Mă tem că nu funcționează. Am încercat să introduc date de două ori și nu apar. N-am trimis mail pentru că mă gândesc că s-au lovit și alții de aceeași problemă.
aranca - frumos ai vazut versurile acestea... cuvintele tale se suprapun aproape pe detaliu peste intentia mea, peste gandurile care au nascut aceste versuri, ma bucura cand treci si gasesti ceva de luat, sau de interpretat, multumesc! yester - un gand insetat gaseste apa si in piatra seaca ... foarte incantata sa-ti potolesc setea:) multumesc de asocierea din gand cu "Maiastra" lui Brancusi si de sapatura la radacina zborului si a pietrei! cami - te-ai oprit la fantana dintre coastele timpului... cea care se sapa singura atunci cand cuvantul cauta calea spre inafara... este imaginea care imi place si mie, multumesc de trecere!
mi-a placut si mie.pentru simplitatea si senzatia de liniste pe care reusesti sa o transmiti. asa ca am zis sa trec, sa las si semn sub aceasta poezie.
singura carcoteala ar fi legata de final. care ar fi putut fi, daca nu mai puternic, cu mai mult talc.
eu nu am spus ca imaginile nu sint frumoase sau ca nu ar putea reprezenta un poem vizual. singura mea problema era ca nu am vazut "vulcanismul" sau vulcanul sau... ma rog, ceva de genul acesta. de felul meu nici nu prea cred in astfel de "isme" fie ele vulcanice, boieresti sau de alta natura. e ca si cum ai face artizanat. literatura si mai ales cea lirica, dupa parerea mea, nu prea poate purta hamurile nici unui "ism". dar asta, evident, ramine parerea mea
in afara de cumva-ul din al doilea vers, poemul este perfect. probabil ca daca ar mai fi existat optiunea de preferate l-as fi cules. ma mir ca n-a fost remarcat de ieri pana azi.
...si intr-un loc aiurea. de cand am conchis asta, ma uit cu jind la steaua polara. ce spuneti de poezie? e proasta? e buna? ma iubeste, nu ma iubeste, mult, putin, deloc? eu sper ca...
Poemul are un plăcut iz nipon.
Susțin și eu sugestia lui Adrian. Chiar nu sunt necesare acele cuvinte. Ele denumesc o acțiune atât de evidentă încărcând poemul. Lipsa lor o asociez cu pauza din haiku, moment în care tranziția spre versul final se face în cititor după un moment de tăcere, de suspans.
Îți recomand pe viitor când vei mai dori să abordezi genul minimalist să studiezi mai mult scrierile unor autori care scriu bine (nu vreau să implic vreo insinuare)... și ai pe site câțiva de notorietate.
Ideea este că un poem minimalist nu trebuie să poată fi rearanjat așa, oricum, așa cum poemul tău aproape mă invită.
Nu reușești să sintetizezi (deocamdată) ideea în puține cuvinte.
Nu vreau să amalgamez eu poemul tău în scop demonstrativ pentru că sunt sigur că, inteligent cum te știu, ai prins ideea fără ca eu să fiu nevoit să decupez cu foarfecele printre cuvintele tale.
Te mai citesc, succes!
Linea, tu, care asculți toamnele din toate unghiurile frunzelor, redându-le culoarea chiar și după căderea lor, cum să nu te atingă o înălțare din pântec? Mulțam pentru atingerea din cuvinte. Călin, în mine această construcție e simplă, a curs totul lin, am scris așa, agale. Mă voi gândi de ce se văd alambicate. O fi vreun labirint în castelul acesta, castel care de la exterior pare simplu, însă pătrunzând în el vezi numai întortocheli. Kafkiană ființă. :) Ai perceput și viziunea, și memoria suspendată între, și firul emoției sublimat, și strădania de a înțelege rosturile, și ale coborârii, și ale înălțării. Mulțam fain.
în opinia mea, un text plăcut, plecînd de la strofa cu 2 versuri.
totuși parcă nu e complet/coerent dar nu se observă de departe. voi mai trece și pe la alte texte.
Ai puțintică răbdare, Stimată Doamnă. Eu, de fapt, în treaba aia cu «substanța/materie primă» n-am făcut altceva decȃt să-l urmez pe Graham Priest cu logica sa «paraconsistentă» prin care se admite existența, de facto, a unor paradoxuri (dar nu a tuturor). Și cu care sunt de acord (cȃt de cȃt). Cu atȃt mai mult cu cȃt îl explică (frumos, zic eu) și pe Nagarjuna (care, sper că-ți place și dumitale) ca și pe Ibn ’Arabi (din „Iluminări”). Tocmai de aceea, în cȃteva texte următoare (sub formă de „Intermezzo”), nu voi trece, încă, la Puric. Ci mă voi opri, cȃt voi fi în stare și sintetic, la «incloziunile» (nu e typo, așa le zice el) ale lui Priest.
poate ai dreptate. mie îmi păre încă la locul lui. nu știu să-ți explic: mi-a ”venit” să rostesc Eli, Eli, și n-am mai scăpat de obsesia Lui.
îți mulțumesc, George!
text în general reușit pe temă, una baladescă, cu inserții de lirism obs.: - aritmie și silabă în plus la "Când strigă prin timp o istorie frumoasă." ("is-to-ri-e"), silabă în plus și la "O tristă vibrație din clopote dusă" (vi-bra-ți-e) - cine este "Crin-armăsarul" și ce a făcut el? Apare în text o singură dată și atunci rămâne suspendat întru cătarea Oanei, în munți
De văzut, se văd, doar că trebuie făcut un mic efort. La prima vedere, ai impresia că nu sunt clare, apoi sigur, apar și le poți citi. Încă nu m-am hotărât dacă e de bine sau de rău, eu înclinam un pic spre prima variantă, pentru că mă duce cu gîndul la scrisul pe nisip.
un poem fortat, constrans de tema uriasului monstru al marii, care inlocuieste infinitul iadului cu monstruozitatea gurii sale, care poate inghiti, digera, consuma orice ii este inferior. o tema biblica marturisita insistent in final prin majuscule.
Ella, îți mulțumesc pentru exemplele concrete pe care le- ai adus în legătură cu poezia mea. În legătură cu comentariul făcut de doamna editor pe care am rugat- o respectuos să nu mă mai citească dacă nu- i place, aștept și eu să- mi mai spună și altcineva dacă chiar nu ar mai trebui să postez niciun text pentru a nu mai "deranja" pe nimeni. Poate ar trebui suspendate conturile celor care scriu "prost". Din punctul meu de vedere, nu cred că am greșit cu ceva în activitatea mea pe acest site și nu am atitudini vindicative, doresc doar să fiu lăsată în pace, să scriu așa cum pot.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
un zambet nu strica nimanui mai ales pe vremea asta...pe care am vrea-o alba...!!!
pentru textul : Lovitură de rafturi deprima frază din comentariul tău mi-a amintit de finalui romanului lui Eco, „Numele Trandafirului”...
iar descre ce urmează... hm! până și Stântul Petru este acuzat de către unii alții de plagiat! ar fi plagiat din Evanghelii...
pentru textul : Abraam, regele, a spus: deMă tem că nu funcționează. Am încercat să introduc date de două ori și nu apar. N-am trimis mail pentru că mă gândesc că s-au lovit și alții de aceeași problemă.
pentru textul : autoeditare profil personal demulţumesc Elena, mă bucură semnul tău de lectură
pentru textul : cartea în esperanto deTextul dezvăluie un portret creionat cu accente de un umor ușor nostalgic. Remarc tabletele în proză prezentate ca foarte reușite.
pentru textul : Molitfelnicul și Codul penal dearanca - frumos ai vazut versurile acestea... cuvintele tale se suprapun aproape pe detaliu peste intentia mea, peste gandurile care au nascut aceste versuri, ma bucura cand treci si gasesti ceva de luat, sau de interpretat, multumesc! yester - un gand insetat gaseste apa si in piatra seaca ... foarte incantata sa-ti potolesc setea:) multumesc de asocierea din gand cu "Maiastra" lui Brancusi si de sapatura la radacina zborului si a pietrei! cami - te-ai oprit la fantana dintre coastele timpului... cea care se sapa singura atunci cand cuvantul cauta calea spre inafara... este imaginea care imi place si mie, multumesc de trecere!
pentru textul : cel ce scrie poeme de"zii si matale" = "zi-i si matale".
pentru textul : Zebre cu barză şi zimbru demi-a placut si mie.pentru simplitatea si senzatia de liniste pe care reusesti sa o transmiti. asa ca am zis sa trec, sa las si semn sub aceasta poezie.
singura carcoteala ar fi legata de final. care ar fi putut fi, daca nu mai puternic, cu mai mult talc.
pentru textul : mama primenea cerul într-un trunchi de salcie deeu nu am spus ca imaginile nu sint frumoase sau ca nu ar putea reprezenta un poem vizual. singura mea problema era ca nu am vazut "vulcanismul" sau vulcanul sau... ma rog, ceva de genul acesta. de felul meu nici nu prea cred in astfel de "isme" fie ele vulcanice, boieresti sau de alta natura. e ca si cum ai face artizanat. literatura si mai ales cea lirica, dupa parerea mea, nu prea poate purta hamurile nici unui "ism". dar asta, evident, ramine parerea mea
pentru textul : I live in a yellow water-lily deDaca zici tu Paule... :-) Multzam.
pentru textul : apex deCristina, Călin,
pentru textul : punctul pe i demulțumesc.
in afara de cumva-ul din al doilea vers, poemul este perfect. probabil ca daca ar mai fi existat optiunea de preferate l-as fi cules. ma mir ca n-a fost remarcat de ieri pana azi.
pentru textul : mâine vine altul să-mi repare patul de...si intr-un loc aiurea. de cand am conchis asta, ma uit cu jind la steaua polara. ce spuneti de poezie? e proasta? e buna? ma iubeste, nu ma iubeste, mult, putin, deloc? eu sper ca...
pentru textul : V deSe recomandă forma „măceș”.
Poemul are un plăcut iz nipon.
pentru textul : Întoarcerea toamnei deSusțin și eu sugestia lui Adrian. Chiar nu sunt necesare acele cuvinte. Ele denumesc o acțiune atât de evidentă încărcând poemul. Lipsa lor o asociez cu pauza din haiku, moment în care tranziția spre versul final se face în cititor după un moment de tăcere, de suspans.
nu pot sa-ti spun clar de ce m-am gandit la poezia asta ca la un epilog din primele versuri. nici de ce anume mi-a placut atat.
pentru textul : Happy birthday, my friend! deÎți recomand pe viitor când vei mai dori să abordezi genul minimalist să studiezi mai mult scrierile unor autori care scriu bine (nu vreau să implic vreo insinuare)... și ai pe site câțiva de notorietate.
pentru textul : Om din cel mai simplu trup deIdeea este că un poem minimalist nu trebuie să poată fi rearanjat așa, oricum, așa cum poemul tău aproape mă invită.
Nu reușești să sintetizezi (deocamdată) ideea în puține cuvinte.
Nu vreau să amalgamez eu poemul tău în scop demonstrativ pentru că sunt sigur că, inteligent cum te știu, ai prins ideea fără ca eu să fiu nevoit să decupez cu foarfecele printre cuvintele tale.
Te mai citesc, succes!
Foarte bună ideea ta Nicholas,mulțumesc de trecere apreciere și te mai aștept.o zi bună.
pentru textul : Nimic nou pe frontul toamnei deLinea, tu, care asculți toamnele din toate unghiurile frunzelor, redându-le culoarea chiar și după căderea lor, cum să nu te atingă o înălțare din pântec? Mulțam pentru atingerea din cuvinte. Călin, în mine această construcție e simplă, a curs totul lin, am scris așa, agale. Mă voi gândi de ce se văd alambicate. O fi vreun labirint în castelul acesta, castel care de la exterior pare simplu, însă pătrunzând în el vezi numai întortocheli. Kafkiană ființă. :) Ai perceput și viziunea, și memoria suspendată între, și firul emoției sublimat, și strădania de a înțelege rosturile, și ale coborârii, și ale înălțării. Mulțam fain.
pentru textul : înălțarea din pântec deMulţumesc pentru vizită Mariana. Ai surprins perfect simbolismul culorilor în poezia mea. Mă bucur că ţi se pare o poezie sugestivă.
pentru textul : piatră de var deerată: istoria literaturii universale
pentru textul : Postmodernism&experimentalism deîn opinia mea, un text plăcut, plecînd de la strofa cu 2 versuri.
pentru textul : chiromanţie detotuși parcă nu e complet/coerent dar nu se observă de departe. voi mai trece și pe la alte texte.
aceasta e noemi si este o persoana ce uneste continentele. se vede?
pentru textul : Un lup tăiat în jumate deAi puțintică răbdare, Stimată Doamnă. Eu, de fapt, în treaba aia cu «substanța/materie primă» n-am făcut altceva decȃt să-l urmez pe Graham Priest cu logica sa «paraconsistentă» prin care se admite existența, de facto, a unor paradoxuri (dar nu a tuturor). Și cu care sunt de acord (cȃt de cȃt). Cu atȃt mai mult cu cȃt îl explică (frumos, zic eu) și pe Nagarjuna (care, sper că-ți place și dumitale) ca și pe Ibn ’Arabi (din „Iluminări”). Tocmai de aceea, în cȃteva texte următoare (sub formă de „Intermezzo”), nu voi trece, încă, la Puric. Ci mă voi opri, cȃt voi fi în stare și sintetic, la «incloziunile» (nu e typo, așa le zice el) ale lui Priest.
pentru textul : (2)Cȃte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Aristotel (doar ca pre-text) depoate ai dreptate. mie îmi păre încă la locul lui. nu știu să-ți explic: mi-a ”venit” să rostesc Eli, Eli, și n-am mai scăpat de obsesia Lui.
pentru textul : aici, în depărtare deîți mulțumesc, George!
text în general reușit pe temă, una baladescă, cu inserții de lirism obs.: - aritmie și silabă în plus la "Când strigă prin timp o istorie frumoasă." ("is-to-ri-e"), silabă în plus și la "O tristă vibrație din clopote dusă" (vi-bra-ți-e) - cine este "Crin-armăsarul" și ce a făcut el? Apare în text o singură dată și atunci rămâne suspendat întru cătarea Oanei, în munți
pentru textul : Oana dee tare reușită imaginea asta
"tata îşi ducea soarta
cum îşi duce meşterul giuvaer lupa la ochi"
numai bine
pentru textul : amintire din iulie deDe văzut, se văd, doar că trebuie făcut un mic efort. La prima vedere, ai impresia că nu sunt clare, apoi sigur, apar și le poți citi. Încă nu m-am hotărât dacă e de bine sau de rău, eu înclinam un pic spre prima variantă, pentru că mă duce cu gîndul la scrisul pe nisip.
pentru textul : albastru deun poem fortat, constrans de tema uriasului monstru al marii, care inlocuieste infinitul iadului cu monstruozitatea gurii sale, care poate inghiti, digera, consuma orice ii este inferior. o tema biblica marturisita insistent in final prin majuscule.
pentru textul : Minunata Digestie a Balenei Ucigașe deultimele ops ups
pentru textul : ultimele zile deElla, îți mulțumesc pentru exemplele concrete pe care le- ai adus în legătură cu poezia mea. În legătură cu comentariul făcut de doamna editor pe care am rugat- o respectuos să nu mă mai citească dacă nu- i place, aștept și eu să- mi mai spună și altcineva dacă chiar nu ar mai trebui să postez niciun text pentru a nu mai "deranja" pe nimeni. Poate ar trebui suspendate conturile celor care scriu "prost". Din punctul meu de vedere, nu cred că am greșit cu ceva în activitatea mea pe acest site și nu am atitudini vindicative, doresc doar să fiu lăsată în pace, să scriu așa cum pot.
pentru textul : dincolo dePagini