcate sufocată de un poem slab, încropit din murăturile găsite împrăștiate prin cămara literară a acestui autor.” mi se par că prin vitrolul lor și lipsa de orice argument, mi se par că încep drumul spre hărțuire. Am vrut doar să fii conștientă de acest lucru. Înainte să mi se spună că „n-am știut”.
pentru textul : Şi atunci m-am ridicat pe sufletele din spate denu cred.
pentru textul : das Marienleben deam lasat penita sa se duca inainte precum sageata arcasilor lui voda *original, insurubat in jurul ideii si frumos, deosebit de frumos, rar am citit ceva atat de frumos ... aici e cheia /pe mine ea nu m-a văzut după chipul și asemănarea sa./ restul e demonstratia lemei eul liric e un rege lear ,cu mana intinsa ... felicitari si stiu ca nu ti/o iei in cap, de fapt, penitele au o valoare relativa...imi place sa citesc ce scrii, ai un liric extrem de inteligent, sclipitor....
pentru textul : toate oasele deAi surprins amănuntele tipice vremurilor, penarul, guma cu miros de fructe, eclerul cu ciocolată și frișcă. Ai un paragraf ambiguu, în care nu e foarte clar dacă Lorena sau Andrada scrie. Cu mici excepții, textul este bine scris, reflectă timpurile acelea de neuitat și pe bună dreptate. Sugestie pentru titlu: "Făuritorii de visuri".
pentru textul : Vacanță desînt de acord cu observații lui adrian. textul ar fi putut fi unul chiar foarte bun (folosesc optativul la trecut pentru că știu că dinu se va ambiționa să nu modifice nimic). mai adaug la lucrurile neplăcute din text și finalul: „prezent şi la groapă” care sună ca... un fel de pleosc macabru.
pentru textul : decor denu vad unde este porecla. vad insa unde este ironia. ta. dar desigur ca ironia trebuie sa fie invers proportionala cu intelegerea. pentru ca de obicei nu prea ai timp sa te implici cind preferi sa fii ironic.
pentru textul : de ce ar trebui deam admirat imaginea mai ales ca stiu unde este facuta intotdeauna am considerat cubul acela inutil iata aici foarte inspirat poezia foarte frumoasa doar penultima strofa mi se pare putin ca suna a negatie un spatiu sau un adjectiv substituit de o culoare daca privim artistic o semidreapta poate fi conceputa din culoare dar o culoare nu poate fi conceputa de o semidreapta .. revine functia cand p implica q, fara inversiuni :) de altfel, mi-a redat o stare placuta, de melancolie, si ma duc fuga sa caut si eu 5th avenue :) ionut.
pentru textul : kansas in june deIata, voi face o tentativa de a "reinvia" spiritul a ceea ce, cred eu, ar trebui sa fie un comentariu literar pe Hermeneia. Si fac asta in speranta ca voi mai vedea comentarii pe Hermeneia care sa spuna si altceva decat acelasi banale "technicalities". Si pornesc de la ideea ca fado-ul are de-a face cu acea stare de "nefiintare" care are, in foarte multe feluri, si nu doar aparente, de-a face cu practicile spirituale yoga. Catre mijlocul secolului 19 dr. M. Honingberg uimea lumea cu povestea yoghinului Haridas. La Lahore, in prezenta maharajahului Ranjit si a curtii sale Haridas a intrat in stare cataleptica si a fost ingropat intr-o gradina, mormantul a fost apoi pazit timp de 40 de zile. Cand Haridas a fost deshumat, era rece si rigid. I s-au pus prosoape calde pe cap, a fost frecat cu insistenta pe tot corpul, i s-a suflat aer in gura si, in cele din urma Haridas a revenit la viata. Astazi nu mai dispunem de mijloacele necesare pentru a verifica autenticitatea unei astfel de relatari, insa povestea lui Haridas este semnificativa azi pentru mine dintr-un cu totul alt motiv. Pentru ca maiestria sa in yoga nu deriva dintr-o spiritualitate superioara, Haridas fiind cunoscut mai degraba ca un om cu o moralitate dubioasa. El a fugit pana in cele din urma cu o femeie si s-a refugiat in munti unde a si murit in cele din urma (definitiv) si a fost ingropat asa cum se cuvine acolo. Pentru Haridas, Yoga pare sa fi fost inainte de orice, o tehnica fachirica. La fel cum acest sunet inconfundabil al fado-ului este construit astfel incat sa zideasca in cel care-l asculta un templu menit sa spuna o poveste foarte simpla dar totusi atat de profunda: cea a vantului fara de moarte si a apelor oceanului care uda coastele Portugaliei la Cascais. Bobadil.
pentru textul : fado curvo deAtâtea lucruri sunt umile pe lumea aceasta, dar să le lași să-și împlinească menirea pe care cu greu o putem înțelege..Unele dintre ele pot fi semne care să ne prezică ceva sau să ne trezească din somnul în care suntem de atâtea ori, doar noi de noi.. Alcătuirea trupului și a înțelegerii noastre își au rostul lor pe care trebuie să învățăm să-l lăsăm să se întâmple...
pentru textul : Frica roșie deSingurul lucru care mă deranjează sunt "/". Nu le văd rostul.
pentru textul : a te întoarce în braţele cuiva deE un text matur, care are ce spune şi ştie cum s-o facă.
Multumesc de sugestii,dm Titarenco. Să recunosc , nu prea am practicat acest gen de poezie , dar mă stradui, ţinand cont de observatii.
Totem , ai dreptate , neatenţia mea a cauyat eroarea din titlu, în rest mă voi mai gândi
pentru textul : Zborul deremarc doar "între lanțurile unui leagăn de la un capăt la altul al buzelor" as face un film pe chestia asta
pentru textul : malkut deceva de genul dar...e doar un alt mod de a vedea:)
pentru textul : întoarcerea la praga deCristian, conform regulamentului acestui site, această poezie era bine să fie postată doar pe Hermeneia, nu și pe încă două site-uri. Mulțumesc.
pentru textul : nu uitați maioneza deSixtus, mulțumesc, pentru aprecierea din peniță! Sper să recidivezi! Cu amiciție,
pentru textul : Recidivare în tăcere deun text simplu care îți rămîne puternic în memorie
pentru textul : Poem pur şi simplu deda, este evident că mai trebuie lucrată. și încă mult. cred că voi reveni astăzi asupra ei
pentru textul : preludiu în alb și negru devoi încerca. rămâne de văzut dacă voi reuşi. mulţumesc de oprire şi sfaturi.
pentru textul : points faibles dee de bine...bine că ți-ai făcut simțită prezența.binevenită și mențiunea privind postarea biografiei.
pentru textul : Noutăți în pagina de profil dedragul meu, teoretic parca ai dreptate. practica te omoara, din punctul meu de vedere. Elian, ma bucur ca te vad aici.
pentru textul : Recunosc & deam să fiu ironic. se vede că este frig rău în moldova. asta este a treia (dacă nu mă înșel) poezie - la rînd - care conține frig, iarnă, gheață, pulovere și ger
pentru textul : Ultima întâlnire cu sinele deDragă Younger Sister, te asigur că suntem un site literar și că da, atâta vreme cât un text nu încalcă regulamentul, încercăm să nu limităm ceea ce se postează. Fiecare este liber să scrie atât de bine sau, de ce nu, de prost, pe cât poate. Singurele consecințe sunt, de exemplu, schimbarea încadrării dinspre autor înspre novice, sau invers (ar putea să mai intervină niște schimbări, dar despre fiecare lucru la timpul său). Aceasta nu împiedică pe nimeni, draga mea, să își exprime argumentat opiniile despre textele publicate, la urma urmelor, aceasta fiind cea mai bună "sancțiune" sau "premiu" pe un site de literatură. Te așteptăm așadar cu un astfel de comentariu, care să nască polemici literare, nu de alt gen. Cât despre textul de față, eu una găsesc că el are substanță și nu cred că se încadrează ca tematică abordată în aceeași categorie cu poeziile lui Ioan Peia, ceea ce nu înseamnă că fiecare dintre ele nu-și găsește locul și valoarea. Și mai cred, dar autorul ne poate contrazice, eventual, că nu este o poezie care să vrea să "dovedească" una sau alta, ci vorbește exact despre ceea ce anunță din titlu și subtitlu. Eu una personal aș fi renunțat măcar la titlu, ca fiind prea multe indicii, dar vezi, poate că autorul a știut el mai bine. Dacă primele două strofe nu aduc neaparat nimic nou (dar hei, e multă poezie mult mai slabă pe site și complet lipsită de conținut), ultima este surprinzătoare. Suntem propriile noastre oglinzi. Și poate nu chiar despre Jester era vorba.
pentru textul : Oglinda deMulţumesc pentru comentariu şi sugestii! Mă bucur că v-a plăcut!
pentru textul : O coborâre de"am un destin mozaical se împarte nicodată impar fiecare fragment are muchii pe oameni înalți eu îi numesc piramide ei se întreabă în ce con de lumină se ascunde eclipsa de viață." m-a impresionat atât imaginea cât și versurile. o eclipsă de viață.... un fragment dintr-un destin. gânduri și lumină. înălțare. frumos, Ela. complimentele mele sincere. Madim
pentru textul : mosaique deimaginea dedubleaza poemul, care alterneaza intre versuri picturale, creatoare de atmosfera si versuri ce formeaza, duc pana la capat si apoi afara, inspre cititor, senzatiile. mi-a placut mai ales coborarea orasului sub pamant, prin miile de tuneluri ce mai mult indeparteaza decat apropie. cu prietenie, kranich
pentru textul : smog dePagini