yester - iti multumesc, mi-ai lasat cuvinte darnice, si gesturi de aur... ce se cer rasplatite cu cozonac si vin dupa datina:) trecerile tale suna ca un colind, eu as putea fi o gazda vesela... dar parul de care mi-am ancorat momentan zilele, e prea departe:) in legatura cu "poezia nu e cautata", mai ca nu sunt intru totul de acord, de acord cu "nimic strident, nimic forțat" , in rest poate doar ... ar trebui inversate putin rolurile, trebuie asteptat sa ne caute "ea" pe noi:) iti doresc un Craciun fericit, alaturi de cei dragi!
Avem aici o alegorie a trecerii (şi din trecere îşi ia fiecare cititor ce-i corespunde) succintă, cu minimul de fard artistic, cu un simţ al măsurii pe care nu l-am mai întâlnit de multişor.
"pînă pe cea mai de sus ramură" - aici e, poate, singurul loc unde nu-mi place. Denotativul ăla geografic face versul prozaic. Nu mai pomenesc de limbaj: pe/cea/de.
Finalul este extraordinar. E tipul de final care vine singur, de acolo, direct de la sursa lirică. E nostalgic/melancolic/misterios/resemnat, tipul de încheiere care nu spune multe (aşa cum consideră unii că-i stă bine unui vers reuşit - şi acei unii se înşeală!), tipul de încheiere care nu spune multe, ziceam, ci tipul de încheiere care spune mult; genul de sfârşit de adună cititorii sub acelaşi cer.
Nu înţeleg ce insinuaţi despre încurcarea borcanelor, dacă priviţi pe pagina mea, în contul meu, adică cu parola mea, veţi vedea că din nou a apărut în acest moment textul Incienso, care dispăruse anterior. Am trimis trei scrisori la office, sper să se rezolve. E destul de neplăcut, atâta tot, ce vină am eu? Nu sunt un geniu în soft de internet.Puteţi şterge acest comentariu, dar era normal să mă plâng, să denunţ o greşeală.
am citit si eu textul. si cred ca nimeni (sper ca nici paul) nu se indoieste de faptul ca am admirat intotdeauna ceea ce a scris el cind a scris bine. textul de fata insa m-a dezamagit. de fapt nu am inteles ce vrea sa spuna. si nu va grabiti sa imi spuneti ca de aici, de aiurea, din california, eu nu mai am cum sa simt cu tragedia siretului, blah, blah, blah. pentru ca e un cheap shot. nu are nici o legatura cu sentimentalismele noastre. ce vreau sa spun e ca nu am inteles ce a vrut sa spuna paul prin si in textul sau. cred ca stie el vorba aia a lui mark twain care zicea ca daca un ciine musca un om este un fapt dar daca un om musca un ciine este o stire. cam tot ce a scris el pe aici sint fapte. nici macar impresii. un fel de ventilare de suparari cu prezentare de obvious. plictisitor. toti stim ca romanii sint asa. nu numai vladica ci si opinca. adica ni s-a reamintit ca romanii sint un popor de monsti. well, chestia asta o stiam. ce m-ar fi interesat era daca mi-ar fi spus de ce crede el ca sint ei asa. sau daca ne-ar fi descris o monstruozitate de care nu am mai auzit. adica daca ar fi facut analiza sociala sau tabloid. dar asa, e doar blog. exact ceea ce critica el.
si, sa nu fiu inteles gresit. eu sint convins ca paul (nu caracatita .. apropos, ce sideline ieftin.. te credeam paul ceva mai profund, but anyway), deci sint convins ca paul a vazut si experimentat chestii interesante, si poate chiar tragice. dar cine nu a experimentat asta..? o simpla insiruire de genul (ion creanga!) "hai sa va spun nepotii mei ce a mai vazut taica, oh boje moi!" nu cred ca prezinta mare interes.
ca sa nu mai spun ca pe alocuri anumite scapari, care isi uita modestia acasa, fac povestea sa fie cam tongue in cheek. mai raminea sa ne spuna ce Canon are paul.
eu insa mai astept. vorba lu' bobadil...
interesanta ideea poemului, incerci sa pleci de la un amanunt foarte mic pentru a sugera in final o stare complexa. ai insa 2 hibe majore: repetitia lui patru - inteleg ce vrei sa sugerezi prin asta, dar nu cred ca te ajuta, sunt scurte versurile, putine, si plictiseste acel patru repetat acolo finalul este foarte plat, am mai citit in nu stiu cate poezii un ultim vers "adorm" - e banal - la fel ca si labirintul, a devenit deja un cliseu, toti ne ratacim la un moment dat in noi... petre
Raluca, tu nici măcar nu ai priceput că Cristina a pomenit de "inovator", iar eu mă adresam Cristinei, nu autorului. Ar fi o greşeală din partea mea să mă bag în discuţii cu oameni care nu au înţeles corect nici textul, nici intervenţiile mele, dar vor puţină atenţie.
Da, domnule. Am făcut o gafă. Cȃnd am încercat să intru într-un dialog, ce s-a dovedit absurd, cu dumneata. Ȋmi cer scuze. Un om avea o oaie. Oaia dispare. Trece un deal, trece o vale. Si îl găsește pe unul care cosea fȃnul. Ȋi povestește cum oaia a dispărut . Și îl întreabă: „n-ai văzut oaia mea?” Cel care cosea fȃn, după ce se gȃndește profund, răspunde:” eu cosesc de aici pȃnă aici!” Văzȃnd că n-are cu cine vorbi, omul cu oaia placă mai departe. Mai trece un deal, o vale și găsește oaia care fătase un miel. Ia oaia, mielul și, la întoarcere, dă peste cositorul (de fȃn). Ȋi povestește cu a dispărut oaia, cum a plecat de acasă,cum s-a întȃlnit cu el, cum l-a întrebat și ce i-a răspuns, cum a plecat mai departe, cum a găsit oaia cu mielul, cum s-a întors și a dat iar peste el și cum, de fericire că a găsit oaia (și mielul), dorește să-i facă cadou mielul. Cel care cosea (evident, fȃn) îl ascultă, se gȃndește bine și-i răspunde: „eu cosesc de aici pȃnă aici!” Ȋntre timp apăruse un tip călare care a ascultat toată tȃrȃșenia cu atenție. După răspunsul cosașului și după ce s-a uitat cu atenție la fiecare dintre cei care „dialogau” se adresează celui cu oaia (ș mielul): uite ce este, dacă calul e al dumitale, atunci ia-l! Prin urmare, dacă e al dumitale calul, atunci poți să-l iei liniștit. Eu n-am nimic împotriă. Dimpotrivă. The End.
Dinamic text si foarte bine scris, caci vad scena luptei. Remarc: "atârni de mine/ de parcă te-ai da/ în caruselul minunilor/ sus jos/ avion cu motor/ propulsat în pat dintre brațele mele/ ce viteză/ ce zâmbet alungit/ se lipește-n perete/ ca un abțipild", "munte prăbușit în groapa înaltă", "niciodată nu m-am ridicat mai istovit de pe tine" si faptul ca ai scris din punctul de vedere al unui observator, pe un ton neutru sau chiar empatic ("zvâc de viață împăturit în capotul oranj", "atarni de mine") desi ai rolul tau in text. Sentimentul pe care l-am simtit a fost unul de tristete, parere de rau. Multe semnificatii... intr-un cuvant, imi place! Subtitlul imi pare usor redundant. Cu prietenie, LM
nu este nicio ironie. pur si simplu, metafora nu este functionala iccp logica poetica, este prea poticnita. "degetele" nu sunt taiate, sunt strivite, dar si asa... ideea poemului, in schimb, este excelenta, surprinzatoare, plina de farmec, opune spleenul, iubirii si da o solutie "bolii" initiale, un adjuvant?!
Frumos poem, câteva încercări un pic forțate de inovare dar care nu disonează, o mânuire pricepută a cuvintelor, a sublinierilor, completarea pe vizual... un poem reușit la multe capitole.
Un pic prea mecanicist însă, deși e și asta o inovare interesantă și un pic prea umflat în pene cu aceleași absolut nepotrivite citate din upanișade în subtitlu. Pe bune Vero, tu chiar ai asimilat upanishadele sau doar ți-au plăcut niște chestii așa cât să le înfigi prin subtitluri?
Oricum, un poem întreg, felicitări.
Andu
Adriano, este-o incintare cind intelegi ca-i vorba de dragoste-n versurile de dragoste si nu de un transfer de arme dintr-o parte-n alta iar finalul este o histerectectomie totala a oganulu numit suflet:))) indiferent de pozitia lui in coprul uman.Si aici in poezia asta dragostea-i dragoste.
"yin și yang" nu "ying și yang" ...nu-i nici un iepure finanțist în concept... "despărțiți" nu "desparțiți"... ai încercat să eviți o vreme rima și excesul de genitive?
nu inteleg ce intelegi tu prin oamenii-genunchi eu am intrebat care a fost cauza postarii regula pe care am aplicat-o in toate situatiile, si as vrea sa fiu contrazis daca nu spun ceva adevarat, a fost ca atunci cind cineva a facut aceasta greseala din culpa (adica din neintelegerea regulii, lucru pentru care pot purta si eu o parte din vina) am acordat o dispensa si textul a ramas asa cum este si am mers mai departe fara nici o "masura" disciplinara. Sint mai multi autori si texte pe Hermeneia in situatia asta. Si nu s-a suparat nimeni. Oamenii continua sa posteze. Regula nu e facuta sa vineze sau sa umileasca pe nimeni. E facuta doar pentru a asigura un anumit aspect al siteului (lucru pe care l-am explicat prin jurnalele de nesomn) Atunci cind insa a existat o atitudine deliberata de ignorare a unei reguli la care ne supunem cu totii aici, atunci am luat o masura disciplinara. Acesta este adevarul si nu altul. Deci, procedeaza cum crezi tu de cuviinta, eu ti-am spus cum am procedat eu si cum cred ca e corect. Daca nu a fost intentionat nu cred ca e nevoie sa ne turnam cenusa in cap
"îmi spui o poveste, în care se făcea că eu furam mere domnești din curtea bisericii și sfinții de pe pereți arătau cu degetul în sus; te întreb - și iar nu știi să-mi răspunzi – mă cercau cu frica de domnul sau îmi arătau vîrful pomului, înalță-te Simioane și ia mărul cel mai rotund?" remarc aici aleasa inspiratie, care face ca aceste rânduri să epateze în dauna întregului. cu sincera prietenie.
cu riscul de a abuza (de un offtopic pe care nu l-am initiat) vreau doar sa spun ca a vorbi despre erorile tehnice de pe hermeneia ca despre un "insectar" (vezi numele de "bug" pentru defect tehnic in soft) mi se pare relativ agresiv. om folosi noi "limbaj poeticesc" pe aici dar nu cred ca e corect sa procedam asa. mai ales in contextul in care cred ca am fost mult mai transparent si mai deschis dialogului decit absolut oricare din creatorii sau posesorii de site-uri literare romanesti. se pare ca (asa cum spun istoriografii romani) la romani transparenta si democratia nu au fost niciodata prea mult apreciate. mai degraba au migrat catrea idealul despotului mai mult sau mai putin luminat sau catre imaginea "tatucului" care le poate si stie pe toate.
nicodem, ai grijă cu limbajul. pentru că dacă la tine acasă ești obișnuit să vorbești mîrlănește, aici nu se poate. te rog să te consideri avertizat. mulțumesc.
p.s. în cazul textului la care faci referință am explicat acolo pe scurt motivul deciziei. mi se pare nepotrivit să discutăm despre alte texte sub alte texte sau să încercăm eventual să ne răzbunăm. puțină cumpătare inteligentă nu cred că ți-ar strica în acest moment. cel puțin ar suplini lipsa de talent.
eu nu am raspuns dintr-un motiv limpede: felul in care ai incheiat acest "text la prima mână", mai precis intrebarea din final, m-a crispat. am oroare de tot ceea ce poate semana cu o "declaratie de adeziune" (mai ales la cele pe care trebuie sa le dau atunci cand simt o mana infipta in reverul meu). O incheiere mai potrivita ar fi fost, poate, "raspundeti-va" si nu "raspundeti". :) P.S. imi place sa cred ca, daca discutia dintre tine si George va continua, va continua in chip civilizat, ca fiecare ii va respecta opinia celuilalt, ca nu veti recurge la atacuri la persoana...asa ca, te rog frumos, fa un pas inapoi, fiindca, uite, un picior a inceput sa-ti alunece...:)
imi place forta imagistica, cuvintele se spun unele pe altele ca-ntr-un joc de puzzle, alcatuind desene precise. nu-mi place primul vers si finalul, poezia se poate termina mai repede, poate la "dud" cum spunea dorin, sau poate la "pas cu pas", parerea mea!
totusi ma intreb cum e corect in limba romana, surealism sau suprarealism. eu inteleg ca ne pocim limba dupa franceza dar totusi cum ramine cu acest cuvint?
Imagini bine conturate si lejeritate in exprimare, toate amestecate cu apetenta autorului pentru redarea starii de mirare. Mi-a placut: "o tăcere searbădă îmi desfigurează gîndurile într-o liturghie fără sfîrșit tandru orașul îmi adulmecă nefericirea ca pe o pradă de lux" Versul acesta "un ciot amputat îmi răscolește epigastrul" este unul mai slab care aduce deservicii poeziei.
să zicem că nu este moartă. să zicem că este doar adormită. poate ne spui mai multe despre aceste particule (sau percepții de particule) și implicațiile lor filozofice.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
yester - iti multumesc, mi-ai lasat cuvinte darnice, si gesturi de aur... ce se cer rasplatite cu cozonac si vin dupa datina:) trecerile tale suna ca un colind, eu as putea fi o gazda vesela... dar parul de care mi-am ancorat momentan zilele, e prea departe:) in legatura cu "poezia nu e cautata", mai ca nu sunt intru totul de acord, de acord cu "nimic strident, nimic forțat" , in rest poate doar ... ar trebui inversate putin rolurile, trebuie asteptat sa ne caute "ea" pe noi:) iti doresc un Craciun fericit, alaturi de cei dragi!
pentru textul : cel mai frumos idol nu există deJe le sais. În ce privește rusa, eu, nimic, nimic. Frumos să regăsești scrierea aici.
pentru textul : secret revelation deAvem aici o alegorie a trecerii (şi din trecere îşi ia fiecare cititor ce-i corespunde) succintă, cu minimul de fard artistic, cu un simţ al măsurii pe care nu l-am mai întâlnit de multişor.
"pînă pe cea mai de sus ramură" - aici e, poate, singurul loc unde nu-mi place. Denotativul ăla geografic face versul prozaic. Nu mai pomenesc de limbaj: pe/cea/de.
Finalul este extraordinar. E tipul de final care vine singur, de acolo, direct de la sursa lirică. E nostalgic/melancolic/misterios/resemnat, tipul de încheiere care nu spune multe (aşa cum consideră unii că-i stă bine unui vers reuşit - şi acei unii se înşeală!), tipul de încheiere care nu spune multe, ziceam, ci tipul de încheiere care spune mult; genul de sfârşit de adună cititorii sub acelaşi cer.
Felicitări!
pentru textul : copacul dinăuntru deCui apartine fotografia?
pentru textul : companioni cărunți deNu înţeleg ce insinuaţi despre încurcarea borcanelor, dacă priviţi pe pagina mea, în contul meu, adică cu parola mea, veţi vedea că din nou a apărut în acest moment textul Incienso, care dispăruse anterior. Am trimis trei scrisori la office, sper să se rezolve. E destul de neplăcut, atâta tot, ce vină am eu? Nu sunt un geniu în soft de internet.Puteţi şterge acest comentariu, dar era normal să mă plâng, să denunţ o greşeală.
pentru textul : Bătrâna clovn deam citit si eu textul. si cred ca nimeni (sper ca nici paul) nu se indoieste de faptul ca am admirat intotdeauna ceea ce a scris el cind a scris bine. textul de fata insa m-a dezamagit. de fapt nu am inteles ce vrea sa spuna. si nu va grabiti sa imi spuneti ca de aici, de aiurea, din california, eu nu mai am cum sa simt cu tragedia siretului, blah, blah, blah. pentru ca e un cheap shot. nu are nici o legatura cu sentimentalismele noastre. ce vreau sa spun e ca nu am inteles ce a vrut sa spuna paul prin si in textul sau. cred ca stie el vorba aia a lui mark twain care zicea ca daca un ciine musca un om este un fapt dar daca un om musca un ciine este o stire. cam tot ce a scris el pe aici sint fapte. nici macar impresii. un fel de ventilare de suparari cu prezentare de obvious. plictisitor. toti stim ca romanii sint asa. nu numai vladica ci si opinca. adica ni s-a reamintit ca romanii sint un popor de monsti. well, chestia asta o stiam. ce m-ar fi interesat era daca mi-ar fi spus de ce crede el ca sint ei asa. sau daca ne-ar fi descris o monstruozitate de care nu am mai auzit. adica daca ar fi facut analiza sociala sau tabloid. dar asa, e doar blog. exact ceea ce critica el.
pentru textul : despre inundaţii. altfel desi, sa nu fiu inteles gresit. eu sint convins ca paul (nu caracatita .. apropos, ce sideline ieftin.. te credeam paul ceva mai profund, but anyway), deci sint convins ca paul a vazut si experimentat chestii interesante, si poate chiar tragice. dar cine nu a experimentat asta..? o simpla insiruire de genul (ion creanga!) "hai sa va spun nepotii mei ce a mai vazut taica, oh boje moi!" nu cred ca prezinta mare interes.
ca sa nu mai spun ca pe alocuri anumite scapari, care isi uita modestia acasa, fac povestea sa fie cam tongue in cheek. mai raminea sa ne spuna ce Canon are paul.
eu insa mai astept. vorba lu' bobadil...
interesanta ideea poemului, incerci sa pleci de la un amanunt foarte mic pentru a sugera in final o stare complexa. ai insa 2 hibe majore: repetitia lui patru - inteleg ce vrei sa sugerezi prin asta, dar nu cred ca te ajuta, sunt scurte versurile, putine, si plictiseste acel patru repetat acolo finalul este foarte plat, am mai citit in nu stiu cate poezii un ultim vers "adorm" - e banal - la fel ca si labirintul, a devenit deja un cliseu, toti ne ratacim la un moment dat in noi... petre
pentru textul : infinite flash 2 deRaluca, tu nici măcar nu ai priceput că Cristina a pomenit de "inovator", iar eu mă adresam Cristinei, nu autorului. Ar fi o greşeală din partea mea să mă bag în discuţii cu oameni care nu au înţeles corect nici textul, nici intervenţiile mele, dar vor puţină atenţie.
pentru textul : Un elefant într-o cutie de chibrit deDa, domnule. Am făcut o gafă. Cȃnd am încercat să intru într-un dialog, ce s-a dovedit absurd, cu dumneata. Ȋmi cer scuze. Un om avea o oaie. Oaia dispare. Trece un deal, trece o vale. Si îl găsește pe unul care cosea fȃnul. Ȋi povestește cum oaia a dispărut . Și îl întreabă: „n-ai văzut oaia mea?” Cel care cosea fȃn, după ce se gȃndește profund, răspunde:” eu cosesc de aici pȃnă aici!” Văzȃnd că n-are cu cine vorbi, omul cu oaia placă mai departe. Mai trece un deal, o vale și găsește oaia care fătase un miel. Ia oaia, mielul și, la întoarcere, dă peste cositorul (de fȃn). Ȋi povestește cu a dispărut oaia, cum a plecat de acasă,cum s-a întȃlnit cu el, cum l-a întrebat și ce i-a răspuns, cum a plecat mai departe, cum a găsit oaia cu mielul, cum s-a întors și a dat iar peste el și cum, de fericire că a găsit oaia (și mielul), dorește să-i facă cadou mielul. Cel care cosea (evident, fȃn) îl ascultă, se gȃndește bine și-i răspunde: „eu cosesc de aici pȃnă aici!” Ȋntre timp apăruse un tip călare care a ascultat toată tȃrȃșenia cu atenție. După răspunsul cosașului și după ce s-a uitat cu atenție la fiecare dintre cei care „dialogau” se adresează celui cu oaia (ș mielul): uite ce este, dacă calul e al dumitale, atunci ia-l! Prin urmare, dacă e al dumitale calul, atunci poți să-l iei liniștit. Eu n-am nimic împotriă. Dimpotrivă. The End.
pentru textul : Euridice deDinamic text si foarte bine scris, caci vad scena luptei. Remarc: "atârni de mine/ de parcă te-ai da/ în caruselul minunilor/ sus jos/ avion cu motor/ propulsat în pat dintre brațele mele/ ce viteză/ ce zâmbet alungit/ se lipește-n perete/ ca un abțipild", "munte prăbușit în groapa înaltă", "niciodată nu m-am ridicat mai istovit de pe tine" si faptul ca ai scris din punctul de vedere al unui observator, pe un ton neutru sau chiar empatic ("zvâc de viață împăturit în capotul oranj", "atarni de mine") desi ai rolul tau in text. Sentimentul pe care l-am simtit a fost unul de tristete, parere de rau. Multe semnificatii... intr-un cuvant, imi place! Subtitlul imi pare usor redundant. Cu prietenie, LM
pentru textul : ultimul zvâc denu este nicio ironie. pur si simplu, metafora nu este functionala iccp logica poetica, este prea poticnita. "degetele" nu sunt taiate, sunt strivite, dar si asa... ideea poemului, in schimb, este excelenta, surprinzatoare, plina de farmec, opune spleenul, iubirii si da o solutie "bolii" initiale, un adjuvant?!
pentru textul : simfonia neterminată deFrumos poem, câteva încercări un pic forțate de inovare dar care nu disonează, o mânuire pricepută a cuvintelor, a sublinierilor, completarea pe vizual... un poem reușit la multe capitole.
pentru textul : Vera ikon deUn pic prea mecanicist însă, deși e și asta o inovare interesantă și un pic prea umflat în pene cu aceleași absolut nepotrivite citate din upanișade în subtitlu. Pe bune Vero, tu chiar ai asimilat upanishadele sau doar ți-au plăcut niște chestii așa cât să le înfigi prin subtitluri?
Oricum, un poem întreg, felicitări.
Andu
intr-adevar, un pictor al Tainei...
pentru textul : Ştefan Câlţia : pictură --- muzica : Ketil Bjornstadt deam selectat filmul in "preferintele personale", multumesc, Donna Alba.
Adriano, este-o incintare cind intelegi ca-i vorba de dragoste-n versurile de dragoste si nu de un transfer de arme dintr-o parte-n alta iar finalul este o histerectectomie totala a oganulu numit suflet:))) indiferent de pozitia lui in coprul uman.Si aici in poezia asta dragostea-i dragoste.
pentru textul : (In)Cantarea (In)Cantarilor deMulțumesc pentru aprecieri.
pentru textul : Oglinda de oțel de"yin și yang" nu "ying și yang" ...nu-i nici un iepure finanțist în concept... "despărțiți" nu "desparțiți"... ai încercat să eviți o vreme rima și excesul de genitive?
pentru textul : Teenage angst denu inteleg ce intelegi tu prin oamenii-genunchi eu am intrebat care a fost cauza postarii regula pe care am aplicat-o in toate situatiile, si as vrea sa fiu contrazis daca nu spun ceva adevarat, a fost ca atunci cind cineva a facut aceasta greseala din culpa (adica din neintelegerea regulii, lucru pentru care pot purta si eu o parte din vina) am acordat o dispensa si textul a ramas asa cum este si am mers mai departe fara nici o "masura" disciplinara. Sint mai multi autori si texte pe Hermeneia in situatia asta. Si nu s-a suparat nimeni. Oamenii continua sa posteze. Regula nu e facuta sa vineze sau sa umileasca pe nimeni. E facuta doar pentru a asigura un anumit aspect al siteului (lucru pe care l-am explicat prin jurnalele de nesomn) Atunci cind insa a existat o atitudine deliberata de ignorare a unei reguli la care ne supunem cu totii aici, atunci am luat o masura disciplinara. Acesta este adevarul si nu altul. Deci, procedeaza cum crezi tu de cuviinta, eu ti-am spus cum am procedat eu si cum cred ca e corect. Daca nu a fost intentionat nu cred ca e nevoie sa ne turnam cenusa in cap
pentru textul : nu uitați maioneza deAtenție, un typo în titlu.
pentru textul : Romanul "Zenobia" - un continuum al lirismului naumian. Sunconștient și realitate, între "arta visatului" și cea a "amintitului", în contextul romanului defelicitari Adrian Munteanu! abia astept acest al doilea volum de sonete pentru a le pune linga celelalte.
pentru textul : Lansare carte - SONETE 2 de Adrian Munteanu de"îmi spui o poveste, în care se făcea că eu furam mere domnești din curtea bisericii și sfinții de pe pereți arătau cu degetul în sus; te întreb - și iar nu știi să-mi răspunzi – mă cercau cu frica de domnul sau îmi arătau vîrful pomului, înalță-te Simioane și ia mărul cel mai rotund?" remarc aici aleasa inspiratie, care face ca aceste rânduri să epateze în dauna întregului. cu sincera prietenie.
pentru textul : o privire grabnică asupra trupului meu decu riscul de a abuza (de un offtopic pe care nu l-am initiat) vreau doar sa spun ca a vorbi despre erorile tehnice de pe hermeneia ca despre un "insectar" (vezi numele de "bug" pentru defect tehnic in soft) mi se pare relativ agresiv. om folosi noi "limbaj poeticesc" pe aici dar nu cred ca e corect sa procedam asa. mai ales in contextul in care cred ca am fost mult mai transparent si mai deschis dialogului decit absolut oricare din creatorii sau posesorii de site-uri literare romanesti. se pare ca (asa cum spun istoriografii romani) la romani transparenta si democratia nu au fost niciodata prea mult apreciate. mai degraba au migrat catrea idealul despotului mai mult sau mai putin luminat sau catre imaginea "tatucului" care le poate si stie pe toate.
pentru textul : despre o femeie goală denicodem, ai grijă cu limbajul. pentru că dacă la tine acasă ești obișnuit să vorbești mîrlănește, aici nu se poate. te rog să te consideri avertizat. mulțumesc.
pentru textul : dezvățatul de a fi I dep.s. în cazul textului la care faci referință am explicat acolo pe scurt motivul deciziei. mi se pare nepotrivit să discutăm despre alte texte sub alte texte sau să încercăm eventual să ne răzbunăm. puțină cumpătare inteligentă nu cred că ți-ar strica în acest moment. cel puțin ar suplini lipsa de talent.
eu nu am raspuns dintr-un motiv limpede: felul in care ai incheiat acest "text la prima mână", mai precis intrebarea din final, m-a crispat. am oroare de tot ceea ce poate semana cu o "declaratie de adeziune" (mai ales la cele pe care trebuie sa le dau atunci cand simt o mana infipta in reverul meu). O incheiere mai potrivita ar fi fost, poate, "raspundeti-va" si nu "raspundeti". :) P.S. imi place sa cred ca, daca discutia dintre tine si George va continua, va continua in chip civilizat, ca fiecare ii va respecta opinia celuilalt, ca nu veti recurge la atacuri la persoana...asa ca, te rog frumos, fa un pas inapoi, fiindca, uite, un picior a inceput sa-ti alunece...:)
pentru textul : Ce este pentru voi Hermeneia? deprin cultură I meant good taste also:)
pentru textul : crochiu II deimi place forta imagistica, cuvintele se spun unele pe altele ca-ntr-un joc de puzzle, alcatuind desene precise. nu-mi place primul vers si finalul, poezia se poate termina mai repede, poate la "dud" cum spunea dorin, sau poate la "pas cu pas", parerea mea!
pentru textul : casa cu pereții de sticlă detotusi ma intreb cum e corect in limba romana, surealism sau suprarealism. eu inteleg ca ne pocim limba dupa franceza dar totusi cum ramine cu acest cuvint?
pentru textul : Expoziția surealistă - "Surrealism and Beyond"- Ierusalim 2007 deMulţumesc!
pentru textul : La morsa del salto (Maria Luisa Spaziani) deToate cele bune!
Imagini bine conturate si lejeritate in exprimare, toate amestecate cu apetenta autorului pentru redarea starii de mirare. Mi-a placut: "o tăcere searbădă îmi desfigurează gîndurile într-o liturghie fără sfîrșit tandru orașul îmi adulmecă nefericirea ca pe o pradă de lux" Versul acesta "un ciot amputat îmi răscolește epigastrul" este unul mai slab care aduce deservicii poeziei.
pentru textul : gustul alcalin al zilei de luni II desă zicem că nu este moartă. să zicem că este doar adormită. poate ne spui mai multe despre aceste particule (sau percepții de particule) și implicațiile lor filozofice.
pentru textul : (2) Discute (virtuală) despre PoMo și empirismul pozitivist cu Fizicianul, Logicianul si Criticul PoMo depoezia ta mi s-a parut desprinsa din "magicianul"
pentru textul : tabloul cu scoici ▒ dePagini