poem vivace, antrenant, curgător. Şi eu aş prefera "dezvelea" fiindcă pare-mi-se nu prea e loc pentru regionalisme sau arhaisme în această poezie. Să mi se scuze adăugirea - şi eu sunt îndrăgostită de sunete mai deosebite, care nu există mereu în dicţionar, cum ar fi haşul gutural pe care îl foloseau străbunii mei în sat la începutul anumitor cuvinte. De pildă hibă era cu haş normal iar hin (în loc de vin) cu haş gutural. Dar acelea sunt forme învechite...
Madalina eu cred ca unde aduci vorba de ploaie, pe lângă atâtea turbane şi chestii care scot din sărite cititorul, dansul ploii ar fi foarte bine înlocuit cu paparudele. şi nu mă împac deloc, cu verbul a suge, aici, parcă ceva nu îl leagă chiar atât de lămâie nici la final nici la început. însă, textul este unul ce poartă semnătura Căuneac, şi privit doar aşa, cei care au prins drag de scrisul tău se pot descurca pe text aducând cu ei şi niscai laude:)
"progresul îmi va fi un candidat sigur în luptele cu animalele de savană" - destul de sever acest vers, parcă sună cumva a progresul roboţilor, sună destul de ştiinţific în raport cu ce ne dai tu nouă la masa de literatură.
Oricum, mi s-a părut ca întreg un text aşa halucinant, neobişnuit şi asta mi-a lăsat o stare şi dacă mi-a lăsat o stare, e o chestie cu el. zic şi eu.
am avut dreptate, Andreea?:) este un text care îmi demonstrează că nu m-am înșelat când te-am debutat, ai progresat. se vede cu ochiul liber. Iar Virgil nu se înșeală. chestia cu nebunia mea e ca o fusta mini într-un liceu comunist e o comparație faină, reușită și vocabularul e proaspăt...deci ca să nu mai mă repet,felicitări!
cred ca textul asta are suficiente penite deja. cred, de asemeni, ca s-a spus tot ce era de sus despre el. chiar si mai mult. mai cred cu tarie ca nu gust intotdeauna textele tale.
si in final, cred ca, avand in vedere faptul ca acest text mi-a placut extrem de tare, am si eu dreptul, ca orice user al site-ului, sa mai dau o penita, pe motiv ca - iete- penita mea este ca o exclamatie entuziasta, facand un salt deasupra textului tau.
apoi vreau sa va anunt ca in sectiunea Cogito exista rubrica "politica". nu stiu daca stiati, asa ca m-am gandit sa va informez.
initial transferasem textul acolo, apoi m-am gandit ca e mai bine sa va intreb in prealabil - poate fi incadrat si la politica, si la eseu.
este un poem apropiat sufletelor care isi duc ingerii de aripi prin odaile de oaspeti luminate si mai putin pe cei dragi... ai metafore deosebite: "numai de-acolo încă îmi pot privi părinții cum se întorc din soare mânând din urmă boii" sau "de-atunci cum deschizi gura se înroșesc prea-sfinții iau îngerii în brațe-i astupă la urechi" etc. o observatie: in strofa IV se cam repeta "ți" . titlurile par prea multe. "Mamei"...
carmenis, mi se pare cam ridicol să te „auto-comentezi”. daca ai de scris un text e preferabil să pui în el ce ai de spus. iar dacă ai de comunicat ceva cuiva îți recomand să folosești e-mail-ul. comentariile nu au acest scop. sper să nu se mai repete.
looks like (second row)
have done their job (5th row)
leaving a space (row 6)
the only reason for their appearance (lower)
The story is sweet, casual almost blog like..i have stuff like that growing where it shouldn't around my house.. and recently i found a frog swimming in a bucket that was passively collecting rain water. I'm not wondering how or why right now. I'm just glad it chose my bucket :p.
(the corrections above should give it a better flow, if chosen of course!)
Ariana, ce ma fac daca voi capata dependenta de prezenta ta pe textele de acest gen? :-) Lasand gluma la o parte, iti multumesc pentru modul in care urmaresti acest ciclu, si ma bucura mult sa vad ca reusesc sa transmit... Si pentru aceasta imi sunt extrem de utile observatiile tale, de aici nu se vede intotdeauna :-) Sa o iau pe rand: la inceputul versului al doilea al primei strofe lipseste un "ni". Acum ar fi mai clar, nu, cum vine alaturarea aceea de buze si maini, dar nu puteam sa las pe "ni" acolo, pentru ca... lipsesc cu desavarsire determinarile. Si acum ajungem la urmatoarea: numai in prima "scena" lipsesc determinarile, pentru ca de-aici incolo lucrurile stau altfel: incep tabu-urile si culorile "bine definite" :-) Cu acel "eu" ai perfecta dreptate, trebuie sa dispara de acolo... Nu stiu cum s-a strecurat, ca n-avea ce cauta acolo :-) Alaturarea de Frank Herbert, si inca vis a vis de versurile mele, ma face sa rosesc... mai rar un asa creator de atmosfera si obsesii ca el... Sa fie de invidiat, sa nu fie...:-) ?! Stii zilele acelea de vara cand zboara panzele de paianjen? Imagineaza-ti o noapte intreaga care se agata astfel de tine... he.hei.
Cît despre text, cred că formula "Lasă-ți la ușă papucii/ la poarta molatecă/ între melcii bizari" este puțin diluată într-un lirism desuet zilelor noastre. Se creează între ușă și poartă un grad de comparație care nu știu în ce măsură servește ideii. Sau poate că tocmai asta ai urmărit? Apoi există o scindare între ideea primelor două strofe și ultima. E ca o izbucnire de furie, după clipe de navigație lină pe apele dulci ale Mediteranei, după o plimbare prin grădina vrăjită. O trezire bruscă la realitate după momente de reverie. Am reținut: "coroana ce-o dau pruncii în zâmbet". Vreau să spun că poemul mi-a plăcut.
Adrian, probabil că acum fiind detașat de text, am zâmbit la cât de serios și hâtru ai subliniat ce ți-a plăcut și ce nu. Știi că te apreciez ca om de litere, de aceea semnul tău mă bucură, cu toate că pentru mine este un poem la care nu îmi vine a mai poposi, dar o voi face în serile cu ploi și descărcări electrice. Știu piesa la care te referi, Maria &... a folosit-o și George Serediuc la un poem video Soarele mecanic, pe care îl am pe blog și îmi place f. mult. încearcă, în funcție de timpul tău, să citești poemul pe piesa cu numele poemului de max richter. Îți spun asta pentru că ai acordat mult timp textului și meriți un reper auctorial. Ai dreptate cu acel "tac mormânt", mă voi gândi eu la ceva. Îți mulțam om bun!
gând bun!
dinu, poemu' spune: domo arigato:)
draga Virgil, eu am incercat sa ofer o explicatie de folos autorului nicodem in legatura cu interventia ta evident agresiva si non-crestina nu cred ca am incalcat Regulamentul de vreme ce am explicat autorului ceea ce eu cred ca au fost motivele scrierii tale care in totalitate ataca acest poem care nu ar trebui scos din contextul lui crestin Ulterior, apare si yester ca o privighetoare cu nasul infundat si care inca nu mi-am dat seama daca este cu simbrie sau este pur si simplu prostanac (imi voi da seama de asta probabil curand) amandoi limitati la o aceeasi perceptie care in loc sa incurajati un membru talentat al site-ului ii dati in cap cu desteptaciunea voastra de curcani grasi de conac fluierati. E pacat sa arunci cu noroi intr-un poem de Craciun scris nu zic bine, ci doar din suflet. Treaba voastra, ba desteptilor. Eu va desfid Andu
textul e bun dar in final am doua probleme. prima este repetarea cuvintului "vers" a doua este acest plural nereusit (dupa parerea mea - parii); era mult mai corect (daca "corect" poate avea grade de comparatie) sa se foloseasca "paria". in acel caz insa suferea rima.
probabil că astăzi halatele nu mai sînt ca odinioară (sic!). dar nici nu știu dacă mai există astăzi meseria de infirmieră. sau dacă mai poartă halate și nu salopete. dar atunci orice am discuta devine relativ. ideea mea era că halatul, așa cum este el înțeles în percepția generală arată cam cum l-am zugrăvit eu.
"Adrian, nu înțeelg ce are „umblatul prin lume” cu viteza unei prelingeri.".
Nu are. Sunt două contexte diferite, aşa cum se observă din primul meu com.
". Nu văd legătura. În același timp pot spune că și tu mă dezamăgești punînd întrebarea „... cum poți duce tu o discuție [...] literară într-un punct cultural...”. Nici nu trebuie să o „duc” acolo. Ea este prin definiție acolo (că tot făcurăm vorbire despre pleonasme sau tautologii)."
Nu m-ai înţeles şi, sincer, mă simt niţel cumva să văd că m-ai putea crede în stare de chiftele de astea. Când spuneam: " Nu înţeleg cum poţi duce tu o discuţie (deşi e mult spus "discuţie") literară într-un punct cultural sau patrotic" mă refeream la fenomenul de observator/critic al unui text, nu la factorul latent al culturii din literatură. Cu alte cuvinte, un "critic/observator" (veritabil sau mai puţin veritabil) nu e musai silit să posede în creier o enciclopedie; nu e musai să hrăneşti cu banane o maimuţă ca să poţi să recunoşti acţiunea de a mânca a unei gorile; nu e nevoie să bei o căldare întreagă de vin ca să poţi spune dacă e bun sau rău; nu e neapărat trebuincios să treci prin ecuator, pol şi japonia ca să-ţi dai seama că nu poţi scrie CA asiaticii, ajutându-te de limba română.
"În primul rînd că nu am urmărit să ofensez sentimentele patriotice ale nimănui"
Atunci, fraza aceasta: " Mă tem că expresia „de ce autorul încearcă să surprindă spiritul asiatic cu ajutorul imbii române” trădează mai degrabă un anumit izolaționism moldovenesc"
trebuia să spune aşa:
" Mă tem că expresia „de ce autorul încearcă să surprindă spiritul asiatic cu ajutorul imbii române” trădează mai degrabă un anumit izolaționism [punct].
Vizavi de "prelinge încet" - acesta e un adevăr dincolo de noi. Sorry, dar e şi rămâne pleonasm.
mi-a plăcut, mai ales primele două strofe. acum rămâne să citești tu poeziile lui și ridul de pe frunte se va face semn de mirare. pentru gravitatea și coerența textului dau peniță.
Sixtus, cred ca le-am reparat acum cu imaginile tale. Te rog frumos sa le verifici in masura in care poti si sa imi spui daca sint ok. Am observat ca ai unele texte "test" care au devenit intre timp vizibile. Eu in general am incercat sa pastrez optiunea dar se pare ca unele au scapat. Te rog sa le faci concept sau cum vrei sau daca nu sa imi spui ca sa le iau eu pe rind dar trebuie sa stiu care sint.
yester, considera-te avertizat. la urmatorul atac de acest gen vei avea contul suspendat. va promit ca nu am sa mai despic firul de par in patru daca voi aveti chef de invective, hermeneia nu este si nu va fi locul.
Am uitat ceva. Ideea poemului și versul se vor lipi de noi scoarțele de copac mi-au amintit de versurile Victoriei Milescu, le reproduc aici: Cu stăpânire de sine Mergi printre cei buni, printre cei răi părul are mai mult argint decât aur trandafirul din dreptul gurii se scutură iar trupul are din ce în ce mai mulți ghimpi ai vrea să nu rănești când treci prin mulțime ghimpii din ce în ce mai puternici se înfig în pieptul celui îmbrățișat la întâmplare poate că acesta de lângă tine, rănit, căzut pe asfalt era cel așteptat…
Am citit cu plăcere, ca de fiecare dată, cu plăcere.
Foarte frumoase aceste versuri:
„Într-o noapte luminos ca un tub de neon/ a intrat în poemul la care lucram/ tatăl meu ţăranul Morar V. Ion/ câmpia trâgând-o după el ca pe-un ham// Gânditor a pipăit fiecare cuvânt/ ca la târg când cumperi o căciulă de miel/ aşezat pe-un vers ca pe un prag de pământ/ azvârlea cu lopata lumină pe el// A doua zi dimineaţa mai alb ca un crin/ cu un secol de ierni purtându-le-n spate/ hainele mirosindu-i a căpiţe de fân// Puse pe colinele căii ferate/ caldă vara peste noi ca un tainic fiord/ tata-i plecat într-o bibliotecă din nord”.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
poem vivace, antrenant, curgător. Şi eu aş prefera "dezvelea" fiindcă pare-mi-se nu prea e loc pentru regionalisme sau arhaisme în această poezie. Să mi se scuze adăugirea - şi eu sunt îndrăgostită de sunete mai deosebite, care nu există mereu în dicţionar, cum ar fi haşul gutural pe care îl foloseau străbunii mei în sat la începutul anumitor cuvinte. De pildă hibă era cu haş normal iar hin (în loc de vin) cu haş gutural. Dar acelea sunt forme învechite...
pentru textul : Dirijorul dePeniță pentru aducerea inimii în palmă. Pentru "trecerea mării prin păsări". Pentru sărutul aruncat. Pentru pedeapsă: tragem țărmul, acum suntem doi.
pentru textul : sărutul de sare deMadalina eu cred ca unde aduci vorba de ploaie, pe lângă atâtea turbane şi chestii care scot din sărite cititorul, dansul ploii ar fi foarte bine înlocuit cu paparudele. şi nu mă împac deloc, cu verbul a suge, aici, parcă ceva nu îl leagă chiar atât de lămâie nici la final nici la început. însă, textul este unul ce poartă semnătura Căuneac, şi privit doar aşa, cei care au prins drag de scrisul tău se pot descurca pe text aducând cu ei şi niscai laude:)
"progresul îmi va fi un candidat sigur în luptele cu animalele de savană" - destul de sever acest vers, parcă sună cumva a progresul roboţilor, sună destul de ştiinţific în raport cu ce ne dai tu nouă la masa de literatură.
pentru textul : pe autostrada h44 nu circulă logane deOricum, mi s-a părut ca întreg un text aşa halucinant, neobişnuit şi asta mi-a lăsat o stare şi dacă mi-a lăsat o stare, e o chestie cu el. zic şi eu.
am avut dreptate, Andreea?:) este un text care îmi demonstrează că nu m-am înșelat când te-am debutat, ai progresat. se vede cu ochiul liber. Iar Virgil nu se înșeală. chestia cu nebunia mea e ca o fusta mini într-un liceu comunist e o comparație faină, reușită și vocabularul e proaspăt...deci ca să nu mai mă repet,felicitări!
pentru textul : Tangent de radical din "ix" decred ca textul asta are suficiente penite deja. cred, de asemeni, ca s-a spus tot ce era de sus despre el. chiar si mai mult. mai cred cu tarie ca nu gust intotdeauna textele tale.
si in final, cred ca, avand in vedere faptul ca acest text mi-a placut extrem de tare, am si eu dreptul, ca orice user al site-ului, sa mai dau o penita, pe motiv ca - iete- penita mea este ca o exclamatie entuziasta, facand un salt deasupra textului tau.
pentru textul : Noapte bună, copii deinainte de toate, bine ati venit pe Hermeneia.
apoi vreau sa va anunt ca in sectiunea Cogito exista rubrica "politica". nu stiu daca stiati, asa ca m-am gandit sa va informez.
pentru textul : Iadul cel de toate zilele deinitial transferasem textul acolo, apoi m-am gandit ca e mai bine sa va intreb in prealabil - poate fi incadrat si la politica, si la eseu.
de ce ă cu tilda? şi de ce com?
pentru textul : De ce mă sfarmă gândul deeste un poem apropiat sufletelor care isi duc ingerii de aripi prin odaile de oaspeti luminate si mai putin pe cei dragi... ai metafore deosebite: "numai de-acolo încă îmi pot privi părinții cum se întorc din soare mânând din urmă boii" sau "de-atunci cum deschizi gura se înroșesc prea-sfinții iau îngerii în brațe-i astupă la urechi" etc. o observatie: in strofa IV se cam repeta "ți" . titlurile par prea multe. "Mamei"...
pentru textul : dor de vis de mamă decarmenis, mi se pare cam ridicol să te „auto-comentezi”. daca ai de scris un text e preferabil să pui în el ce ai de spus. iar dacă ai de comunicat ceva cuiva îți recomand să folosești e-mail-ul. comentariile nu au acest scop. sper să nu se mai repete.
pentru textul : Lansare de carte: Laurențiu Belizan , Pareidolia - Editura Humanitas delooks like (second row)
have done their job (5th row)
leaving a space (row 6)
the only reason for their appearance (lower)
The story is sweet, casual almost blog like..i have stuff like that growing where it shouldn't around my house.. and recently i found a frog swimming in a bucket that was passively collecting rain water. I'm not wondering how or why right now. I'm just glad it chose my bucket :p.
(the corrections above should give it a better flow, if chosen of course!)
Cheers!
pentru textul : I wonder how deAriana, ce ma fac daca voi capata dependenta de prezenta ta pe textele de acest gen? :-) Lasand gluma la o parte, iti multumesc pentru modul in care urmaresti acest ciclu, si ma bucura mult sa vad ca reusesc sa transmit... Si pentru aceasta imi sunt extrem de utile observatiile tale, de aici nu se vede intotdeauna :-) Sa o iau pe rand: la inceputul versului al doilea al primei strofe lipseste un "ni". Acum ar fi mai clar, nu, cum vine alaturarea aceea de buze si maini, dar nu puteam sa las pe "ni" acolo, pentru ca... lipsesc cu desavarsire determinarile. Si acum ajungem la urmatoarea: numai in prima "scena" lipsesc determinarile, pentru ca de-aici incolo lucrurile stau altfel: incep tabu-urile si culorile "bine definite" :-) Cu acel "eu" ai perfecta dreptate, trebuie sa dispara de acolo... Nu stiu cum s-a strecurat, ca n-avea ce cauta acolo :-) Alaturarea de Frank Herbert, si inca vis a vis de versurile mele, ma face sa rosesc... mai rar un asa creator de atmosfera si obsesii ca el... Sa fie de invidiat, sa nu fie...:-) ?! Stii zilele acelea de vara cand zboara panzele de paianjen? Imagineaza-ti o noapte intreaga care se agata astfel de tine... he.hei.
pentru textul : Flesh deCît despre text, cred că formula "Lasă-ți la ușă papucii/ la poarta molatecă/ între melcii bizari" este puțin diluată într-un lirism desuet zilelor noastre. Se creează între ușă și poartă un grad de comparație care nu știu în ce măsură servește ideii. Sau poate că tocmai asta ai urmărit? Apoi există o scindare între ideea primelor două strofe și ultima. E ca o izbucnire de furie, după clipe de navigație lină pe apele dulci ale Mediteranei, după o plimbare prin grădina vrăjită. O trezire bruscă la realitate după momente de reverie. Am reținut: "coroana ce-o dau pruncii în zâmbet". Vreau să spun că poemul mi-a plăcut.
pentru textul : După Pompei deAsta nu e chiar o apă adâncă, dar am prins ideea şi nu e rea deloc. O apă până la glezne poate fi, astfel, o apă adâncă.
pentru textul : Impreuna prin ape adanci deAdrian, probabil că acum fiind detașat de text, am zâmbit la cât de serios și hâtru ai subliniat ce ți-a plăcut și ce nu. Știi că te apreciez ca om de litere, de aceea semnul tău mă bucură, cu toate că pentru mine este un poem la care nu îmi vine a mai poposi, dar o voi face în serile cu ploi și descărcări electrice. Știu piesa la care te referi, Maria &... a folosit-o și George Serediuc la un poem video Soarele mecanic, pe care îl am pe blog și îmi place f. mult. încearcă, în funcție de timpul tău, să citești poemul pe piesa cu numele poemului de max richter. Îți spun asta pentru că ai acordat mult timp textului și meriți un reper auctorial. Ai dreptate cu acel "tac mormânt", mă voi gândi eu la ceva. Îți mulțam om bun!
pentru textul : oceans house mirror degând bun!
dinu, poemu' spune: domo arigato:)
să mă bucur. mulţumesc, Silviu, pentru lectură şi semn.
pentru textul : cred că o cunoaşteţi foarte bine de"uneori ne-ntâlnim,
ca doi orbi,
condamnat fiecare
la un alt întuneric."
Propun:
"uneori ne-ntâlnim,
condamnat fiecare
la un alt întuneric."
Cu, sau fara propunere, poezia merita, din plin. o penita.
pentru textul : capcana dedraga Virgil, eu am incercat sa ofer o explicatie de folos autorului nicodem in legatura cu interventia ta evident agresiva si non-crestina nu cred ca am incalcat Regulamentul de vreme ce am explicat autorului ceea ce eu cred ca au fost motivele scrierii tale care in totalitate ataca acest poem care nu ar trebui scos din contextul lui crestin Ulterior, apare si yester ca o privighetoare cu nasul infundat si care inca nu mi-am dat seama daca este cu simbrie sau este pur si simplu prostanac (imi voi da seama de asta probabil curand) amandoi limitati la o aceeasi perceptie care in loc sa incurajati un membru talentat al site-ului ii dati in cap cu desteptaciunea voastra de curcani grasi de conac fluierati. E pacat sa arunci cu noroi intr-un poem de Craciun scris nu zic bine, ci doar din suflet. Treaba voastra, ba desteptilor. Eu va desfid Andu
pentru textul : Pe drum cu Iosif și Maria detextul e bun dar in final am doua probleme. prima este repetarea cuvintului "vers" a doua este acest plural nereusit (dupa parerea mea - parii); era mult mai corect (daca "corect" poate avea grade de comparatie) sa se foloseasca "paria". in acel caz insa suferea rima.
pentru textul : Mizantropii deprobabil că astăzi halatele nu mai sînt ca odinioară (sic!). dar nici nu știu dacă mai există astăzi meseria de infirmieră. sau dacă mai poartă halate și nu salopete. dar atunci orice am discuta devine relativ. ideea mea era că halatul, așa cum este el înțeles în percepția generală arată cam cum l-am zugrăvit eu.
pentru textul : Plăci vinil peste ospicii dePentru Hanny Ai intuit perfect! De-asi putea ramane asa! G.M.
pentru textul : (In)Cantarea (In)Cantarilor detocmai acea poezie de liceu are mai mult impact emoțional decât clișeele propuse de tine în text.
pentru textul : Vrăjitorie deŞi mie mi-a păcut acest text. Achiesez la spusele Cristinei. Punctez.
pentru textul : acum între noi dede fapt, este chiar o parabolă... și mi-a plăcut
pentru textul : Sentiment de septembrie de"Adrian, nu înțeelg ce are „umblatul prin lume” cu viteza unei prelingeri.".
Nu are. Sunt două contexte diferite, aşa cum se observă din primul meu com.
". Nu văd legătura. În același timp pot spune că și tu mă dezamăgești punînd întrebarea „... cum poți duce tu o discuție [...] literară într-un punct cultural...”. Nici nu trebuie să o „duc” acolo. Ea este prin definiție acolo (că tot făcurăm vorbire despre pleonasme sau tautologii)."
Nu m-ai înţeles şi, sincer, mă simt niţel cumva să văd că m-ai putea crede în stare de chiftele de astea. Când spuneam: " Nu înţeleg cum poţi duce tu o discuţie (deşi e mult spus "discuţie") literară într-un punct cultural sau patrotic" mă refeream la fenomenul de observator/critic al unui text, nu la factorul latent al culturii din literatură. Cu alte cuvinte, un "critic/observator" (veritabil sau mai puţin veritabil) nu e musai silit să posede în creier o enciclopedie; nu e musai să hrăneşti cu banane o maimuţă ca să poţi să recunoşti acţiunea de a mânca a unei gorile; nu e nevoie să bei o căldare întreagă de vin ca să poţi spune dacă e bun sau rău; nu e neapărat trebuincios să treci prin ecuator, pol şi japonia ca să-ţi dai seama că nu poţi scrie CA asiaticii, ajutându-te de limba română.
"În primul rînd că nu am urmărit să ofensez sentimentele patriotice ale nimănui"
Atunci, fraza aceasta: " Mă tem că expresia „de ce autorul încearcă să surprindă spiritul asiatic cu ajutorul imbii române” trădează mai degrabă un anumit izolaționism moldovenesc"
trebuia să spune aşa:
" Mă tem că expresia „de ce autorul încearcă să surprindă spiritul asiatic cu ajutorul imbii române” trădează mai degrabă un anumit izolaționism [punct].
Vizavi de "prelinge încet" - acesta e un adevăr dincolo de noi. Sorry, dar e şi rămâne pleonasm.
pentru textul : oolong tea demi-a plăcut, mai ales primele două strofe. acum rămâne să citești tu poeziile lui și ridul de pe frunte se va face semn de mirare. pentru gravitatea și coerența textului dau peniță.
pentru textul : scrisoare despre mâine deSixtus, cred ca le-am reparat acum cu imaginile tale. Te rog frumos sa le verifici in masura in care poti si sa imi spui daca sint ok. Am observat ca ai unele texte "test" care au devenit intre timp vizibile. Eu in general am incercat sa pastrez optiunea dar se pare ca unele au scapat. Te rog sa le faci concept sau cum vrei sau daca nu sa imi spui ca sa le iau eu pe rind dar trebuie sa stiu care sint.
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 deyester, considera-te avertizat. la urmatorul atac de acest gen vei avea contul suspendat. va promit ca nu am sa mai despic firul de par in patru daca voi aveti chef de invective, hermeneia nu este si nu va fi locul.
pentru textul : acolo unde se întorc valurile deAm uitat ceva. Ideea poemului și versul se vor lipi de noi scoarțele de copac mi-au amintit de versurile Victoriei Milescu, le reproduc aici: Cu stăpânire de sine Mergi printre cei buni, printre cei răi părul are mai mult argint decât aur trandafirul din dreptul gurii se scutură iar trupul are din ce în ce mai mulți ghimpi ai vrea să nu rănești când treci prin mulțime ghimpii din ce în ce mai puternici se înfig în pieptul celui îmbrățișat la întâmplare poate că acesta de lângă tine, rănit, căzut pe asfalt era cel așteptat…
pentru textul : iubito noi nu vom îmbătrîni dedesigur, fara s, am corectat
pentru textul : Paturi Suprapuse deAm citit cu plăcere, ca de fiecare dată, cu plăcere.
Foarte frumoase aceste versuri:
pentru textul : Zăpezile de altadată de„Într-o noapte luminos ca un tub de neon/ a intrat în poemul la care lucram/ tatăl meu ţăranul Morar V. Ion/ câmpia trâgând-o după el ca pe-un ham// Gânditor a pipăit fiecare cuvânt/ ca la târg când cumperi o căciulă de miel/ aşezat pe-un vers ca pe un prag de pământ/ azvârlea cu lopata lumină pe el// A doua zi dimineaţa mai alb ca un crin/ cu un secol de ierni purtându-le-n spate/ hainele mirosindu-i a căpiţe de fân// Puse pe colinele căii ferate/ caldă vara peste noi ca un tainic fiord/ tata-i plecat într-o bibliotecă din nord”.
Pagini