Mircea, vrei sa sochezi, dar cazi in ridicol. Textul tau nu aduce nimic nou, nu ofera erotism. Ci plictiseste. Pur si simplu. Nu asa se vorbeste despre moarte sau despre sex. Parerea mea. petre
În sfârşit cineva care începe să teoretizeze necesara "nouă orientare"! Sunt aproape convins însă, că e doar un foc de paie. Şi dacă nu e un foc de paie, ar trebui să începeţi a-i urmări pe cei care deja (sau încă) mai scriu poezie "cu mesaj". O să fiţi surprins de multitudinea acestora în egală măsură cu crasa lor ignorare de către critica de specialitate. Şi atunci... ups! Am dat de altă belea! No, mai bin' tăceam!
Carmen Lucia Solomon, multumesc. vorbele tale mă fac să umblu. după aceea, va fi un nebun si va avea o inimă intreagă din care va arunca fără oprire si fără osebire al dvs, francisc, prinzătorul
Interesanta lucrare poruncile prin perspectiva cuvantului, a logosuui. Mi-a placut, e o inovatie, recunosc Simtirea insa nu o vad nicaieri nici nu isi gaseste locul intr-o astfel de scriere intelectualizata. Eu sper ca Virgil nu va evolua prea mult pe acest taram si isi va regasi cat de curand pentru bucuria noastra a cititorilor de poezie acel sentiment unic. Acela care ne face sa citim iar si iar un poem. Marturisesc ca atunci cand ma dezamagesc mai tare postarile recente ale lui Virgil pun mana pe cartea lui (cu dedicatie, asta e...) si o iau mereu de la inceput. Pentru ca asta e poezia, nu? Mereu de la inceput. Eu Andu inca nu am un inceput dar speranta nu? moare ultima... chiar daca in chinuri.
un text care suna foarte bine, cu imagini proaspete, fara poticneli. Nu am ce reprosa, in schimb eu as opera 2 schimbari si anume: as renunta la "pe piept" (cred ca pe degete e suficient pt imaginea respectiva) si in ultimul vers la "absenta" e cumva redundant asa il resimt, e un fel de "hai sa explic poate nu ati inteles"...Cred ca ar avea de castigat scrierea asta dar oricum chiar si asa este o poezie care mi-a placut.
Ba să ști că îmi place Emanule și dacă nu am visat l-am mai auzit odată scris tot de tine, sună tare ciudat și fain cu un oarece iz oriental. Degetele tale, crede-mă că nu au cum să amorțească. Te rog continuă să scrii, bine ori rău nu contează, mult mai important e acum să scrii cât mai mult pentru că ai de ce. Cât despre penițe..a uite că ..acum am văzut, mai dar distrat sunt. Asta e o treabă bunnnnăăăă.
Nu e rău deloc :), nu mi-au sunat mie în context, "sperioasă" e pleonastic pentru că în următorul vers explici ideea, iar pentru "zăludă" - acolo aș fi fragmentat rima prin înlocuirea epitetului. Tu te pricepi mai bine la "ludice", vei găsi varianta cea mai potrivită.
"vivre derrière des rideaux comme une statue de brique" Cadența versurilor e tristă ca și sentimentul care le-a creat.Sinceritatea poetică, dezolantă, dar memorabilă, cucerește în final. Felicitări, Marina, ( e și o bijuterie tehnică, am remarcat prima dată ritmicitatea și versul liber, cu niste rime căutate, deosebite)!
Ecaterina, eu pot fi cel mult dragutA (desi, in genere, nu prea sunt), tinand cont de faptul ca m-am nascut femeie. Ce sa fac - fiecare cu handicapul sau. Dar nu ma pot opri sa nu amnedez felul... sa-i zicem transant in care tie iti place sa-ti spui parerile (vezi sintagma "e o tampenie"), finndca ceea ce ti de pare TIE a fi o tampenie poate gasi ecouri intr-un alt cititor. Chestie de filtru, filtru alcatuit din conceptii, rigori estetice personale si - de ce nu? - de lecturi. Iar faptul ca, citind dervisi, te-ai gandit la...darwinisti, e scuzabil: din cate stiu, Mevlana nu se preda in liceu. Darwin,da. Sau, pe vremea mea (ah, ce muuult e de-atuci), se preda. Bun, nici despre faptul ca poate exista o cunoastere a divinitatii <B>relevata</B> nu se spune, pesemne, prea multe in manuale...Asa ca, repet, fiecare se gandeste la ce i-o fi mai la indemana... Cat despre "cliseistic"...ce sa mai zic? Zic doar e necesar un dram de forta sa nu-ti mai pese de "vanatorii de clisee" si sa indraznesti sa spui ce ai de spus in era asta a pseudo-literaturii verbiajului, cand pseudo-originalitatea trece inaintea autenticitatii. Nu mai conteaza CE spui, ci CUM spui. Eu m-am cam saturat de tagma asta de atleti care substituie liniei de sosire, alergarea in sine. Dar aici e o alta poveste... Virgil, eu nu stiu, eu pot doar sa fac asocieri, in acele limite pe care mi le ingaduie textul...si altele. Fireste ca licentele nu sunt condamnabile, atunci cand isi gasesc justificarea.
- îmi place modul în care ai formulat enumerația din prima strofă
- „recepția sufletului tău”, „scara de gânduri” mi se par puțin cam „prețioase”, chiar pompoase aș spune
- un text cam lipsit de „zvâc”
E scabros. E destul imund in viata reala. Poezia ar trebui sa innobileze sau sa induca stari, pulsiuni ale sufletului. Blestemele isi au si ele sensul lor de revolta in poezie. Aici e doar ceva infect si nu face bine nimanui.
Cu ce ușurință despici realitatea și lipești împreună cioburi esențiale ca într-un vitraliu de cuvinte. Tensiunea crește spre final și acolo am răsuflat ușurată că nu s-a terminat altfel. Și de aceea...
avusesem vag impresia, nu ştiu cum, nu ştiu de unde, că Vica era cea cu mau-mau'u
a ieşit spumoasă povestea asta cu adevăruri pe margine, am citit-o între două răsuflări. bravo!
Am mai spus într-un alt coment, că îmi e dor să primesc o scrisoare scrisă de mână. Are alt parfum.
Cu riscul de a ,,manipula" cititorul, vreau să spun de ce am ales sintagma ,,plic timbrat": fiindcă ,,plicul netimbrat" ajunge acasă altfel decât prin poştă...printr-un supravieţuitor, ceea ce ar putea însemna că expeditorul nu mai e în viaţă...Poemul e un oftat. Poate de asta punctele de suspensie :) Însă le voi şterge, mai ales că nu mai folosesc şi alte semne de punctuaţie. Mă bucură încurajările. Mulţumesc mult!
Lea, e interesant cum ai receptat mesajul şi mă bucură că poate avea mai multe valenţe. De fapt e un amestec de stări sub semnul toamnei. Mulţumesc frumos pentru atenţie!
Adrian, recunosc, l-am postat fără să-l lucrez prea mult. Am vrut să-i văd minusurile şi plusurile prin ochii voştri, de asta şi încadrarea la experiment. Probabil că ar trebui să îi schimb încadrarea, şi chiar voi face asta. Dacă nu e voie, rog să fiu atenţionată. Am deja soluţii pentru gerunzii. Despre punctele de suspensie am spus mai sus.
Am înţeles ideea cu > , mai ales că sunt date exemple convingătoare, însă eu m-am referit aici la o ,,specie" de margarete, ,,cele care înfloresc mai târziu". E drept că m-am folosit de expresie pentru a sublinia dorinţa de prelungire a verii :), deci ai dreptate. Mi-am notat toate sfaturile. Mulţumesc de două ori, ba chiar de trei :)
Zi memorabilă a unsprezecea zi a lui răpciune!
esti dragut sancho, ms de explicatie. ionut. titlul este ratat. inceputul este o vaicareala fara nume. cind am citit dervisti, initial m-am gindit la niste darwinisti. ptr mine poemul incepe cu /in asternut/ acolo e poezie. versul 4 este o timpenie. dar urmatorul n-are nici un rost fara el. mi-a placut ideea cu speranta nici cit o baltoaca si intrarea brusca a ploii in scenariu. aici titlul incepe sa prinda radacini in continut. finalul este cliseic dar atit de simpatic si induiusator, incit iti vine sa plingi tastind ultimele cuvinte. nu am nevoie de rsp/urile dnului virgil, ionut. crede-ma o sa intelegi mai tirziu ce se petrece aici de fapt.
ca o haină uitată la mine de către o persoană dragă, sunt cuvintele tale, Adriana. iar dacă bucuria ta e un plus de-al meu cu atât mai bine ;) mulțam fain și o seară plăcută!
ger și clorofilă? și fibre? mi se par cam forțate alăturările astea, Cătălina. ai talent suficient, cred că poți găsi ceva mai potrivit, care să slujească ideii, nu să ceară neapărat un...„Waw!” :)
cred că poți scăpa și de comparația de după... aș vedea cam așa:
„am să port etola cu fulgi/ pasăre deschizând larg aripile”
aș tăia „al penelor” - e clar că vorbim de păsări zburătoare, nu? de obicei, ele au si pene...
și acel „sigur” l-aș da jos...
„că nu se cade ca...” produce o apropiere fonetică nu prea fericită...
cam același lucru despre „îmbrăcată/îngropată”...
„din care zilnic arunc fără să mă gândesc la această risipă care ucide copaci” - CAREvasăzică, două comparații una după alta!
să nu te supere observațiile astea, dar eu am mari așteptări de la tine! :)
Mircea, atentie la versurile "bea langa foc veninul de sarpe" si la "de procurator aruncata..." Apoi exprimari de genul "ziua sta sa inceapa" sunt perimate. Iar "soarele isi dezleaga singur izvoarele" creaza o imagine de tipul "soarele isi dezleaga singur sireturile" ceea ce nu ajuta. Daca vrei sa pastrezi aceasta sintagma (care, crede-ma este dispozabila in contextul poemului) si ti se pare ok, adica nu-i nici batrana (sintagma) nici urata nici falsa nici obosita atunci incearca "soarele isi dezleaga DE unul singur izvoarele". Grea e poezia Mircea, al naibii de grea. E mai grea ca predica, crede-ma. Si stii de ce? Pentru ca daca cititorul nu te iubeste cu adevarat pe final n-ai facut mai nimic. Predicatorul poate a reusit sa indoctrineze creierele unei multimi si iti doresti sa nu fi fost un escroc sentimental. Andu
aceste suspine în doliu prin camera verde a mării au tristețea iremediabilă a sfârșitului...par amprenta ultimului requiem dedicat acelor îndrăgostiți lepădați, eliberați de sufletele uitate largi, descheiate, veșminte inutile de alge:"libera animas", "Libera me, Domine, de morte aeterna" metafore originale, imagini autentice, cu efect scenografic, de forță, cuceresc depărtările, adâncurile dintre oameni: "adâncul e un car cu lebede muribunde tras de un unicorn marin luminând cu țipătul lui straniu nisipul"
Silviu, cu riscul de a fi pusa iarasi la punct, nu ma pot opri sa nu zic: ai abuzat de metafora in asa hal, incat bunicul abia de se mai zareste din ea.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Mircea, vrei sa sochezi, dar cazi in ridicol. Textul tau nu aduce nimic nou, nu ofera erotism. Ci plictiseste. Pur si simplu. Nu asa se vorbeste despre moarte sau despre sex. Parerea mea. petre
pentru textul : Îngroparea îmi pare a fi un act sexual deExistă câteva typo, sper să le observi și să le corectezi.
pentru textul : Altă rugă în Grădina Ghetsimani deÎn sfârşit cineva care începe să teoretizeze necesara "nouă orientare"! Sunt aproape convins însă, că e doar un foc de paie. Şi dacă nu e un foc de paie, ar trebui să începeţi a-i urmări pe cei care deja (sau încă) mai scriu poezie "cu mesaj". O să fiţi surprins de multitudinea acestora în egală măsură cu crasa lor ignorare de către critica de specialitate. Şi atunci... ups! Am dat de altă belea! No, mai bin' tăceam!
Felicitări, totuşi, pentru intenţie.
pentru textul : Despre cum poate fi recâştigat prestigiul poeziei deexistă în continuare greșeli: un mic efort din partea ta...vreau să le găsești singur.
pentru textul : Altă rugă în Grădina Ghetsimani deCarmen Lucia Solomon, multumesc. vorbele tale mă fac să umblu. după aceea, va fi un nebun si va avea o inimă intreagă din care va arunca fără oprire si fără osebire al dvs, francisc, prinzătorul
pentru textul : altarele deInteresanta lucrare poruncile prin perspectiva cuvantului, a logosuui. Mi-a placut, e o inovatie, recunosc Simtirea insa nu o vad nicaieri nici nu isi gaseste locul intr-o astfel de scriere intelectualizata. Eu sper ca Virgil nu va evolua prea mult pe acest taram si isi va regasi cat de curand pentru bucuria noastra a cititorilor de poezie acel sentiment unic. Acela care ne face sa citim iar si iar un poem. Marturisesc ca atunci cand ma dezamagesc mai tare postarile recente ale lui Virgil pun mana pe cartea lui (cu dedicatie, asta e...) si o iau mereu de la inceput. Pentru ca asta e poezia, nu? Mereu de la inceput. Eu Andu inca nu am un inceput dar speranta nu? moare ultima... chiar daca in chinuri.
pentru textul : deca logos deam ramas siderata: l-ai intrecut pe Adrian Paunescu.
pentru textul : Raspunde-ti! deun text care suna foarte bine, cu imagini proaspete, fara poticneli. Nu am ce reprosa, in schimb eu as opera 2 schimbari si anume: as renunta la "pe piept" (cred ca pe degete e suficient pt imaginea respectiva) si in ultimul vers la "absenta" e cumva redundant asa il resimt, e un fel de "hai sa explic poate nu ati inteles"...Cred ca ar avea de castigat scrierea asta dar oricum chiar si asa este o poezie care mi-a placut.
pentru textul : bunica a avut dreptate deBa să ști că îmi place Emanule și dacă nu am visat l-am mai auzit odată scris tot de tine, sună tare ciudat și fain cu un oarece iz oriental. Degetele tale, crede-mă că nu au cum să amorțească. Te rog continuă să scrii, bine ori rău nu contează, mult mai important e acum să scrii cât mai mult pentru că ai de ce. Cât despre penițe..a uite că ..acum am văzut, mai dar distrat sunt. Asta e o treabă bunnnnăăăă.
pentru textul : scrisoare din colivia de sticlă deNu e rău deloc :), nu mi-au sunat mie în context, "sperioasă" e pleonastic pentru că în următorul vers explici ideea, iar pentru "zăludă" - acolo aș fi fragmentat rima prin înlocuirea epitetului. Tu te pricepi mai bine la "ludice", vei găsi varianta cea mai potrivită.
pentru textul : din lumile mele deiata un text care doare fără să pretindă mai mult
pentru textul : moartea nu are de"vivre derrière des rideaux comme une statue de brique" Cadența versurilor e tristă ca și sentimentul care le-a creat.Sinceritatea poetică, dezolantă, dar memorabilă, cucerește în final. Felicitări, Marina, ( e și o bijuterie tehnică, am remarcat prima dată ritmicitatea și versul liber, cu niste rime căutate, deosebite)!
pentru textul : adieu deAu mai fost selectate pentru volum poeziile următorilor autori:
Mihaela Aionesei
Carmen Tania Grigore
Călin Sămărghiţan
Andrei Velea
Duminică seară, totuşi, închid termenul. Până atunci mai aveţi timă să trimiteţi.
pentru textul : Virtualia 13 - ediţia ta norocoasă deam făcut din nou niște modificări. mulțumesc pentru observații
pentru textul : oameni și pietre deEcaterina, eu pot fi cel mult dragutA (desi, in genere, nu prea sunt), tinand cont de faptul ca m-am nascut femeie. Ce sa fac - fiecare cu handicapul sau. Dar nu ma pot opri sa nu amnedez felul... sa-i zicem transant in care tie iti place sa-ti spui parerile (vezi sintagma "e o tampenie"), finndca ceea ce ti de pare TIE a fi o tampenie poate gasi ecouri intr-un alt cititor. Chestie de filtru, filtru alcatuit din conceptii, rigori estetice personale si - de ce nu? - de lecturi. Iar faptul ca, citind dervisi, te-ai gandit la...darwinisti, e scuzabil: din cate stiu, Mevlana nu se preda in liceu. Darwin,da. Sau, pe vremea mea (ah, ce muuult e de-atuci), se preda. Bun, nici despre faptul ca poate exista o cunoastere a divinitatii <B>relevata</B> nu se spune, pesemne, prea multe in manuale...Asa ca, repet, fiecare se gandeste la ce i-o fi mai la indemana... Cat despre "cliseistic"...ce sa mai zic? Zic doar e necesar un dram de forta sa nu-ti mai pese de "vanatorii de clisee" si sa indraznesti sa spui ce ai de spus in era asta a pseudo-literaturii verbiajului, cand pseudo-originalitatea trece inaintea autenticitatii. Nu mai conteaza CE spui, ci CUM spui. Eu m-am cam saturat de tagma asta de atleti care substituie liniei de sosire, alergarea in sine. Dar aici e o alta poveste... Virgil, eu nu stiu, eu pot doar sa fac asocieri, in acele limite pe care mi le ingaduie textul...si altele. Fireste ca licentele nu sunt condamnabile, atunci cand isi gasesc justificarea.
pentru textul : cîntec pentru ploaie de- îmi place modul în care ai formulat enumerația din prima strofă
pentru textul : Trăieşte! de- „recepția sufletului tău”, „scara de gânduri” mi se par puțin cam „prețioase”, chiar pompoase aș spune
- un text cam lipsit de „zvâc”
E scabros. E destul imund in viata reala. Poezia ar trebui sa innobileze sau sa induca stari, pulsiuni ale sufletului. Blestemele isi au si ele sensul lor de revolta in poezie. Aici e doar ceva infect si nu face bine nimanui.
pentru textul : Sonetul 129 deCu ce ușurință despici realitatea și lipești împreună cioburi esențiale ca într-un vitraliu de cuvinte. Tensiunea crește spre final și acolo am răsuflat ușurată că nu s-a terminat altfel. Și de aceea...
pentru textul : coming soon deavusesem vag impresia, nu ştiu cum, nu ştiu de unde, că Vica era cea cu mau-mau'u
pentru textul : Simple suspiciuni dea ieşit spumoasă povestea asta cu adevăruri pe margine, am citit-o între două răsuflări. bravo!
Am mai spus într-un alt coment, că îmi e dor să primesc o scrisoare scrisă de mână. Are alt parfum.
Cu riscul de a ,,manipula" cititorul, vreau să spun de ce am ales sintagma ,,plic timbrat": fiindcă ,,plicul netimbrat" ajunge acasă altfel decât prin poştă...printr-un supravieţuitor, ceea ce ar putea însemna că expeditorul nu mai e în viaţă...Poemul e un oftat. Poate de asta punctele de suspensie :) Însă le voi şterge, mai ales că nu mai folosesc şi alte semne de punctuaţie. Mă bucură încurajările. Mulţumesc mult!
Lea, e interesant cum ai receptat mesajul şi mă bucură că poate avea mai multe valenţe. De fapt e un amestec de stări sub semnul toamnei. Mulţumesc frumos pentru atenţie!
Adrian, recunosc, l-am postat fără să-l lucrez prea mult. Am vrut să-i văd minusurile şi plusurile prin ochii voştri, de asta şi încadrarea la experiment. Probabil că ar trebui să îi schimb încadrarea, şi chiar voi face asta. Dacă nu e voie, rog să fiu atenţionată. Am deja soluţii pentru gerunzii. Despre punctele de suspensie am spus mai sus.
pentru textul : stau pe malul unui râu trist deAm înţeles ideea cu > , mai ales că sunt date exemple convingătoare, însă eu m-am referit aici la o ,,specie" de margarete, ,,cele care înfloresc mai târziu". E drept că m-am folosit de expresie pentru a sublinia dorinţa de prelungire a verii :), deci ai dreptate. Mi-am notat toate sfaturile. Mulţumesc de două ori, ba chiar de trei :)
Zi memorabilă a unsprezecea zi a lui răpciune!
esti dragut sancho, ms de explicatie. ionut. titlul este ratat. inceputul este o vaicareala fara nume. cind am citit dervisti, initial m-am gindit la niste darwinisti. ptr mine poemul incepe cu /in asternut/ acolo e poezie. versul 4 este o timpenie. dar urmatorul n-are nici un rost fara el. mi-a placut ideea cu speranta nici cit o baltoaca si intrarea brusca a ploii in scenariu. aici titlul incepe sa prinda radacini in continut. finalul este cliseic dar atit de simpatic si induiusator, incit iti vine sa plingi tastind ultimele cuvinte. nu am nevoie de rsp/urile dnului virgil, ionut. crede-ma o sa intelegi mai tirziu ce se petrece aici de fapt.
pentru textul : cîntec pentru ploaie deca o haină uitată la mine de către o persoană dragă, sunt cuvintele tale, Adriana. iar dacă bucuria ta e un plus de-al meu cu atât mai bine ;) mulțam fain și o seară plăcută!
pentru textul : siberii suspendate deAș vrea totuși să știu la ce te-ai referit.Poate voi ține cont de sugestiile tale...
pentru textul : Descoperirea de......................si care i faza?
pentru textul : Îngroparea îmi pare a fi un act sexual deger și clorofilă? și fibre? mi se par cam forțate alăturările astea, Cătălina. ai talent suficient, cred că poți găsi ceva mai potrivit, care să slujească ideii, nu să ceară neapărat un...„Waw!” :)
cred că poți scăpa și de comparația de după... aș vedea cam așa:
„am să port etola cu fulgi/ pasăre deschizând larg aripile”
aș tăia „al penelor” - e clar că vorbim de păsări zburătoare, nu? de obicei, ele au si pene...
și acel „sigur” l-aș da jos...
„că nu se cade ca...” produce o apropiere fonetică nu prea fericită...
cam același lucru despre „îmbrăcată/îngropată”...
„din care zilnic arunc fără să mă gândesc la această risipă care ucide copaci” - CAREvasăzică, două comparații una după alta!
să nu te supere observațiile astea, dar eu am mari așteptări de la tine! :)
succes mai departe!
pentru textul : rânduri fără poezie deMircea, atentie la versurile "bea langa foc veninul de sarpe" si la "de procurator aruncata..." Apoi exprimari de genul "ziua sta sa inceapa" sunt perimate. Iar "soarele isi dezleaga singur izvoarele" creaza o imagine de tipul "soarele isi dezleaga singur sireturile" ceea ce nu ajuta. Daca vrei sa pastrezi aceasta sintagma (care, crede-ma este dispozabila in contextul poemului) si ti se pare ok, adica nu-i nici batrana (sintagma) nici urata nici falsa nici obosita atunci incearca "soarele isi dezleaga DE unul singur izvoarele". Grea e poezia Mircea, al naibii de grea. E mai grea ca predica, crede-ma. Si stii de ce? Pentru ca daca cititorul nu te iubeste cu adevarat pe final n-ai facut mai nimic. Predicatorul poate a reusit sa indoctrineze creierele unei multimi si iti doresti sa nu fi fost un escroc sentimental. Andu
pentru textul : Renaștere deaceste suspine în doliu prin camera verde a mării au tristețea iremediabilă a sfârșitului...par amprenta ultimului requiem dedicat acelor îndrăgostiți lepădați, eliberați de sufletele uitate largi, descheiate, veșminte inutile de alge:"libera animas", "Libera me, Domine, de morte aeterna" metafore originale, imagini autentice, cu efect scenografic, de forță, cuceresc depărtările, adâncurile dintre oameni: "adâncul e un car cu lebede muribunde tras de un unicorn marin luminând cu țipătul lui straniu nisipul"
pentru textul : requiem la flaut pentru ieșirea din labirint deîn mocirla...
pentru textul : Banii - frica, dorinţa şi gândirea deSilviu, cu riscul de a fi pusa iarasi la punct, nu ma pot opri sa nu zic: ai abuzat de metafora in asa hal, incat bunicul abia de se mai zareste din ea.
pentru textul : Bunicul deda, poate ai dreptate, ma gindesc. pastrez finalul. tin la el.
pentru textul : helioză dePagini