Aha. Ce nu-mi place e că ea e fiica văcarului și că el paște caprele. În rest, cel mai bun vers e aproape o proză "ce rost ar avea iubito sunt orb". Și sfârșitul e bun. Uneori pur și simplu nu te poți abține ;-) Care cu ce-a venit de-acasă, cam așa... Știi, nu-i așa, că abia acum îți vei da seama dacă ai avut sau nu dreptate cu... "fără comentarii"? :-) Dar eu tot zic: e păcat de subtitlu, Monica...
Ela, am sa modific pe alocuri, nu in totalitate, asa cum propui tu, dar am sa tin cont de parerea ta si pe viitor, am sa fac toate modificarile necesare. daca voi simti ca suna mai bine asa. Acum asa am simtit si chiar daca e nonpoetica expresia "jumatate plus una ventricula" deocamdata o las asa. Multumesc pentru ajutorul tau si oricand esti binevenita la mine.
Virgil, ca si director al sitului Hermeneia, esti cel mai prost exemplu de respectare al regulamentului. Cum adica te legi tu de credibilitatea mea? De unde si pana unde ai tu competenta sa faci asemenea afirmatii? Cine esti tu ca scriitor?
Tu u vezi ca am remarcat o strofa? Tu nu vezi ca am vorbit de inegalitati? Tu nu vezi ca am sugerat eliminarea unor strofe? Cum iti permiti tu sa faci referire la credibilitatea celor care comenteaza?
te poti mira cat vrei de cate penite au textele, te poti mira de gusturile celorlalti, dar nu insulta comentatorii chiar in casa ta, hermeneia.
stiu ca nu ma apreciezi ca autor, stiu ca nu ma consideri credibil, dar invata sa+ti maschezi sentimentele si sa fii un bun exemplu pentru ceilalti.
cred că vlad a zis din titlu ce avea de zis, dar mie îmi place poemul, e jucăuș, așa, cam ca limba între picioare care linge cu sărg începînd de jos, de la degete, apoi linge linge până ajunge sus uscată rău de tot de nu mai are nici măcar un scuipat mic acolo pentru țâță
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! A fost un mare poet, cu un talent extraordinar. Personal, l-am citit mereu si l-am admirat cum putea sa scrie atat de usor. Poeziile sale, unele puse pe muzica, vor ramane mereu in inimile noastre.
"o lipsa primara de bun simt." "platitudini cu e ceea ce ai scris tu mai sus sau in zicaturi de mahala lingvistica". "Scriptura de care te dai asa rotund spune ca pina si prostul cind tace pare a fi destept." "Continui sa aberezi in voie" "tu chiar nu iti dai seama ca esti penibil?" "caricatura de crestinism pe care incerci sa o fluturi pe aici." "sa nu crezi ca poezie e limba de lemn cu care scrii tu" "te rog frumos sa ai macar o bruma de bun simt si sa iti pastrezi limbajul asta de mahala pentru lumea in care traiesti." "nu te lansa in cruciade din astea de cartier sau in vinatori de vrajitoare" "Incearca sa renunti la limbajul acesta mirlanesc cu "pusul la creier" fiindca nu iti revelezi decit primitivismul." "daca ai ceva de spus incearca sa o faci inteligent si cu argumente." "Comul meu e plin de otrava? Unde? Poti fi mai explicit?" Iti mai trebuie un pistol, domnule Profet. Caci, zice profetul:"Asa vorbeste Domnul". Poezia, unde e? Du-te si intreaba-l pe Pilat.
Merci de recomandare. Am încercat și cu IE, și cu Firefox, plus restart. Se vede la fel, adică deplasată. Nu mai pun poză, dar mă poți crede pe cuvânt. O să mă obșinuiesc. Important e că pentru vizuale s-a creat un spațiu mai mare.
Se (re)intorce oniricul (mai mult sau mai putin "estetic") cu urme de suprarealism? Am zis "umbre" pt. ca acolo era vorba de cu totul altceva. Textul "curge" (bine) cu o multime de sugestii (subliminale).
Anna, poezia asta e o vizuală puternică în numai câteva cuvinte. Apreciez simplitatea, delicatețea sufletească, resemnarea sinelui, altruismul ("nu te rog despre mine"), o repetiție care tensionează "spune-i să se oprească să se oprească" și un final dramatic: "sub roțile lui e strivită o pasăre "
este atata esenta si atata neputinta la un loc in ceea ce mi/ati scris, incat ma simt coplesit de sfaturile si bunele intentii ce mi le transmiteti. esenta, in sensul ca simt in fiecare cuvant experinta vietii; si neputinta, in sensul ca ati fost invins in lupta cu viata. mai mult, simt in ceea ce mi/ati scris, ca viata triseaza. as fi onorat sa va intalnesc, sa va cunosc! a lega timpul de constiinta... imi aminteste de "usa interzisa" a lui G. Liiceanu. iertata sa îmi fie trivialitatea! primiți, vă rog în schimb mulțumirile mele pentru frumoasele si alesele ganduri ce mi le/ati oferit! cu stima, Mircea Nincu
silviu, nici nu-i stiu daca-i joc sau indecizie, inadaptare, ceva pe-acolo. cand eram copil incercam sa prind apa cu mana si ma enervam ca nu reusesc, sfoara aia transparenta legata de robinet si vartejul pe unde se scurgea, ce jucarii bune ar fi facut. :o)
ai fost foarte clar, multumesc de incurajare.
cailean, cum eu muncesc mai mult prin maruntaiele site-ului cam uit sa mai raspund la comentarii. imi cer scuze. incerc sa ma achit de datorie. multumesc pentru apreciere. da, cred ca a astepta e poate cel mai greu lucru si sincer sa fiu am asteptat si eu textul asta sa apara. in ultima vreme imi cam pierd rabdarea cu poezia. ma cam descalific. dar ideea ta e geniala. e imposibil sa scrii daca n-ai rabdare si nu astepti ca sa se intimple poezia. aranca, eu cu indragostirea de mine insumi o duc prost. poate pentru ca indragostirea e feminina iar egoismul e masculin (cel putin la singular, si e cam greu sa ai... egoisme). deci, cum ziceam, o duc prost. in schimb... Proust a zis-o bine. zilele trecute intr-un film cineva zicea ca "cinicul e un idealist cu inima zdrobita". o fi asa, ca era femeie si prea le stia pe toate. merci de apreciere lucian, in ce priveste titlul sau "layer-ul" semi-aparent al textului, recunosc, pentru chestia asta ma felicit si eu pe mine. pina si mie mi-a placut sapphire, ce-ai dom'le cu scortisoara?! ca vine craciunul... si stii cum se zice, ca nu e tristete mai crunta decit aia de craciun. ai grija de tristete... si de scortisoara. despre "insule" nu spun nimic, ca e interzis
Virgile, asta e ultima mea angajare într-o polemică cu tine aici pe Hermeneia. Și asta nu e nicidecum pentru că aș dori Doamne ferește să am eu ultimul cuvânt într-o astfel de dispută ci doar pentru că așa consider eu că între noi am cam spus ce era de spus și de bune și de rele și acum cu ce ai zis aici nu ar mai fi nimic de adăugat, lucru pentru care ultimately I thank you
Eu am rămas pe Hermeneia de 3 ani trecând prin poate cele mai penibile momente din viața cuiva nu pentru că sunt masochist (fără absolut nicio asemănare, așa cum o pui tu mulți scriitori sunt masochiști) ci pentru că am venit aici pe la începuturi și sunt lucruri care au rămas în inima și în sufletul meu (nu vreau chiar deloc să devin patetic cu atât mai puțin penibil). Am cunoscut și recunoscut pe Hermeneia cuvântul unor oameni pe care îi port în mine...
Eu pun oricum punct aici polemicilor cordiale (îți amintești de paler?) cu tine și să ne citim și comentăm cu bine dar mai ales cu inspirație.
Andu
e simplu. Vlad ăsta e născut pe cîmpul de lucernă și nu pe google. acum ce să-ți fac eu te-am pus să dai mîna cu PageRank-ul și să începi mișcarea asta browseriană ca să nu mai ai somn? grea povară identitatea asta! chiar vorbeam cu Sergey Brin-nu știu ce să mă mai fac zice, Caragea vrea tot domeniul de scalabilitate.
Ovy, un embrion cuminte aici in textul asta, un fel de ou de soim care nu arata diferit de alte oua din alte cuiburi,dar... Lasand la o parte o virgula colo, ceva, un plural sau nu aiurea, dar eu nu mai pot sa inteleg un poem cu o asemenea incarcatura metaforica... adica cum, din ceas dedus adancul acestei calme creste? cirezile agreste? (glumesc desigur) Mi-a placut (cum altfel?) pizdaria clipei desi fereastra dubla ouata cu sfinti e atat de grea de simt nevoia unui jack dublu on the rocks doar ca sa-mi treaca lingurica. In rest.. ne mai citim, se pare ca traim damn it! Andu
Adrian, mulțumim de apreciere, ar fi fost frumos de văzut piesa aceea, probabil... sunt atâtea posibile trăsături pe care i le putem da Ioanei... Aranca, până la urmă am tăiat acel măr al discordiei, se pare că avea rădăcini prea adânci. Țin însă a spune că eu nu cred în toate aceste ligamente. Nu vreau să explic mai mult, dar, desigur, îți mulțumesc de atenționare. Imperfecțiunea este și rămâne asumată, și-i mulțumesc lui Vladimir pentru că a răbdat-o. Nu este nevoie să permitem în mod special, știi bine că ești binevenită.
raul face parte din univers, ioana; cel putin din universul asa cum il cunoastem noi. chiar daca se spune ca in esenta nu are statut ontologic. este nerealist sa crezi ca poti culege struguri din spini, sau smochine din maracini. dar lupta nu este necesarmente intotdeauna daunatoare. uneori iti poate genera chiar inspiratie.
sint doua greseli capitale in abordarea subiectului de mai sus, cu toata poezia care se vrea aici. sint greseli de pozitionare a autorului fata de adevar. dupa facerea omului, care este ultimul act creator al lui Dumnezeu, textul biblic spune raspicat: "Dumnezeu s-a uitat la tot ce facuse si iata ca erau foarte bune". E clar ca omul era facut foarte bine si insusi Dumnezeu declara asa. Si pana mai tarziu, aproape de potop, lui Dumnezeu nu i-a parut rau ca l-a facut pe om. de doua ori in text autorul ridica indoielnica intrebare: "oare a meritat"(?). aceasta este sămânţa de îndoială semănată de şarpe în mintea femeii: "oare a zis Dumnezeu cu adevărat..."? nu ai voie să pui la îndoială un decret al lui Dumnezeu. dacă o faci, tu însuţi devii "the devil's advocate". şi acea: Foarte frumoasă este şi definirea femeii - "nălucă ascunsă între coaste" - din finalul poemului, despre care spune Nelu Jorj, este si ea tot la fel de falsă pentru că năluca asta este luată din coastă: "din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a facut o femeie şi a adus-o la om". autorul si comentatorul Nelu Jorj au facut o nedreptate logosului, una care ii dau castig de cauza amagitorului. textul e o pledoarie pentru neadevăr. no, aici se potriveşte bine acest "ne" pe care autorul îl împrumută în cuvântul "neîngerii". n e a d e v ă r.
şi Virgile, analfabeţii despre care vorbeşti, nu ştiu că omul nu a fost făcut în ziua a şaptea, nici în ce zi ar fi fost făcut el (si aici recunosc ca am facut o greşală necitind atent textul), analfabeţii ăştia, cam în procentaj de 80%, sînt absolut convinşi că tu, eu, ei, am fi venit din maimuţă.
îmi pare rău că ai scos iar bumerangul la mine. "obtuzul" ăla miroase a sânge. (am un prieten foarte bun, român, care locuieşte de 20 de ani in Ladera Ranch, si prin Mai, Iunie îi voi face o vizită. Voi trece si prin Dana Point si poate vom sta de vorbă. eu vin fără sabie.) n i c o d e m.
o groapa comuna ca sa scapi de singuratate?! Eu stiu Alex, eu stiu?
pentru că
eu aş creşte acolo cumva/ aș aduna inimi la nimereală
până aş da de tine/ aş tăia întunericul în două în trei în oricâte
cu marginea lor din solzi de lumină tăioasă
imi place cum ai feliat intunericul!
cu drag,ioana
Ela, "imediat" acela este cuvântul care redă cel mai bine primăvara. Nu aș putea să renunț la el, plus că era necesar pentru ritm. Nu sunt magnolii, habar nu am ce sunt și nici nu-mi pasă, ce atâtea întrebări? Când vezi un copac înflorit nu-ți mai pui nici o întrebare :-) Bine plasată întrebarea "tehnică", într-adevăr (sic!) Virgil, s-au lămurit întrebările, din câte vezi. Mulțumesc de vizită, anyway :-).
Ioana, aferim! Ca de atatea ori am luat lama, sau cutitul, sau guma si am facut prapad! Acum ar fi nimica-nimicutza, zboara "uneori" de acolo ca frisca de pe tortul miresei... doar ca ma gandesc asa, daca las asertiunea ca "si lumina se sinucide" asta are un aspect asa, regretabil de generalitate, don't U think? Iar mie imi place sa particularizez (atat cat pot) asa ca... nu stiu ce sa fac! Poate ar trebui sa mai pun mana pe Pavese si sa mai aprofundez treaba asta cu suicidul cum vine (Doamne fereste! :-) Multumesc de apreciere, Bobadil.
Sapphire multumesc pentru opinie... am sesizat si eu aparenta de calculat, de premeditat insa cred ca este vorba doar de o amara clipa de luciditate. Oarecum atipic :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Aha. Ce nu-mi place e că ea e fiica văcarului și că el paște caprele. În rest, cel mai bun vers e aproape o proză "ce rost ar avea iubito sunt orb". Și sfârșitul e bun. Uneori pur și simplu nu te poți abține ;-) Care cu ce-a venit de-acasă, cam așa... Știi, nu-i așa, că abia acum îți vei da seama dacă ai avut sau nu dreptate cu... "fără comentarii"? :-) Dar eu tot zic: e păcat de subtitlu, Monica...
pentru textul : poveste de dragoste între fiica văcarului și prințul deșertului deda, știu că sînt Sărbatorile. uneori însă și în mijlocul lor mai e un sîmbure de tristețe
pentru textul : în nimicnicia amintirilor depăi "dacă dragoste nu e, nimic nu e" :)
mulțumesc pt atenție, păreri
pentru textul : Poem denumai bine,
Ela, am sa modific pe alocuri, nu in totalitate, asa cum propui tu, dar am sa tin cont de parerea ta si pe viitor, am sa fac toate modificarile necesare. daca voi simti ca suna mai bine asa. Acum asa am simtit si chiar daca e nonpoetica expresia "jumatate plus una ventricula" deocamdata o las asa. Multumesc pentru ajutorul tau si oricand esti binevenita la mine.
pentru textul : ventriculă netrezită în alb deVirgil, ca si director al sitului Hermeneia, esti cel mai prost exemplu de respectare al regulamentului. Cum adica te legi tu de credibilitatea mea? De unde si pana unde ai tu competenta sa faci asemenea afirmatii? Cine esti tu ca scriitor?
Tu u vezi ca am remarcat o strofa? Tu nu vezi ca am vorbit de inegalitati? Tu nu vezi ca am sugerat eliminarea unor strofe? Cum iti permiti tu sa faci referire la credibilitatea celor care comenteaza?
te poti mira cat vrei de cate penite au textele, te poti mira de gusturile celorlalti, dar nu insulta comentatorii chiar in casa ta, hermeneia.
stiu ca nu ma apreciezi ca autor, stiu ca nu ma consideri credibil, dar invata sa+ti maschezi sentimentele si sa fii un bun exemplu pentru ceilalti.
pentru textul : sebi cel nebun după poezie decred că vlad a zis din titlu ce avea de zis, dar mie îmi place poemul, e jucăuș, așa, cam ca limba între picioare care linge cu sărg începînd de jos, de la degete, apoi linge linge până ajunge sus uscată rău de tot de nu mai are nici măcar un scuipat mic acolo pentru țâță
pentru textul : poem naiv de blog de...Je suis dans un empressement, excusé mes erreurs, s'il vous plaît:)
pentru textul : ...I'm growing like spells... dece m-a făcut să mă opresc este "lemnul uşilor are, încă, miros de primăvară." şi "pielea mi se va face mai aspră decât lespedea treptelor."
pentru textul : cântec negru deDumnezeu sa-l odihneasca in pace! A fost un mare poet, cu un talent extraordinar. Personal, l-am citit mereu si l-am admirat cum putea sa scrie atat de usor. Poeziile sale, unele puse pe muzica, vor ramane mereu in inimile noastre.
pentru textul : Lacrimi de moarte deMușcate în pântece de femeie? A fost intenționată alegerea acestei plante? Trebuie să știu pentru că atunci voi citi textul în altă lumină.
pentru textul : opt desay u're smart. thanx.
pentru textul : beyond words de"o lipsa primara de bun simt." "platitudini cu e ceea ce ai scris tu mai sus sau in zicaturi de mahala lingvistica". "Scriptura de care te dai asa rotund spune ca pina si prostul cind tace pare a fi destept." "Continui sa aberezi in voie" "tu chiar nu iti dai seama ca esti penibil?" "caricatura de crestinism pe care incerci sa o fluturi pe aici." "sa nu crezi ca poezie e limba de lemn cu care scrii tu" "te rog frumos sa ai macar o bruma de bun simt si sa iti pastrezi limbajul asta de mahala pentru lumea in care traiesti." "nu te lansa in cruciade din astea de cartier sau in vinatori de vrajitoare" "Incearca sa renunti la limbajul acesta mirlanesc cu "pusul la creier" fiindca nu iti revelezi decit primitivismul." "daca ai ceva de spus incearca sa o faci inteligent si cu argumente." "Comul meu e plin de otrava? Unde? Poti fi mai explicit?" Iti mai trebuie un pistol, domnule Profet. Caci, zice profetul:"Asa vorbeste Domnul". Poezia, unde e? Du-te si intreaba-l pe Pilat.
pentru textul : Pe drum cu Iosif și Maria deMerci de recomandare. Am încercat și cu IE, și cu Firefox, plus restart. Se vede la fel, adică deplasată. Nu mai pun poză, dar mă poți crede pe cuvânt. O să mă obșinuiesc. Important e că pentru vizuale s-a creat un spațiu mai mare.
pentru textul : migrarea către rezoluția 1024 X 768 deSe (re)intorce oniricul (mai mult sau mai putin "estetic") cu urme de suprarealism? Am zis "umbre" pt. ca acolo era vorba de cu totul altceva. Textul "curge" (bine) cu o multime de sugestii (subliminale).
pentru textul : epitaful unei zile deAnna, poezia asta e o vizuală puternică în numai câteva cuvinte. Apreciez simplitatea, delicatețea sufletească, resemnarea sinelui, altruismul ("nu te rog despre mine"), o repetiție care tensionează "spune-i să se oprească să se oprească" și un final dramatic: "sub roțile lui e strivită o pasăre "
pentru textul : rugă deeste atata esenta si atata neputinta la un loc in ceea ce mi/ati scris, incat ma simt coplesit de sfaturile si bunele intentii ce mi le transmiteti. esenta, in sensul ca simt in fiecare cuvant experinta vietii; si neputinta, in sensul ca ati fost invins in lupta cu viata. mai mult, simt in ceea ce mi/ati scris, ca viata triseaza. as fi onorat sa va intalnesc, sa va cunosc! a lega timpul de constiinta... imi aminteste de "usa interzisa" a lui G. Liiceanu. iertata sa îmi fie trivialitatea! primiți, vă rog în schimb mulțumirile mele pentru frumoasele si alesele ganduri ce mi le/ati oferit! cu stima, Mircea Nincu
pentru textul : O incercare de raspuns Dlui Doru Stefan Dancus pt. Scrum 7 deTele sau Télé ? =))
pentru textul : o clipă din viața lui Mathnawi desilviu, nici nu-i stiu daca-i joc sau indecizie, inadaptare, ceva pe-acolo. cand eram copil incercam sa prind apa cu mana si ma enervam ca nu reusesc, sfoara aia transparenta legata de robinet si vartejul pe unde se scurgea, ce jucarii bune ar fi facut. :o)
pentru textul : Păreri de rău din altă lume deai fost foarte clar, multumesc de incurajare.
cailean, cum eu muncesc mai mult prin maruntaiele site-ului cam uit sa mai raspund la comentarii. imi cer scuze. incerc sa ma achit de datorie. multumesc pentru apreciere. da, cred ca a astepta e poate cel mai greu lucru si sincer sa fiu am asteptat si eu textul asta sa apara. in ultima vreme imi cam pierd rabdarea cu poezia. ma cam descalific. dar ideea ta e geniala. e imposibil sa scrii daca n-ai rabdare si nu astepti ca sa se intimple poezia. aranca, eu cu indragostirea de mine insumi o duc prost. poate pentru ca indragostirea e feminina iar egoismul e masculin (cel putin la singular, si e cam greu sa ai... egoisme). deci, cum ziceam, o duc prost. in schimb... Proust a zis-o bine. zilele trecute intr-un film cineva zicea ca "cinicul e un idealist cu inima zdrobita". o fi asa, ca era femeie si prea le stia pe toate. merci de apreciere lucian, in ce priveste titlul sau "layer-ul" semi-aparent al textului, recunosc, pentru chestia asta ma felicit si eu pe mine. pina si mie mi-a placut sapphire, ce-ai dom'le cu scortisoara?! ca vine craciunul... si stii cum se zice, ca nu e tristete mai crunta decit aia de craciun. ai grija de tristete... si de scortisoara. despre "insule" nu spun nimic, ca e interzis
pentru textul : calypso deVirgile, asta e ultima mea angajare într-o polemică cu tine aici pe Hermeneia. Și asta nu e nicidecum pentru că aș dori Doamne ferește să am eu ultimul cuvânt într-o astfel de dispută ci doar pentru că așa consider eu că între noi am cam spus ce era de spus și de bune și de rele și acum cu ce ai zis aici nu ar mai fi nimic de adăugat, lucru pentru care ultimately I thank you
pentru textul : despre o femeie goală deEu am rămas pe Hermeneia de 3 ani trecând prin poate cele mai penibile momente din viața cuiva nu pentru că sunt masochist (fără absolut nicio asemănare, așa cum o pui tu mulți scriitori sunt masochiști) ci pentru că am venit aici pe la începuturi și sunt lucruri care au rămas în inima și în sufletul meu (nu vreau chiar deloc să devin patetic cu atât mai puțin penibil). Am cunoscut și recunoscut pe Hermeneia cuvântul unor oameni pe care îi port în mine...
Eu pun oricum punct aici polemicilor cordiale (îți amintești de paler?) cu tine și să ne citim și comentăm cu bine dar mai ales cu inspirație.
Andu
e simplu. Vlad ăsta e născut pe cîmpul de lucernă și nu pe google. acum ce să-ți fac eu te-am pus să dai mîna cu PageRank-ul și să începi mișcarea asta browseriană ca să nu mai ai somn? grea povară identitatea asta! chiar vorbeam cu Sergey Brin-nu știu ce să mă mai fac zice, Caragea vrea tot domeniul de scalabilitate.
pentru textul : iertarea după Simion deOvy, un embrion cuminte aici in textul asta, un fel de ou de soim care nu arata diferit de alte oua din alte cuiburi,dar... Lasand la o parte o virgula colo, ceva, un plural sau nu aiurea, dar eu nu mai pot sa inteleg un poem cu o asemenea incarcatura metaforica... adica cum, din ceas dedus adancul acestei calme creste? cirezile agreste? (glumesc desigur) Mi-a placut (cum altfel?) pizdaria clipei desi fereastra dubla ouata cu sfinti e atat de grea de simt nevoia unui jack dublu on the rocks doar ca sa-mi treaca lingurica. In rest.. ne mai citim, se pare ca traim damn it! Andu
pentru textul : candiru deAdrian, mulțumim de apreciere, ar fi fost frumos de văzut piesa aceea, probabil... sunt atâtea posibile trăsături pe care i le putem da Ioanei... Aranca, până la urmă am tăiat acel măr al discordiei, se pare că avea rădăcini prea adânci. Țin însă a spune că eu nu cred în toate aceste ligamente. Nu vreau să explic mai mult, dar, desigur, îți mulțumesc de atenționare. Imperfecțiunea este și rămâne asumată, și-i mulțumesc lui Vladimir pentru că a răbdat-o. Nu este nevoie să permitem în mod special, știi bine că ești binevenită.
pentru textul : Orléans deraul face parte din univers, ioana; cel putin din universul asa cum il cunoastem noi. chiar daca se spune ca in esenta nu are statut ontologic. este nerealist sa crezi ca poti culege struguri din spini, sau smochine din maracini. dar lupta nu este necesarmente intotdeauna daunatoare. uneori iti poate genera chiar inspiratie.
pentru textul : prin absurd, caii oanei pellea desint doua greseli capitale in abordarea subiectului de mai sus, cu toata poezia care se vrea aici. sint greseli de pozitionare a autorului fata de adevar. dupa facerea omului, care este ultimul act creator al lui Dumnezeu, textul biblic spune raspicat: "Dumnezeu s-a uitat la tot ce facuse si iata ca erau foarte bune". E clar ca omul era facut foarte bine si insusi Dumnezeu declara asa. Si pana mai tarziu, aproape de potop, lui Dumnezeu nu i-a parut rau ca l-a facut pe om. de doua ori in text autorul ridica indoielnica intrebare: "oare a meritat"(?). aceasta este sămânţa de îndoială semănată de şarpe în mintea femeii: "oare a zis Dumnezeu cu adevărat..."? nu ai voie să pui la îndoială un decret al lui Dumnezeu. dacă o faci, tu însuţi devii "the devil's advocate". şi acea: Foarte frumoasă este şi definirea femeii - "nălucă ascunsă între coaste" - din finalul poemului, despre care spune Nelu Jorj, este si ea tot la fel de falsă pentru că năluca asta este luată din coastă: "din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a facut o femeie şi a adus-o la om". autorul si comentatorul Nelu Jorj au facut o nedreptate logosului, una care ii dau castig de cauza amagitorului. textul e o pledoarie pentru neadevăr. no, aici se potriveşte bine acest "ne" pe care autorul îl împrumută în cuvântul "neîngerii". n e a d e v ă r.
şi Virgile, analfabeţii despre care vorbeşti, nu ştiu că omul nu a fost făcut în ziua a şaptea, nici în ce zi ar fi fost făcut el (si aici recunosc ca am facut o greşală necitind atent textul), analfabeţii ăştia, cam în procentaj de 80%, sînt absolut convinşi că tu, eu, ei, am fi venit din maimuţă.
îmi pare rău că ai scos iar bumerangul la mine. "obtuzul" ăla miroase a sânge. (am un prieten foarte bun, român, care locuieşte de 20 de ani in Ladera Ranch, si prin Mai, Iunie îi voi face o vizită. Voi trece si prin Dana Point si poate vom sta de vorbă. eu vin fără sabie.) n i c o d e m.
pentru textul : psalm deo groapa comuna ca sa scapi de singuratate?! Eu stiu Alex, eu stiu?
pentru că
eu aş creşte acolo cumva/ aș aduna inimi la nimereală
până aş da de tine/ aş tăia întunericul în două în trei în oricâte
cu marginea lor din solzi de lumină tăioasă
imi place cum ai feliat intunericul!
pentru textul : poem de alungat singurătatea decu drag,ioana
Lisandro,
pentru textul : fruct deai putea să iei tu baticul de pe capul acestei femei rafinate?
Ela, "imediat" acela este cuvântul care redă cel mai bine primăvara. Nu aș putea să renunț la el, plus că era necesar pentru ritm. Nu sunt magnolii, habar nu am ce sunt și nici nu-mi pasă, ce atâtea întrebări? Când vezi un copac înflorit nu-ți mai pui nici o întrebare :-) Bine plasată întrebarea "tehnică", într-adevăr (sic!) Virgil, s-au lămurit întrebările, din câte vezi. Mulțumesc de vizită, anyway :-).
pentru textul : no memory deIoana, aferim! Ca de atatea ori am luat lama, sau cutitul, sau guma si am facut prapad! Acum ar fi nimica-nimicutza, zboara "uneori" de acolo ca frisca de pe tortul miresei... doar ca ma gandesc asa, daca las asertiunea ca "si lumina se sinucide" asta are un aspect asa, regretabil de generalitate, don't U think? Iar mie imi place sa particularizez (atat cat pot) asa ca... nu stiu ce sa fac! Poate ar trebui sa mai pun mana pe Pavese si sa mai aprofundez treaba asta cu suicidul cum vine (Doamne fereste! :-) Multumesc de apreciere, Bobadil.
pentru textul : împăcarea cu lumina deSapphire multumesc pentru opinie... am sesizat si eu aparenta de calculat, de premeditat insa cred ca este vorba doar de o amara clipa de luciditate. Oarecum atipic :)
pentru textul : mijlocul cerului dePagini