de titlu, tecstu asta pacatuieste prin banalitate. cred ca am citit sute la fel. de fiecare data construit un cadru care vine sa iti spuna ceva la final. in general o reteta 80cista sau, daca adaugam ceva sex sau liricoid explicit devine doomiist. aici domina ternul, plictisitorul ca un mixer de facut creme. amestec de imagini asa zis de efect care nu sustin nici o emotie. e un produs de duzina, un spray marca FA. o afbricatie neautentica si se simte din falsul vocii pana in iubirea nr 44. nu e nici un gram de trama, nu e nicio chestie dadatoare de puls. fals.
In opinia mea, cred ca poemul incepe de-abia de la eprubeta. Prima parte e mult prea incarcata desi are imagini puternice, insa e prea sufocanta. Apoi, nu sunt de acord nici "pasii cu barba albastra si cristal" pe linga faptul ca nu-mi spune nimic prea epateaza.
ma copleseste grija pe care o nutriti fata de viitorul meu. nu in ultimul rand, va raman profund indatorata pt faptul ca va aplecati cu o vadita condescendenta asupra unor texte de duzina. eu, ca autor de pluton, riscam pana in acest moment sa nu fiu bagata in seama.
ca orice om, imi ingadui si eu texte mai bune sau mai slabe, dupa posibilitati. daca vreti sa intrati si pe textele mele in engleza, va rog lasati-mi acolo com, in engleza.
acest text nu e bine dotat dupa cum observati dar l-am lasat sa supravietuiasca aici asa cum o putea el, cu malformatii cu tot.
ankh - e simbolul crucifixului egiptean. ca instrument initiatic, capta vibratia incantatiei dar, spre deosebire de crucifixul crestin caruia ii lipseste bucla din varf, in loc sa o raspandeasca in jur, o redirectiona energetic in corp. (dpdv grafic, seamana cu forma corpului uman) de aceea pt mine e un apanaj al rezonantei verbale (-orare).
acest text a fost un experiment si il puteti lua ca atare.
urmatorul text ce va fi postat azi vi-l dedic dvs, cu gratie sau fara.
VV
cred că este foarte greu să scrii bine un astfel de text. care va păstra insuprimabil (dacă mi se permite folosirea acestul termen) elementul personal. este un text bine scris, rotund, relativ cuminte, mai puțin titlul care atinge parcă o aparentă notă revanșardă. ca un fel de tensiune nerezolvată. și poate că asta devine în esență miza textului. pentru că vreau să prefer tragismul existențial (aproape mioritic) alternativei bășcălioase. este și un text construit în jurul multor întrebări, care întrebări devin prin calcifiere dileme existențiale în astfel de situații.
ambra-magdalenă sau despre sufletul lui iona care în balenă miroase a nucă dacă totul este "deșertăciune", vitalismul este singura certitudine a unei trăiri superaltive; dincolo de materialitatea unei lumi imposibil de înțeles și de spiritualitatea imposibil de argumentat rămâne frustrarea incognoscibilului principiu ce ne însuflețește și ne conferă valența unui "organism viu". cu drag, Vasile Munteanu
Alina, m-a bucurat anuntul tau, faptul ca Virtualia merge inainte. Nimic nu e mai frumos decat un om bun. Asadar, multa liniste, nameti si un vin bun si ... multumesc
tocmai pentru ca e frumos, am lasat ac randuri aici. cred insa ca cine judeca un text o face cu osebire la nivel estetic. etajul religios nu are pentru toti scară. cred ca nici nu are de fapt. de aceea, presupune un salt. aici, poezia poate fi cel mult un intermediar. arata-ne saltul, deci.
observ că autorul îşi comentează (dacă ar fi să numim răspunsurile monosilabice comentarii) doar textele proprii. Mă tem că de acum nu vor mai fi promovaţi dincolo de categoria de novice cei care practică acest lucru.
Comentariul meu era doar o completare la cele spuse de profetul, ideea este ca atuni cand vorbim despre nu stiu ce gen de poezie de la inceput de secol, sa o facem punctat, comentariul sa aiba un suport critic, pentru informarea corecta a cititorului. Atat.
Îmi place aici părerea aceea de dincolo de lucruri , a umbrei "dinspre spatele soarelui" sau "dinspre frunze". O schimbare de optică, un fel de privire care tinde să fie omniscientă. E mare lucru să ai o asemenea privire, să poți să vezi totdeauna ce e dincolo sau de dincolo, dar cum poți fi sigur că ceea ce găsești acolo e realitate sau corespunde propriei proiecții, nu ne e dat încă să știm, decât dacă aflăm prin cuvinte. În rest, aceeași tonalitate, aceleași vibrații pe care le cunosc și care nu corespund cu...primăvara...care vine, vine, vine, trebuie doar s-o vezi.
eu pot sa zic, frate, e foarte tare titlu. mai ales ca textul vorbeste despre o gagica misto, trista si sadica in acelasi timp. dar cui nu-i place asa ceva? iar daca poetii sunt soferi de cursa lunga, cu atat mai mult pretentiile cresc. iata de asta poetii raman pe drumuri...
ce pot sa mai zic? a iesit bine varianta asta desi s-a pierdut oleaca din mesajul initial. mi-au placut si comurile :D
ave! si drum bun, amice!
Lucian, e o amenințare:"concluzia mea este ca fiecare pasare pe limba ei piere." E o amenințare? Mie nu mi-e frică! Dacă "acolo" sunt online și-mi mai folosesc viersul! E ok!
Despre text: trebuie un pic revizuit; s-au strecurat câteva typo începând chiar de la titlu (diacritice). Mai sunt și câteva încălcări de reguli tipografice și anume: s-a lăsat spațiu între cuvânt și semnul de punctuație care urmează; în câteva locuri nu s-a lăsat spațiu între cuvinte. Mai sunt câteva virgule lipsă, câteva în plus, una chiar între subiect și predicat.
În general îmi plac interviurile. E un mijloc prin care intrăm într-o comuniune specială cu cel intervievat. Știu că are anumite rigori în formularea întrebărilor, în succesiunea lor. E un domeniu pe care încă îl explorez.
Mulțumiri, Claudia!
PS. Trebuie șters „photo PA270003_zps36e88d77.jpg” de la începutul textului. Imaginile se inserează doar prin intermediul Photobuquet.
dar ca sa iti rapund tie, da sint cetatean roman. si da, sint roman.
si da, targetul nu este un singur om. si nu, nu m-a inspirat nimeni. m-am inspirat singur. eu pe mine, ma...
Mulţumesc pentru feedback, Mariana. Oricum, nu sunt de acord renunţarea la amănunte, poemul meu a vrut să fie un tablou de tip realist, pictat precis.
În rest, iată că acum îmi pare rău că am ajuns să folosesc arhaisme la vârsta mea !
Titlul...cred că este acceptabil, oricum pete în loc de buline ar fi fost mai rău şi, repet, poemul este o pictură, deci titlul se potriveşte.
Mihaylo,
contul ţi-l poţi şterge şi singur.
eu nu ştiu dacă sînt un nume în lit.(pentru ca nu stiu exact ce a vrut sa insemne lit.)
in ce priveste ce o fi fost in capul acelui juriu cu siguranta habar nu am. iar in ce priveste cum se impart unele premii pe la unele concursuri literare prin Romania mi s-au mai povestit si mie unele lucruri. nu stiu daca e cazul aici dar te asigur ca gradul de nepotisme, coruptie si mediocritate la multe dintre ele este asa de mare incit carti din astea de vizita nu prea ma mai impresioneaza. iar aici pe hermeneia nu au nici un fel de valoare. aici conteaza parerea cititorilor si editorilor hermeneia. deocamdata asta este parerea mea.
cuvintul santier nu este din epoca de aur. este din limba franceza. dar, ma rog, fiecare cu etimologia lui.
ȘANTIÉR, șantiere. s.n. Loc pe care se construiește (sau se repară) o clădire, un obiectiv industrial, un pod, un baraj, o șosea etc., împreună cu materialele și instalațiile necesare desfășurării acestei activități. ♢ Șantier naval = întreprindere industrială specializată în construirea și repararea navelor, situată pe malul unei ape navigabile. ♦ P. anal. Proces în plină desfășurare de creare a unei opere literare, artistice sau științifice. [Pr.: -ti-er] – Din fr. chantier.
Sursa: DEX '98 |
iar textul, cu toate simfoniile (sic!) primaverii sau ale altor anotimpuri este un text slab. adica este un text asemenea celor pe care le gasesti in manualul de clasa patra, ba chiar mai slab daca este sa te uiti cu atentie la melodicitatea destul de schioapa.
Iar daca vrei o varianta cu ritmul eventual reparat ti-o pot arata aici. Nu e nevoie sa imi multumesti:
În casa amintirii cu prispă alb-albastră
Păianjenii ţesură dantelă la fereastră
Şi poarta şi fîntîna de-o veşnicie tac,
De mult nu mai miroase a cozonaci cu mac
Cum mirosea odată-n ajun de Ziua Crucii
Tot aşteptînd cocorii îmbătrîniră nucii.
Unde s-a dus bunicul, bunica unde-i oare?
De nu primesc nepoţi-n ajun de sărbătoare.
Bunicul nu mai spune cum se luptau haiducii
Nu-s copţi nici cozonacii şi mîine-i Ziua Crucii.
A ruginit şi briciul bunicului în grindă,
Năframa nu-şi mai pune bunica în oglindă.
De mult nu mai coboară-mpreună pe cărare,
Doar clopotu-i mai cheamă în prag de sărbătoare.
multumesc pentru apreciere alma . precum bine arati , nu am incercat sa scriu aici o poezie . am incercat sa reproduc o particica din viata , cu tot cu imperfectiunile ei . multumesc pentru urare madim . acum , acel vers care l-ati amintit mi se pare singura imperfectiune a acestui text , dar nu m-am putut abtine . precum in exterior , exista o viata si inauntrul fiecaruia , de care a trebuit sa tin seama . as vrea pe viitor sa nu trebuiasca sa folosesc diacritice . daca este obligatoriu , ma voi conforma insa . cat despre incercarea de a scrie proza din aceste randuri ... prefer sa cred ca ti-au placut anumite lucruri tocmai fiindca nu sunt , ci aduc a `proza` . toate bune !
imparateasa, incepi sa te numeri printre putinii care vorbesc bine sub textele mele si care, prin astfel de interventii, ajută. scriem, printre altele, si pentru a primi de la ceilalti recunoasterea ca ceea ce facem are o rezonanta in celalalt suficient de puternica ptr a lasa un semn. asa, gandesc ca restul ma invidiaza. multumesc
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
de titlu, tecstu asta pacatuieste prin banalitate. cred ca am citit sute la fel. de fiecare data construit un cadru care vine sa iti spuna ceva la final. in general o reteta 80cista sau, daca adaugam ceva sex sau liricoid explicit devine doomiist. aici domina ternul, plictisitorul ca un mixer de facut creme. amestec de imagini asa zis de efect care nu sustin nici o emotie. e un produs de duzina, un spray marca FA. o afbricatie neautentica si se simte din falsul vocii pana in iubirea nr 44. nu e nici un gram de trama, nu e nicio chestie dadatoare de puls. fals.
pentru textul : kore2 deIn opinia mea, cred ca poemul incepe de-abia de la eprubeta. Prima parte e mult prea incarcata desi are imagini puternice, insa e prea sufocanta. Apoi, nu sunt de acord nici "pasii cu barba albastra si cristal" pe linga faptul ca nu-mi spune nimic prea epateaza.
pentru textul : crazy party denu-ți mai risipi din talent
pentru textul : turburisme denici din replica turburătoare
că poți rămâne impotent
și-așa-s ne-ndestulătoare
ma copleseste grija pe care o nutriti fata de viitorul meu. nu in ultimul rand, va raman profund indatorata pt faptul ca va aplecati cu o vadita condescendenta asupra unor texte de duzina. eu, ca autor de pluton, riscam pana in acest moment sa nu fiu bagata in seama.
ca orice om, imi ingadui si eu texte mai bune sau mai slabe, dupa posibilitati. daca vreti sa intrati si pe textele mele in engleza, va rog lasati-mi acolo com, in engleza.
acest text nu e bine dotat dupa cum observati dar l-am lasat sa supravietuiasca aici asa cum o putea el, cu malformatii cu tot.
ankh - e simbolul crucifixului egiptean. ca instrument initiatic, capta vibratia incantatiei dar, spre deosebire de crucifixul crestin caruia ii lipseste bucla din varf, in loc sa o raspandeasca in jur, o redirectiona energetic in corp. (dpdv grafic, seamana cu forma corpului uman) de aceea pt mine e un apanaj al rezonantei verbale (-orare).
pentru textul : Cuvântul-cheie deacest text a fost un experiment si il puteti lua ca atare.
urmatorul text ce va fi postat azi vi-l dedic dvs, cu gratie sau fara.
VV
cred că este foarte greu să scrii bine un astfel de text. care va păstra insuprimabil (dacă mi se permite folosirea acestul termen) elementul personal. este un text bine scris, rotund, relativ cuminte, mai puțin titlul care atinge parcă o aparentă notă revanșardă. ca un fel de tensiune nerezolvată. și poate că asta devine în esență miza textului. pentru că vreau să prefer tragismul existențial (aproape mioritic) alternativei bășcălioase. este și un text construit în jurul multor întrebări, care întrebări devin prin calcifiere dileme existențiale în astfel de situații.
pentru textul : La multă descompunere, tată deVirgil, ciudat ca ai observat... si da, cred ca da, despre asta nu se glumeste, nu?
pentru textul : Mulaj pe fereastra deschisă deDa, mai vin uneori. Dar trec fără prea multe urme.
pentru textul : Cântec deambra-magdalenă sau despre sufletul lui iona care în balenă miroase a nucă dacă totul este "deșertăciune", vitalismul este singura certitudine a unei trăiri superaltive; dincolo de materialitatea unei lumi imposibil de înțeles și de spiritualitatea imposibil de argumentat rămâne frustrarea incognoscibilului principiu ce ne însuflețește și ne conferă valența unui "organism viu". cu drag, Vasile Munteanu
pentru textul : Graal deAlina, m-a bucurat anuntul tau, faptul ca Virtualia merge inainte. Nimic nu e mai frumos decat un om bun. Asadar, multa liniste, nameti si un vin bun si ... multumesc
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deIa sa vedem:
în golul din mine locuieşte un necunoscut.
pentru textul : stare de fapt dezilnic încerc să-l împac. să-l îmbun.
tocmai pentru ca e frumos, am lasat ac randuri aici. cred insa ca cine judeca un text o face cu osebire la nivel estetic. etajul religios nu are pentru toti scară. cred ca nici nu are de fapt. de aceea, presupune un salt. aici, poezia poate fi cel mult un intermediar. arata-ne saltul, deci.
pentru textul : de aducere aminte deobserv că autorul îşi comentează (dacă ar fi să numim răspunsurile monosilabice comentarii) doar textele proprii. Mă tem că de acum nu vor mai fi promovaţi dincolo de categoria de novice cei care practică acest lucru.
pentru textul : Zob deComentariul meu era doar o completare la cele spuse de profetul, ideea este ca atuni cand vorbim despre nu stiu ce gen de poezie de la inceput de secol, sa o facem punctat, comentariul sa aiba un suport critic, pentru informarea corecta a cititorului. Atat.
pentru textul : și eu te iubesc deverbul mai jos. pentru că aşa e normal. mulţumesc Radu Luca, Adrian,.
pentru textul : cerc deîncepe bine dar se termină într-un clișeu banal.
pentru textul : Doar in tine deIdeile tale sunt fluide și converg nediluate către Idee. Tropii sunt inediți, reușiți și susținuți. A.A.A
pentru textul : arpegii sub clopot deÎmi place aici părerea aceea de dincolo de lucruri , a umbrei "dinspre spatele soarelui" sau "dinspre frunze". O schimbare de optică, un fel de privire care tinde să fie omniscientă. E mare lucru să ai o asemenea privire, să poți să vezi totdeauna ce e dincolo sau de dincolo, dar cum poți fi sigur că ceea ce găsești acolo e realitate sau corespunde propriei proiecții, nu ne e dat încă să știm, decât dacă aflăm prin cuvinte. În rest, aceeași tonalitate, aceleași vibrații pe care le cunosc și care nu corespund cu...primăvara...care vine, vine, vine, trebuie doar s-o vezi.
pentru textul : Cai în livezi detotul este ok pînă la ultimul vers care pică prea gomos. nu știu ce mi-a venit să îl înlocuiesc cu „eram amîndoi un mecanism greu din aramă”
pentru textul : cu ochii mă strângeai deCălin, titlul tău merită o poezie pe măsură! Ce mai stai?:) cu sympatheia, yester
pentru textul : Colecționarul de ape deeu pot sa zic, frate, e foarte tare titlu. mai ales ca textul vorbeste despre o gagica misto, trista si sadica in acelasi timp. dar cui nu-i place asa ceva? iar daca poetii sunt soferi de cursa lunga, cu atat mai mult pretentiile cresc. iata de asta poetii raman pe drumuri...
pentru textul : din perspectiva unui șofer de tir dece pot sa mai zic? a iesit bine varianta asta desi s-a pierdut oleaca din mesajul initial. mi-au placut si comurile :D
ave! si drum bun, amice!
Lucian, e o amenințare:"concluzia mea este ca fiecare pasare pe limba ei piere." E o amenințare? Mie nu mi-e frică! Dacă "acolo" sunt online și-mi mai folosesc viersul! E ok!
pentru textul : Ceasul meu deNe bucură revenirea. Trebuie să te anunț că între timp ai fost încadrată la categoria de „membru corespondent” și odată cu asta s-a pierdut dreptul de a face comentarii. Vestea bună e că se poate redobândi acest drept, dacă dorești. Mai multe informații aici:
http://hermeneia.com/content/faq/de_ce_nu_pot_scrie_comentarii_daca_sunt...
http://hermeneia.com/content/faq/ce_trebuie_sa_fac_ca_sa_nu_mai_fiu_memb...
Despre text: trebuie un pic revizuit; s-au strecurat câteva typo începând chiar de la titlu (diacritice). Mai sunt și câteva încălcări de reguli tipografice și anume: s-a lăsat spațiu între cuvânt și semnul de punctuație care urmează; în câteva locuri nu s-a lăsat spațiu între cuvinte. Mai sunt câteva virgule lipsă, câteva în plus, una chiar între subiect și predicat.
În general îmi plac interviurile. E un mijloc prin care intrăm într-o comuniune specială cu cel intervievat. Știu că are anumite rigori în formularea întrebărilor, în succesiunea lor. E un domeniu pe care încă îl explorez.
Mulțumiri, Claudia!
PS. Trebuie șters „photo PA270003_zps36e88d77.jpg” de la începutul textului. Imaginile se inserează doar prin intermediul Photobuquet.
pentru textul : oameni de valoare in umbra modestiei - Angela Nache Mamier debabol are legatura cu unul dintre fii sahului Mohammad ?;)
pentru textul : îl iubesc pe grigore dedar ca sa iti rapund tie, da sint cetatean roman. si da, sint roman.
pentru textul : românia lui virgil t -V- desi da, targetul nu este un singur om. si nu, nu m-a inspirat nimeni. m-am inspirat singur. eu pe mine, ma...
Mulţumesc pentru feedback, Mariana. Oricum, nu sunt de acord renunţarea la amănunte, poemul meu a vrut să fie un tablou de tip realist, pictat precis.
pentru textul : Dungi şi buline deÎn rest, iată că acum îmi pare rău că am ajuns să folosesc arhaisme la vârsta mea !
Titlul...cred că este acceptabil, oricum pete în loc de buline ar fi fost mai rău şi, repet, poemul este o pictură, deci titlul se potriveşte.
Mihaylo,
contul ţi-l poţi şterge şi singur.
eu nu ştiu dacă sînt un nume în lit.(pentru ca nu stiu exact ce a vrut sa insemne lit.)
in ce priveste ce o fi fost in capul acelui juriu cu siguranta habar nu am. iar in ce priveste cum se impart unele premii pe la unele concursuri literare prin Romania mi s-au mai povestit si mie unele lucruri. nu stiu daca e cazul aici dar te asigur ca gradul de nepotisme, coruptie si mediocritate la multe dintre ele este asa de mare incit carti din astea de vizita nu prea ma mai impresioneaza. iar aici pe hermeneia nu au nici un fel de valoare. aici conteaza parerea cititorilor si editorilor hermeneia. deocamdata asta este parerea mea.
cuvintul santier nu este din epoca de aur. este din limba franceza. dar, ma rog, fiecare cu etimologia lui.
ȘANTIÉR, șantiere. s.n. Loc pe care se construiește (sau se repară) o clădire, un obiectiv industrial, un pod, un baraj, o șosea etc., împreună cu materialele și instalațiile necesare desfășurării acestei activități. ♢ Șantier naval = întreprindere industrială specializată în construirea și repararea navelor, situată pe malul unei ape navigabile. ♦ P. anal. Proces în plină desfășurare de creare a unei opere literare, artistice sau științifice. [Pr.: -ti-er] – Din fr. chantier.
Sursa: DEX '98 |
iar textul, cu toate simfoniile (sic!) primaverii sau ale altor anotimpuri este un text slab. adica este un text asemenea celor pe care le gasesti in manualul de clasa patra, ba chiar mai slab daca este sa te uiti cu atentie la melodicitatea destul de schioapa.
Iar daca vrei o varianta cu ritmul eventual reparat ti-o pot arata aici. Nu e nevoie sa imi multumesti:
În casa amintirii cu prispă alb-albastră
pentru textul : În ajun de ziua crucii dePăianjenii ţesură dantelă la fereastră
Şi poarta şi fîntîna de-o veşnicie tac,
De mult nu mai miroase a cozonaci cu mac
Cum mirosea odată-n ajun de Ziua Crucii
Tot aşteptînd cocorii îmbătrîniră nucii.
Unde s-a dus bunicul, bunica unde-i oare?
De nu primesc nepoţi-n ajun de sărbătoare.
Bunicul nu mai spune cum se luptau haiducii
Nu-s copţi nici cozonacii şi mîine-i Ziua Crucii.
A ruginit şi briciul bunicului în grindă,
Năframa nu-şi mai pune bunica în oglindă.
De mult nu mai coboară-mpreună pe cărare,
Doar clopotu-i mai cheamă în prag de sărbătoare.
...vezi, ți-am zis eu că's mucalit, dar aiurit nu. sunt și așa:) Lea!
pentru textul : Gâlglossă demultumesc pentru apreciere alma . precum bine arati , nu am incercat sa scriu aici o poezie . am incercat sa reproduc o particica din viata , cu tot cu imperfectiunile ei . multumesc pentru urare madim . acum , acel vers care l-ati amintit mi se pare singura imperfectiune a acestui text , dar nu m-am putut abtine . precum in exterior , exista o viata si inauntrul fiecaruia , de care a trebuit sa tin seama . as vrea pe viitor sa nu trebuiasca sa folosesc diacritice . daca este obligatoriu , ma voi conforma insa . cat despre incercarea de a scrie proza din aceste randuri ... prefer sa cred ca ti-au placut anumite lucruri tocmai fiindca nu sunt , ci aduc a `proza` . toate bune !
pentru textul : ersuri defrumoasă sugestie și bine ilustrată însă pentru un poem minimalist în prea multe cuvinte, iar pentru unul obișnuit, în prea puține
pentru textul : inexist depărerea mea
imparateasa, incepi sa te numeri printre putinii care vorbesc bine sub textele mele si care, prin astfel de interventii, ajută. scriem, printre altele, si pentru a primi de la ceilalti recunoasterea ca ceea ce facem are o rezonanta in celalalt suficient de puternica ptr a lasa un semn. asa, gandesc ca restul ma invidiaza. multumesc
pentru textul : și cu frâu fălcile lor nu voi strânge să se apropie dePagini