nu stiu daca lipseste o prepozitie acolo. poate nu mai stiu eu limba romana. poate imi dai un exemplu. in ce priveste acel "ca o" ai perfecta dreptate. chiar cind il scriam ma gindeam cu oroare la chestia asta. pe de alta parte ma gindeam sa nu fie aiurea si evidenta incercarea asta obsedanta de a-l evita. in momentul acesta sint foarte nemultumit de felul acesta "primitiv" de a incerca sa faci poezie si cred ca poezia este mai ales cind nici nu folosesti "ca", nici nu il folosesti eliptic ci doar cind sugerezi comparatii. dar atunci trebuie sa ai cititori care sa "vada" asta. e o mare dilema. intre "imaginea" pe care o ai si imaginea care eventual se creaza in mintea celui ce citeste. marcel duchamp a platit mult pentru riscurile asumate in acest sens. dar ai dreptate
lumina despre care vorbești în a doua strofă tot va răzbi vreodată în fântâna "prea neagră" și atunci strălucirea ei, peste puritatea apei, va potoli "setea neîmblânzită". adînc...
vlad,recitesc schimbarea ta la faţă. de fapt, singurul vers care îmi creea disconfort era "fandosit în costum şi cravată". am eu asociaţiile mele stupide din cap, era o incongruenţă pentru mine: înger costum cravată.
am digerat textul şi recunosc că m am grăbit cu comentariul. la aşa un eveniment până şi îngerul trebuia să se îmbrace protocolar.
rezonez cu fiecare cuvânt din poemul tău, chiar dacă nu voi picta niciodată un înger în costulm şi cravată.
"uite! mă simt în ziua mea bună
ţi-am adus turtă dulce vată de zahăr
şi-o coroniţă din flori de răsură
dacă e grea pentru creştetul tău
îl scot pe tac’tu din rai pe poarta din dos
să–ţi ridice capul cu o sărutare pe gură"
aici sunt topit!
iertare dacă se poate pentru primul com.
ps. voiam să te provoc la discuţie când am scris că îngerii şi iisus sunt fraţi. nu sunt îngerii sunt făcuţi, iisus e născut. cum din tatăl nu înţeleg. dar asta este altă poveste.
Da, domnule Test. Sarbatorim, intr-adevar "Invierea". Aici ai dreptate. Nu vreau sa stric acum aerul sarbatoresc care m-a cuprins (ne-a cuprins) trecand prin tristetea nemarginita a Patimilor ca sa ajungem la Inviere (cum bine zici). Promit sa reluam discutia dupa Sarbatori. Cu argumente si in liniste, fara pornire, dupa cele trei zile de repaos a mintii (argumentative, chipurile "rationala" si cand este vorba de religie, bazata pe "interpretarea" mot a mot a textelor, fie ele si Scripturale).
Imagini deosebite: "Garduri din uluci înșirate adorm într-o rână. Călătorul își înnoadă inima între sforile lor." "Pe ulită, casele se fac mici , se sfărâmă sub genunchii gândurilor. " "Aerul e văratic, moale și lipicios." ...dar nu reusesc sa le leg unele e celelalte. parca sunt niste secvente dintr-un vis ori dintr-o anamneza. Ultima strofa, mai ales, m-a descumpanit cu totul... Fireste, asta nu e neaparat vina autorului; dar mi-e ciuda, reactionez precum un copil care sta in fata unei jucarii noi, frumoase, si nu stie cum sa o foloseasca! :) P.S.: "o zvârlește" sau "o zvârle"? mie a doua forma imi este mult mai cunoscuta.
mult succes Dorin! stricasem titlul unui cântec pe un alt site. deci aștept lansarea șlagărului: dor de Cozan:) cordial, paul când va fi să fie sper să optezi pentru filiala Bacău. nu de alta, dar aș fi mândru.
Nu subscriu la aproape nici una de mai sus. AI UITAT ! ! ! o secțiune, care este și printre cele mai importante, dacă nu "cea mai" importantă și la care, de fapt, se muncește cel mai mult. Mă foarte bucur că n-am nici un loc în "conștiința ta literară". Bine-nțeles că toți care participăm și pe care nu i-ai amintit ne simțim jigniți. Ăsta e adevărul, nu mă ascund. Ai dat-o în bară, și eu la fel ... și mâine voi regreta asta, dar AM ZIS. Știi ce? Du-te acolo unde se dau premii și grade. Aici, nota bene a site-ului, nu se face așa ceva.
Trebuie să lipsească ghilimelele din construcţiile de genul mă trezeam, de multe ori „gata îmbrăcat" / pe "inima goală"/ "trag pe gât"/ "non stop" / plecau să "se adape"/ "trofeul" se odihnea rece şi ameţitor în chiloţi" etc etc - sunt de prost gust, pentru că insultă intelectul cititorului. Ştim cu toţii că se vorbeşte la figurativ, nu trebuie să subliniaţi cu roşu...
Andu, dacă vroiam să te înjur o făceam de aici. Dar nu sunt omul care să fie vulgar doar pentru niște amărâte de antifraze și nici pentru mai mult, îmi place să cred. Înțelegi tu? Întrebare esențială. În rest, ești un copil mare.
poemul acesta este o forta in sine, pentru ca l-am scris eu:). sincer eu cred ca diluarea vine doar din randurile date de tine. dar, are totusi un rost. centru poeziei este identic_cu centrul universului, adica este peste tot, multumesc de trecere si ne mai citim
poemul este plin de o trăire intrinsecă ce se vrea mărturisită numai inițiaților. marginea, ca subiect central al poeziei, pare a fi, de fapt, o culme, peste care în echilibistrică autorul se trece pe sine strivindu-se până dincolo de ființa sa. strigătul trecerii, deși cumva intim, este planul întâi al poemului în care se transferă anonimatul biologic al trădătorului. acesta se leapădă de sine, dezbrăcându-se de propia piele, deși firesc, poate ca în ideea origenistă că și el - șarpele - se poate mântui. aici observ un plan doi al poemului. planul ultim, hotărârea de a ucide, explică clar hotărârea fatidică de a jertfi, de a sacrifica pentru că, pentru a umbla pe culmi nu ai alte soluții decât să strigi sacrificându-te.
pe alocuri imi pare oleaca fortat, interventiile celor doua nu-mi par transpuse natural. altfel, ultima strofa ii chiar o poema, in loc de "ozon" as pune "el" si as renunta la fix ultimu vers
Niciodata n-am inteles de unde reiese atat de usor cuvantul geniu din formulari ca oameni mari, scriere buna, poezie fantastica etc. etc. Banuiesc ca transmit chestia asta inconstient. Cred ca nu-i sanatos sa-ti stabilesti scopuri din astea "nobile", tu scrie si poate te contacteaza si pe tine vreo casa de editura norvegiana;)
NU. Eu nu consider deloc abuziva interventia lui Virgil. Daca vreti sa fiti respectata invatati sa respectati la rindul dumneavoastra. Acest site are un regulament. Se specifica foarte clar ca pentru evenimentele de acest gen, lansarile sau alte semnale culturale, este nevoie de aprobare. Un simplu mail catre cel responsabil putea evita tot acest tambalau. Ati reusit sa transformati acest eveniment intr-o dovada a modului in care unii "artisti" stiu sa respecte alti artisti. Simpla incdrare la Proza nu va absolva de vina, mai mult, va incrimineaza. In loc sa respectati niste reguli simple, ati preferat sa le eludati. Pentru mine asta inseamna o lipsa de respect.
Deosebita aceasta arta a imblanzirii, inteleasa in maniera din "Le Petit Prince"... intamplator am citit poema aceasta pe o melodie de Lhasa de Sela si m-a dus cu gandul aiurea sau poate deloc accidental la o noapte de Beltane (cat mai e pana in mai?) in care focurile aprinse dezleaga sufletele de trup "în afara timpului" si le lasa "învârtindu-se ca un dans între fiare". Ai sa razi dar mataniile din textul tau m-au dus cu gandul la o grupare mafiota din regiunea Puglia, Sacra Corona Unita pentru care rozariul reprezenta un simbol foarte interesant. Imi plac mult ultimele doua poezii scrise.
remarc "cum o țeavă de eșapament se înnegrește de dragoste pentru atmosferă" și "după ce facem dragoste, țigările tale miros a livadă". restul aprecierilor ramane ca rest.
textul ar fi putut fi unul reusit. are însă atît parti frumoase cît și părți defectuoase, stîngace.
repetiția ideii de nimic (care printre altele este destul de „clișeisitcă”) în versurile „dacă mâini care nu au nimica de spus fixează
pendulul nimicului nu te aprinde” deranjează și le cam descalifică estetic.
cuvîntul a cleveti este un arhaism care mă îndoiesc că mai este realmente înțeles de prea mulți cititori de azi.
versul „pe vecie de viaţă că nu mai sînt locuri vacante” sună agramat.
și mai pot fi și alte observații.
Calin, eu in general m-am ferit sa fac publicitate acestui gen de evenimente. Ce-i drept am facut-o la inceput, pe considerentul ca in cadrul Pariului pot incapea nenumarati parteneri. Nu este nimic si nimeni de condamnat si o sa ma explic. Un prozator din Israel si-a lansat o carte la Pariu acum vreun an. A venit sceptic. Noaptea, tarziu si in alt loc mi-a recunoscut ca astfel de evenimente nu sunt de conceput in Tara Sfanta. Un caz similar s-a intamplat cu un fotograf iubitor al muzicii romanesti situat in Germania. Mi-a spus ca intr-o duminica a strans cativa nemti get-beget si le-a prezentat cateva minute de la o inregistrare a Pariului. Nemtii au cerut sa vada intreaga inregistrare. Nu sunt lipsit de modestie, mai ales ca eu singur nu as putea face nimic... insa adevarul este ca ceea ce se intampla bilunar la Pariu, aceasta impletire a muzicii cu literatura, este altceva. De la distanta pare o exagerare, o lauda si nu te poate incerca decat scepticismul. Si pentru ca implicit vine intrebarea: la ce trebuie sa stim noi aceste lucruri? Voi raspunde: pentru ca oriunde v-ati afla puteti incerca aceasta formula de socializare. Functioneaza si uneste, formeaza prietenii, este altceva decat o simpla intalnire de cenaclu sau de concert fie el si folk. Sper sa fiu inteles pe deplin. Calin, multumesc si te asteptam oricand.
Joaca de-a zeii. "Amintirea" de-a fi fost zei, de fapt. Stii ce zic? Desi "amalgamati in propriul ecou" mi-a creat imaginea pe care cred ca ai vizat-o, nu-mi pare din acelasi registru cu restul poeziei. Sunt interesata de continuare. Ce vei indrazni sa creezi de-aici?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Nu știu ce-aș mai putea spune, Alma, decât că sper că i-ar fi plăcut și lui... și că-ți mulțumesc mult pentru că ai lăsat semn tocmai aici.
pentru textul : Lecții de desen pentru alungat singurătatea deVirgil... multumesc pentru cuvinte. E bine cand faci pe cineva sa zambeasca.
pentru textul : ea deAndu, multumesc pentru gand si apreciere. Tot cred ca esti subiectiv, dar cine nu e si mai ales poetii?! :)
pentru textul : Dealurile denu stiu daca lipseste o prepozitie acolo. poate nu mai stiu eu limba romana. poate imi dai un exemplu. in ce priveste acel "ca o" ai perfecta dreptate. chiar cind il scriam ma gindeam cu oroare la chestia asta. pe de alta parte ma gindeam sa nu fie aiurea si evidenta incercarea asta obsedanta de a-l evita. in momentul acesta sint foarte nemultumit de felul acesta "primitiv" de a incerca sa faci poezie si cred ca poezia este mai ales cind nici nu folosesti "ca", nici nu il folosesti eliptic ci doar cind sugerezi comparatii. dar atunci trebuie sa ai cititori care sa "vada" asta. e o mare dilema. intre "imaginea" pe care o ai si imaginea care eventual se creaza in mintea celui ce citeste. marcel duchamp a platit mult pentru riscurile asumate in acest sens. dar ai dreptate
pentru textul : blue moon deexistă și un typo: "blansoarului".
pentru textul : Dans de fier legănat deE fain, dom'le! Congrat!
O continuare. Fără titlu ( titlul ar putea fi aproape orice. De exp: "sonet bovin" / "savarină cu benzină"/ "de la botul ţapului" ş.a.m.d..).
Eu port în limbă verbe alcaline,
dărâm cu ele chiar şi un ţânţar,
amestec ciorbe cuantice (c-am har
cu caru’ plus un bou maro), în vine,
când borşu’ slav îşi umflă pectoralul,
simt plozii lirici cum cerşesc intrare
în marea-mi poezie (c-am valoare!),
dar mă bungheşte fenobarbitalul,
că altfel, pfoai!, vă desenam carpetă,
cum, în closet, cu mir poetizam,
vă angajam aplaudaci cu chetă,
da’-i ziua mea, la prânz, noaptea-i la geam,
pentru textul : Unui închipuit pe nume Adrian-poetul-minune dedeci, hai să-ntreb de-a dreptul ce voiam:
-N-aveţi cumva un creier şi-o suzetă?
lumina despre care vorbești în a doua strofă tot va răzbi vreodată în fântâna "prea neagră" și atunci strălucirea ei, peste puritatea apei, va potoli "setea neîmblânzită". adînc...
pentru textul : Singur devlad,recitesc schimbarea ta la faţă. de fapt, singurul vers care îmi creea disconfort era "fandosit în costum şi cravată". am eu asociaţiile mele stupide din cap, era o incongruenţă pentru mine: înger costum cravată.
am digerat textul şi recunosc că m am grăbit cu comentariul. la aşa un eveniment până şi îngerul trebuia să se îmbrace protocolar.
rezonez cu fiecare cuvânt din poemul tău, chiar dacă nu voi picta niciodată un înger în costulm şi cravată.
"uite! mă simt în ziua mea bună
ţi-am adus turtă dulce vată de zahăr
şi-o coroniţă din flori de răsură
dacă e grea pentru creştetul tău
îl scot pe tac’tu din rai pe poarta din dos
să–ţi ridice capul cu o sărutare pe gură"
aici sunt topit!
iertare dacă se poate pentru primul com.
ps. voiam să te provoc la discuţie când am scris că îngerii şi iisus sunt fraţi. nu sunt îngerii sunt făcuţi, iisus e născut. cum din tatăl nu înţeleg. dar asta este altă poveste.
pentru textul : ziua schimbării mele la faţă deMulțumesc de trecere, Elia. Mai scriu și eu cât mai pot:) Cu drag, tincuta
pentru textul : Primăvara demultumesc cami de trecere si aprecieri! in ceea ce priveste noua ortografie, te rog, fie/mi acceptata greseala.
pentru textul : Fără nici un motiv deDa, domnule Test. Sarbatorim, intr-adevar "Invierea". Aici ai dreptate. Nu vreau sa stric acum aerul sarbatoresc care m-a cuprins (ne-a cuprins) trecand prin tristetea nemarginita a Patimilor ca sa ajungem la Inviere (cum bine zici). Promit sa reluam discutia dupa Sarbatori. Cu argumente si in liniste, fara pornire, dupa cele trei zile de repaos a mintii (argumentative, chipurile "rationala" si cand este vorba de religie, bazata pe "interpretarea" mot a mot a textelor, fie ele si Scripturale).
pentru textul : Plecând de la Icoana ortodoxă. deImagini deosebite: "Garduri din uluci înșirate adorm într-o rână. Călătorul își înnoadă inima între sforile lor." "Pe ulită, casele se fac mici , se sfărâmă sub genunchii gândurilor. " "Aerul e văratic, moale și lipicios." ...dar nu reusesc sa le leg unele e celelalte. parca sunt niste secvente dintr-un vis ori dintr-o anamneza. Ultima strofa, mai ales, m-a descumpanit cu totul... Fireste, asta nu e neaparat vina autorului; dar mi-e ciuda, reactionez precum un copil care sta in fata unei jucarii noi, frumoase, si nu stie cum sa o foloseasca! :) P.S.: "o zvârlește" sau "o zvârle"? mie a doua forma imi este mult mai cunoscuta.
pentru textul : backward deAndule, sa stii ca iti multumesc pentru idee. E super. Apreciez.
pentru textul : Noutăți în pagina de profil demult succes Dorin! stricasem titlul unui cântec pe un alt site. deci aștept lansarea șlagărului: dor de Cozan:) cordial, paul când va fi să fie sper să optezi pentru filiala Bacău. nu de alta, dar aș fi mândru.
pentru textul : De la Vaslui citire deNu subscriu la aproape nici una de mai sus. AI UITAT ! ! ! o secțiune, care este și printre cele mai importante, dacă nu "cea mai" importantă și la care, de fapt, se muncește cel mai mult. Mă foarte bucur că n-am nici un loc în "conștiința ta literară". Bine-nțeles că toți care participăm și pe care nu i-ai amintit ne simțim jigniți. Ăsta e adevărul, nu mă ascund. Ai dat-o în bară, și eu la fel ... și mâine voi regreta asta, dar AM ZIS. Știi ce? Du-te acolo unde se dau premii și grade. Aici, nota bene a site-ului, nu se face așa ceva.
pentru textul : Cel mai, Cea mai deTrebuie să lipsească ghilimelele din construcţiile de genul mă trezeam, de multe ori „gata îmbrăcat" / pe "inima goală"/ "trag pe gât"/ "non stop" / plecau să "se adape"/ "trofeul" se odihnea rece şi ameţitor în chiloţi" etc etc - sunt de prost gust, pentru că insultă intelectul cititorului. Ştim cu toţii că se vorbeşte la figurativ, nu trebuie să subliniaţi cu roşu...
pentru textul : Nopţile unui proscris deAndu, dacă vroiam să te înjur o făceam de aici. Dar nu sunt omul care să fie vulgar doar pentru niște amărâte de antifraze și nici pentru mai mult, îmi place să cred. Înțelegi tu? Întrebare esențială. În rest, ești un copil mare.
pentru textul : pseudopatriarhale I depoemul acesta este o forta in sine, pentru ca l-am scris eu:). sincer eu cred ca diluarea vine doar din randurile date de tine. dar, are totusi un rost. centru poeziei este identic_cu centrul universului, adica este peste tot, multumesc de trecere si ne mai citim
pentru textul : știi îmi plac cuvintele care încep cu litere pare și se pronunță în mai puțin de o secundă depoemul este plin de o trăire intrinsecă ce se vrea mărturisită numai inițiaților. marginea, ca subiect central al poeziei, pare a fi, de fapt, o culme, peste care în echilibistrică autorul se trece pe sine strivindu-se până dincolo de ființa sa. strigătul trecerii, deși cumva intim, este planul întâi al poemului în care se transferă anonimatul biologic al trădătorului. acesta se leapădă de sine, dezbrăcându-se de propia piele, deși firesc, poate ca în ideea origenistă că și el - șarpele - se poate mântui. aici observ un plan doi al poemului. planul ultim, hotărârea de a ucide, explică clar hotărârea fatidică de a jertfi, de a sacrifica pentru că, pentru a umbla pe culmi nu ai alte soluții decât să strigi sacrificându-te.
pentru textul : La margine depe alocuri imi pare oleaca fortat, interventiile celor doua nu-mi par transpuse natural. altfel, ultima strofa ii chiar o poema, in loc de "ozon" as pune "el" si as renunta la fix ultimu vers
pentru textul : Foc de tabără cu esenţe de folk deultima strofa mi se pare in plus
pentru textul : șahiadele deNiciodata n-am inteles de unde reiese atat de usor cuvantul geniu din formulari ca oameni mari, scriere buna, poezie fantastica etc. etc. Banuiesc ca transmit chestia asta inconstient. Cred ca nu-i sanatos sa-ti stabilesti scopuri din astea "nobile", tu scrie si poate te contacteaza si pe tine vreo casa de editura norvegiana;)
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” deNU. Eu nu consider deloc abuziva interventia lui Virgil. Daca vreti sa fiti respectata invatati sa respectati la rindul dumneavoastra. Acest site are un regulament. Se specifica foarte clar ca pentru evenimentele de acest gen, lansarile sau alte semnale culturale, este nevoie de aprobare. Un simplu mail catre cel responsabil putea evita tot acest tambalau. Ati reusit sa transformati acest eveniment intr-o dovada a modului in care unii "artisti" stiu sa respecte alti artisti. Simpla incdrare la Proza nu va absolva de vina, mai mult, va incrimineaza. In loc sa respectati niste reguli simple, ati preferat sa le eludati. Pentru mine asta inseamna o lipsa de respect.
pentru textul : zilele universitatii deDeosebita aceasta arta a imblanzirii, inteleasa in maniera din "Le Petit Prince"... intamplator am citit poema aceasta pe o melodie de Lhasa de Sela si m-a dus cu gandul aiurea sau poate deloc accidental la o noapte de Beltane (cat mai e pana in mai?) in care focurile aprinse dezleaga sufletele de trup "în afara timpului" si le lasa "învârtindu-se ca un dans între fiare". Ai sa razi dar mataniile din textul tau m-au dus cu gandul la o grupare mafiota din regiunea Puglia, Sacra Corona Unita pentru care rozariul reprezenta un simbol foarte interesant. Imi plac mult ultimele doua poezii scrise.
pentru textul : Arta îmblânzirii deeh, nu mă îndoiesc de simțurile tale, eu marșam pe adevăr...
pentru textul : how sweet the sound dela „surpinsă” ai fost prea subtilă pentru mine:) am corectat acum. cât despre cum se schimbă norma în limba română, istoria ne va judeca...
pentru textul : draagă doomnule profeesor deremarc "cum o țeavă de eșapament se înnegrește de dragoste pentru atmosferă" și "după ce facem dragoste, țigările tale miros a livadă". restul aprecierilor ramane ca rest.
pentru textul : țigară cu fum de caise detextul ar fi putut fi unul reusit. are însă atît parti frumoase cît și părți defectuoase, stîngace.
pentru textul : din cartea proverbelor derepetiția ideii de nimic (care printre altele este destul de „clișeisitcă”) în versurile „dacă mâini care nu au nimica de spus fixează
pendulul nimicului nu te aprinde” deranjează și le cam descalifică estetic.
cuvîntul a cleveti este un arhaism care mă îndoiesc că mai este realmente înțeles de prea mulți cititori de azi.
versul „pe vecie de viaţă că nu mai sînt locuri vacante” sună agramat.
și mai pot fi și alte observații.
Calin, eu in general m-am ferit sa fac publicitate acestui gen de evenimente. Ce-i drept am facut-o la inceput, pe considerentul ca in cadrul Pariului pot incapea nenumarati parteneri. Nu este nimic si nimeni de condamnat si o sa ma explic. Un prozator din Israel si-a lansat o carte la Pariu acum vreun an. A venit sceptic. Noaptea, tarziu si in alt loc mi-a recunoscut ca astfel de evenimente nu sunt de conceput in Tara Sfanta. Un caz similar s-a intamplat cu un fotograf iubitor al muzicii romanesti situat in Germania. Mi-a spus ca intr-o duminica a strans cativa nemti get-beget si le-a prezentat cateva minute de la o inregistrare a Pariului. Nemtii au cerut sa vada intreaga inregistrare. Nu sunt lipsit de modestie, mai ales ca eu singur nu as putea face nimic... insa adevarul este ca ceea ce se intampla bilunar la Pariu, aceasta impletire a muzicii cu literatura, este altceva. De la distanta pare o exagerare, o lauda si nu te poate incerca decat scepticismul. Si pentru ca implicit vine intrebarea: la ce trebuie sa stim noi aceste lucruri? Voi raspunde: pentru ca oriunde v-ati afla puteti incerca aceasta formula de socializare. Functioneaza si uneste, formeaza prietenii, este altceva decat o simpla intalnire de cenaclu sau de concert fie el si folk. Sper sa fiu inteles pe deplin. Calin, multumesc si te asteptam oricand.
pentru textul : Weekend literar în Bucureşti deJoaca de-a zeii. "Amintirea" de-a fi fost zei, de fapt. Stii ce zic? Desi "amalgamati in propriul ecou" mi-a creat imaginea pe care cred ca ai vizat-o, nu-mi pare din acelasi registru cu restul poeziei. Sunt interesata de continuare. Ce vei indrazni sa creezi de-aici?
pentru textul : antiplatonice I dePagini