"Mancheter United " este Manchester United ?

Maria, ai incercat sa asezi textul (strofele) exaact invers? uite: Să ne imaginăm cu toții o mare iubire... Lumea i-a vindecat întotdeauna greu pe cei care au rămas iubind. E ca și cum o poveste săracă nu a putut să își plătească la timp chiria. Cei doi locatari ai săi au fost evacuați din orice dragoste posibilă și de aici înainte, de aici înapoi toate îi vor ploua separat. Unul singur va lua umbrela sub care nu te ajunge din urmă nici o durere. Celălalt va achita uitat datoriile firești ale unui deznodământ. Să ne imaginăm cu toții un om care pleacă. Să ne imaginăm un drum strâns în pumnul drept, o palmă stângă întinsă goală, un pantof cărunt fără talpă...

De acord ca temelia a orice am vrea sa facem este moralitatea... insa in politica din Romania oamenii morali si persoanele de valoare nu au loc pentru ca trebuie sa faca fata marlaniei, promovarii non-valorii si a mediocritatii. Ori de cate ori astfel de oameni au incercat sa acceada in functii care le-ar fi permis sa schimbe ceva in bine fie s-au retras fie au fost obligati sa faca acest lucru... exista o singura categorie de vinovati ... oamenii care in pasivitatea lor ori poate prea ocupati fiind sa puna ceva pe masa copiilor nu reactioneaza... cum au reactionat oamenii in raport cu incercarea de discreditare a lui Arafat? Daca am face la fel atunci cand se vrea inlaturarea unui om bun altfel ar arata politica noastra... in rest nicio diferenta intre studentul care pentru 30 de euro iese si striga impotriva cui se cere sau omul simplu care accepta 1 kg de zahar si 2l de ulei pentru a vota cu cineva anume. Ne scoatem ochii unii altora cu frici inventate de parca am fi primate... ba vine "ciuma rosie", ba nu stiu cine ne va lua Transilvania, ba nu vor mai fi garantate pensiile etc... toate acestea cu largul concurs al unei prese corupte de care imi e scarba. Ma amuz vazand oameni care se declara "de dreapta" tot atat de mult cum e cazul unora care se considera social - democrati. E de ras pentru ca exponentii ambelor curente nu au nicio legatura cu ceea ce presupun astfel de concepte... pentru Udrea sau Blaga e bine sa fii de dreapta daca e ceva de furat iar pentru Tariceanu (care fie vorba intre noi a condus totusi cel mai de dreapta guvern din Romania) e ok sa faci un program de guvernare liberal valid impreuna cu fortele de stanga.
Vine insa o vreme cand lasi lucrurile la o parte si votezi pe cel care te amuza mai mult cu gandul la sfarsitul lumii... ce preferati comediile mute sau umorul fin de Dambovita? :)

nu ar fi semnate, nu aş putea să fac nici o diferenţă între stilul autoarei şi stilul userului numit man at work. acelaşi mod de-a versifica, prăfuit, pompos, plat şi mediocru. nu ştiu dacă îţi dai seama, dar este suficient să citeşti ultimele texte postate, pe aproape orice site - 99 % din populaţia globului se învîrte între aceste coordonate lirice. (mă refer aici la cei care scriu poezii şi pe postează / publică)

djamal, te scrii frumos intr-o limba straina tie, uneori mai frumos ca cei nascuti in ea, te citesc desi nu am timp destul sa-ti las semne, versurile tale creaza imagini cautatoare de timp etern, trimit la o filozofie a cautarii undeva deasupra limitelor... un nou inceput te ridica mereu desupra ultimei singuratati, in care vai, zbuciunul e acelasi... nu te cunosc destul, e adevarat, dar din cat te citesc mi-e deajuns ca sa afirm, ca nu ai nevoie sa „imprumuti” nimic de la nimeni, sunt sigura ca aceste cuvinte nu sunt decat o coincidenta, nimeni de altfel nu detine monopolul cuvintelor, ne repetam mereu in functie doar de categoria de ... tristete care ne macina. apropo cunosc incidentul cu poemul „imprumutat”... marina, eu sunt convinsa ca djamal nu se preteaza la acest fel de lucruri, dar te multe ori cuvintele ne joaca renghiuri, am patit-o si eu, stiu cat m-a durut insinuarea aceea... scuze ca nu am venit mai repede, nu am avut cateva zile conectare la internet.

Aş fi vrut să spun o glumă, însă nu e cazul, deoarece dumneavoastră sunteţi gălăţean ca origine! E o covenţie, uneori plictisitoare, sterilă, alteori frumoasă. Mai mult nu ştiu! :)) Un fel de noroc-ghinion (sau invers!) :))

un traseu al cuvintelor ce zboara, trecatoare intr-o lume a semnelor gravate; doar acele cuvinte asa cum raman ele nude, neajutorate, tintuite in sufletul nostru...

Adrian, nu am spus nimic despre text. doar mi-am exprimat nedumerirea - de ce Marga nu nu ar trebui să parodieze poeziile altora şi de ce invidie?
"... bunicul
ne aducea dimineața câte trei obuze ne-explodate din curte - iată o perspectivă generoasă, şansa ca autoarea să ne ofere un festin din care noi să muşcăm cu dinţi(i) şi buze(le) şi mă întreb de ce cam după versul patru nu a mai simţit gustul acestei şanse.

(Adrian şi tu eşti generos).

un poem în care mă identific cu naratorul și cum sunt subiectiv în lecturi nu pot să nu îl savurez. doar la "prelingându-se" am unele rețineri. poezie frumoasă, nostalgică, textul meu din seara asta. (e chiar stilul în care nu se zăpăcește cititorul cu figuri de stil, ci descriptiv reușește să substituie prezența lirică inducând-o la nivel de stare)

First, please excuse my silence. Second, mulțam că te-ai aplecat pe text. Third, bițigla e bicicletă, Altân-tepe este sătulețul din Dobrogea, cu mina de cupru, astăzi lăsată în paragină și nu Altintepe, cu ruinele din Turcia. Apoi:

"de pretutindeni
toamna
veneau zvonuri pline de must"

se vrea: de pretutindeni în anotimpul de toamnă veneau zvonuri... sau: toamna, de pretutindeni veneau zvonuri pline de must. sper că n-am încurcat borcanele cu așezarea cuvintelor în ordinea cuvenită.

verbele folosite la imperfect in asemenea cantitate dau o monotonie nedorita, o pasivitate si senzatia ca relatezi prea detasata de tine insati. "priveam în ochi apocalipsa" nu mi se pare reusita, mai ales ca ai tendinta umanizarii acesteia. apocalipsa nu are nimic uman. din pacate, "alergam nebună pe străzi" nu realizeaza, pentru mine, efectul dorit, mai mult, desi ai evident intentia de a accentua starea de fapt, nu-mi transmiti decat sentimentul aplatizarii finalului.

pentru ca imi place ironia lui Adrian, bogata in textul de mai sus. si pentru ca tehnica este una frumoasa si reusita.

Umberto Saba spunea: "Opera de arta este intotdeauna ca o spovedanie si ca orice spovedanie are nevoie de binecuvantare. Lipsa succesului echivaleaza cu refuzul binecuvantarii." Paul se bucura insa de aceste "binecuvantari", acum o data in plus si din partea ta. Marina, incepi sa-mi fii tare draga pentru ca esti exaltata cand iti place intr-adevar ceva. Si eu reactionez la fel. Cartea „Graiul cu accent de mort” eu am primit-o de la autor. Pentru alte detalii, il asteptam pe el cu raspunsuri. Violeta

Ok margas, poemul e un fel de pseudo-psalm, așa cum l-ai perceput. Presupunând că ai înțeles bine prima parte, să trecem la ceea ce e confuz, la final. Potrivit cu viziunea mea escatologică, eu cred că ne găsim nu departe de ceea ce Biblia numește vremea sfârșitului. porumbeii (din inima mea) este ceva, o virtute, o calitate, dragostea eventual, cu care Dumnezeu aruncă dupa noaptea (spirituală) care stă la pândă ca o pisică. "Cel rău răcnește ca un leu și nu știe pe cine să înghită", se spune într-o epistolă. Nu pisica aruncă cu porumbei, ci catapulta aruncă după noapte cu porumbeii din inimă. E puțin complicat, dar și sfârșitul veacului e complicat și majoritatea nu-l înțelege. Pipăirea omoplaților și aripile e un fact finding process, pentru a se determina dacă sânt gata să zbor sau nu. Citit mai atent, de la ochiul de apă din ocnă, apusul privind insistent răsăritul din partea cealaltă, zdrențele zilei, trompeta sau trambița care își aerisește plămânii, mirosul de zambile (este arbitrar luat aici, poate fi un miros de tămâie sau de mir de nard curat), aripile (metaforice) care te duc în cealaltă parte, dimensiune, lume, împărăție etc., ei, așa am gândit eu poemul. Mulțumesc de citire, ești o comentatoare formidabilă.