Este pentru prima data când încerc să vorbesc serios cu tine prin com-uri. Mă aşteptam ca odată cu reapariţia ta pe aici să postezi şi texte şi nu numai să vorbeşti discuţii. Acolo, măcar în unele texte, eşti tu cu bune şi cu rele ca fiecare dintre noi. Şi, după umila mea părere, mai şi nimereşti uneori să şi „transmiţi” câte ceva deosebit. Nefericirea este că atunci când o dai pe „pamfletăreală”, inclusiv în texte, ajungi la o bufonerie execrabilă. Un prost suficient de lucid pentru a pricepe că e aşa, nu mai e prost. Se aplică şi nebunilor. Mai rău e că nu faci parte din niciuna dintre cele două categorii. Şi nici din „limita” dintre ele. Din punctul meu de vedere scălămbăiala ta „intelectuală”, când te apucă, nu mă deranjează. O iau ca pe un „studiu de caz”. Dar asta nu înseamnă că pentru alţii ea nu este – pur şi simplu – un discurs din budă în timpul „durerilor facerii”.
nu tot ce incepe cu bine se termina cu bine. Primele 3 versuri sunt foarte frumoase: erau zile când întorceam oamenii pe stradă pentru că aveau pălărie, pentru că se îmbrăcau în alb spun totul despre sentimentul acela pe care il ai cand ti se pare ca recunosti pe acel cineva pe care l-ai pierdut, mai ca ai tendinta sa tragi trecatorii de maneca, scuzandu-te apoi ca ai confundat persoana... de la aceste trei versuri frumoase insa, poezie se pierde, ea devine o povestire banala, poate avea nota de trecere daca este scrisa ca proza, cu un limbaj pe masura
Bun regăsit, Ela! Frumos poem. Mai ales finalul, îmi reamintește cum cele mai multe sunt iluzii. Nevroze. Amintiri. Griuri și praguri. Și e o alegere. Cred că verbul "amortizeze" e prea dur, în context.
cauza şi efectul începând chiar cu primul vers ("... miel prins în dinţii lupului"). dau de conotaţiile acestei "frică de înger ", deduc faptul că moartea are viaţă şi viaţa moarte, că una fără alta nu se poate şi că, mai nou, au luat amploare. vorbim de un fenomen. global (apropo de cuşcă). dar parcă se aude coasa! în timpul ăsta, creionul se topeşte... cuvinte...
care sunt chestiile si care tema ca nu inteleg sau poate mesajul nu am reusit sa-l aduc la lumina? sutienul push-up este pentru amandoi sanii, doar la cupa stanga am scos buretele!multumesc de citire si parerea sincera!
Adrian, lasă penița, e vorba mai degrabă de autoironie, nu de sarcasm. Nu prea văd romanțiozitate și dulcegării în str.3, plus că are strânsă legătura cu str.4. În relația de lungă durată(cu poezia) își cer dreptul și momentele de criză și sentimentele contradictorii. Mulțumesc de trecere. Eugen.
Pictura nu îmi place și nici nu văd mare lucru din ea. Ai câteva imagini, însă, foarte reușite, în poezie. Ai și câteva pe care le perpetuezi prin texte și nu înțeleg de ce, gen: "cu multe adultere comise în camera de hotel" (sună rău, să știi). Interesant și titlul. Cel mai mult îmi place al doilea telefon.
daca ajungi sa stai nemiscat, cu adevarat nemiscat, pana ce intri in miezul linistii, frica de moarte iti devine straina. cel putin asa spun inteleptii. "s-ar auzi cîntecul legănat al preoților căutîndu-și un rost etern în pauzele noastre de respirație și poate fîșîitul benzii de magnetofon" mi-a placut fragmentul asta, (adica realizarea lui "tehnica", prin exploatarea efectelor auditive) desi, in context, vine sa contrazica versul anterior :"ar fi liniste".. per ansamblu, ideile mi se par contradictorii. dar e foarte probabil sa nu privim din acelasi unghi.
cred că este foarte greu să scrii bine un astfel de text. care va păstra insuprimabil (dacă mi se permite folosirea acestul termen) elementul personal. este un text bine scris, rotund, relativ cuminte, mai puțin titlul care atinge parcă o aparentă notă revanșardă. ca un fel de tensiune nerezolvată. și poate că asta devine în esență miza textului. pentru că vreau să prefer tragismul existențial (aproape mioritic) alternativei bășcălioase. este și un text construit în jurul multor întrebări, care întrebări devin prin calcifiere dileme existențiale în astfel de situații.
Este o antologie editata in limba franceza ce ofera cititorului francofon un parcurs unic prin literatura avantgardistilor romani in contextul european. Multumesc.
Sinele nu există pentru că n-a reușit nimeni să-l exprime...de-a dreptul dezarmantă afirmația invitatului dvs.! :) Mi-a amintit de banul acela cu oltenii și avionul, jur! iertați-mi neseriozitatea intervenției, dar...
offtopic: virgil, cum pot face să pun mîna pe poze și filmări de la virtualia aia din iunie 2007? cred că-s singurele mele poze pletos, tare aș vrea să mă mai admir oleacă
ontopic: să mergeți la virtualia că e fain și se poate ridica oricine să citească orice, nu e refuzat nimeni din sală, plus că am văzut la altă ediție crăciunițe cu fustițe
Eu stiu Dorine ca vrei sa spui ca semeni cu Keanu Reeves dar probabil ca aduci aici mai degraba cu Al Pacino. Problema e insa sufletul. Si aia nu se vede in poza.
Catalina Chelaru, ai imprumutat doar o expresie. Atit. Eu nu am zis nicio clipă cuvântul "plagiat". Tu singura ai afirmat mai sus " cumuland un comentariu de al lui in care vorbea de bisericute si de pitigoi , fara sa alature termenii, si unul al tau sau al lui emilian pal"...
Doamnelor vedeți subtitlul de aici și fotografia originală de pe prima pagină (haideți că e vizibilă, 548px/366px).Comparînd cele două imagini, aveți toate elementele de identificare (fotomanipulare și tonalități).Mulțumesc. Vladimir, Virgil, domnilor! Altă perspectivă:
Explicaţia nu o cunosc, dar ar putea fi: alegerea titlului, conţinutul poemului, chiar şi erorile comentate. În orice caz, acest miraj mă umple de bucurie,fără vreun premiu...doar umbra unui gând contabil, o poate înnegura. Toţi de pe aici, avem asul nostru în mâneca poeziei. Scoate-l şi tu !
ok, îmi îsușesc critica dar tot nu mai cred în tablouri moderne cu îngeri
căzusem strâmb cu verbul peste orizont/ că l-am făcut să fie-n două/ ca bucile unui copil de înger/ pe mare-atunci când plouă (scuzați eventualele inexactități, citatul e din memorie) e cam tot ce mai pot înghiți la ora actuala re. îngeri
Poemul mi se pare slab, dar nu vreau să deschid o polemică aici cu emilian cel foarte pal doar pentru că lui îi place și apoi ne oferă o argumentație de abracadabra, alege o carte și apoi ți-o ghicesc eu pentru că sunt cel mai deștept din încăpere! decorul și psihodialogul, surogate acceptate pentru expresii licentioase, falsa senzatie de expresie suburbana,... zau pale, te plătește cineva să dai cu molitox... pentru că sunt alergic??
aici îmi place pentru că ai substanță. s-a schimbat codul numeric al sentimentelor care nu se mai potriveau cu gesturile iar aici ești cu munificență persiflant. un psiholog adevărat te-ar pune să numeri până la zece și când nu te aștepți ar zice stop acum spune ce simți ce îți lipsește, după opinia mea? îți lipsesc tropii, atât de utili uneori. mi-a plăcut lectura, Ștefan! paul
desigur. problema este că tu ai vorbit despre „obami(a)nation” și nu eu. tu ai acuzat că aș fi simpatetic(sic!) cu nu știu ce chestie politică. așa că, dragul meu, înainte să îmi scoți mie paiul din ochi ai grijă de bîrna din al tău. eu am comentat pe text și tu ai alunecat spre altceva. așa că nu știu cine „face pe deșteptu'”, ca să folosesc sintagma preferată de tine.
Dră. Alina Manole, Colajele poetice sunt deobicei interesante, prin arhitectura lor pluriformă. Nu este cazul cu acesta, care, în afara unor performanțe de ordin grafic (lungimi de versuri care alcătuiesc figuri geometrice), nu spune mare lucru. Principala carență o constituie faptul că "poemul" este lipsit de orice fior liric, are versuri terne, plate, puse acolo doar ca să fie. Este păcat, distinsă domnișoară Alina Manole, că vă irosiți timpul (și talentul incontestabil) cu asemenea experimente fade. Vă spun cu toată sinceritatea că nu am vrut să fiu "rău" în acest comentariu; aceasta e părerea mea sinceră și, prin urmare, nu are rost să-mi plătiți polițe în viitor. Cu toate urările mele de bine, Mircea Florin Sandru
Poate că aveţi dreptate, dar vedeţi Dv., chestea aia cu "zeiţo", "iubito", ş.a.m.d. au cam ieşit din uz. Sunt prea des folosite în poezia clasică. Eu încerc să caut ceva nou. Unora le place aşa, altora nu. Mă refer ca cititor. Ca editor trebuie să se analizeze după anumite şabloane şi nu după gusturi. Tocmai asta e problema pe toate site-urile. Pe unele sunt acceptate, punctate, recomandate, pe altele sunt privite ironic, iar pe altele sunt puse la ateliere, şantiere etc.
Eu unul nu mai ştiu ce să înţeleg, de aceea mă rezum doar la accepta fiecare părere şi a o folosi pe cea care voi crede că este mai bună.
Vă mulţumesc pentru sugestii şi sinceritate.
Cezar
cred ca ti s-a raspuns la aceasta intrebare de mai multe ori, atit direct cit si indirect. in primul rind corectitudinea limbii asa cum stipuleaza si regulamentul. iar textele tale au lacune multe si repetate la acest capitol. apoi urmeaza aspectul estetic, elementele de stil, continutul poetic, ineditul, inefabilul, etc.
daca acestea nu exista sau sint utilizate mecanicist sau simplist atunci nu cred este normal sa te astepti ca editorii sa aprecieze pozitiv ceea ce scrii. dar cred ca partea cea mai ingrijoratoare este nu atit faptul ca nu scrii bine ci faptul ca nu pari a imbunatati nimic. iar asta este in general un semnal cum ca s-ar putea sa nu fii facut pentru asa ceva.
..pe mine un moment de mindrie nationala suprema m-a inundat nu demult in Waterstone's (librarie) cind am vazut pe raft 'The Temptation to Exist' de Cioran.
traducerea unei scrieri se bazeaza pe acea loialitate neconditionata originalului - imposibil de ignorat.
comunicării s-a rupt, a trebuit s-o înnod Paul, Adriana!
vă mulţumesc pentru opinii, încurajări, uneori ne depăşim, alteori ne împiedicăm... vorbesc de subsemnatul... am fost despărţit de computer pentru o vreme şi-mi cer scuze. textul de mai sus îmi aparţine şi mi-l asum aşa cum este. ştiu că se mai poate lucra pe el, dar facile dictu, difficile factu, cum zice latinul.
Cristi, înţeleg, pe undeva, nota asta arhaică... însă uneori exagerezi. Apoi, cum dă "fremătândă/domoleşte/adulmecă/sângeri/ etc vs "reverberând"? Mie îmi sună disonant, anulând universul arhaic de până atunci.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Andu,
Este pentru prima data când încerc să vorbesc serios cu tine prin com-uri. Mă aşteptam ca odată cu reapariţia ta pe aici să postezi şi texte şi nu numai să vorbeşti discuţii. Acolo, măcar în unele texte, eşti tu cu bune şi cu rele ca fiecare dintre noi. Şi, după umila mea părere, mai şi nimereşti uneori să şi „transmiţi” câte ceva deosebit. Nefericirea este că atunci când o dai pe „pamfletăreală”, inclusiv în texte, ajungi la o bufonerie execrabilă. Un prost suficient de lucid pentru a pricepe că e aşa, nu mai e prost. Se aplică şi nebunilor. Mai rău e că nu faci parte din niciuna dintre cele două categorii. Şi nici din „limita” dintre ele. Din punctul meu de vedere scălămbăiala ta „intelectuală”, când te apucă, nu mă deranjează. O iau ca pe un „studiu de caz”. Dar asta nu înseamnă că pentru alţii ea nu este – pur şi simplu – un discurs din budă în timpul „durerilor facerii”.
Gorun
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice denu tot ce incepe cu bine se termina cu bine. Primele 3 versuri sunt foarte frumoase: erau zile când întorceam oamenii pe stradă pentru că aveau pălărie, pentru că se îmbrăcau în alb spun totul despre sentimentul acela pe care il ai cand ti se pare ca recunosti pe acel cineva pe care l-ai pierdut, mai ca ai tendinta sa tragi trecatorii de maneca, scuzandu-te apoi ca ai confundat persoana... de la aceste trei versuri frumoase insa, poezie se pierde, ea devine o povestire banala, poate avea nota de trecere daca este scrisa ca proza, cu un limbaj pe masura
pentru textul : Poemul pentru Chichere deEmilian, ai dreptate, am să corectez. Parcă nu sună bine a amesteca poezia cu blogurile. Și cu celelalte observații enunțate. Mulțumesc!
pentru textul : mâine am să iubesc mai mult cu o oră deBun regăsit, Ela! Frumos poem. Mai ales finalul, îmi reamintește cum cele mai multe sunt iluzii. Nevroze. Amintiri. Griuri și praguri. Și e o alegere. Cred că verbul "amortizeze" e prea dur, în context.
pentru textul : staccato pentru o iluzie decauza şi efectul începând chiar cu primul vers ("... miel prins în dinţii lupului"). dau de conotaţiile acestei "frică de înger ", deduc faptul că moartea are viaţă şi viaţa moarte, că una fără alta nu se poate şi că, mai nou, au luat amploare. vorbim de un fenomen. global (apropo de cuşcă). dar parcă se aude coasa! în timpul ăsta, creionul se topeşte... cuvinte...
bun poemul.
pentru textul : cauză şi efect decare sunt chestiile si care tema ca nu inteleg sau poate mesajul nu am reusit sa-l aduc la lumina? sutienul push-up este pentru amandoi sanii, doar la cupa stanga am scos buretele!multumesc de citire si parerea sincera!
pentru textul : darul de smirnă deAdrian, lasă penița, e vorba mai degrabă de autoironie, nu de sarcasm. Nu prea văd romanțiozitate și dulcegării în str.3, plus că are strânsă legătura cu str.4. În relația de lungă durată(cu poezia) își cer dreptul și momentele de criză și sentimentele contradictorii. Mulțumesc de trecere. Eugen.
pentru textul : Simbioză dePictura nu îmi place și nici nu văd mare lucru din ea. Ai câteva imagini, însă, foarte reușite, în poezie. Ai și câteva pe care le perpetuezi prin texte și nu înțeleg de ce, gen: "cu multe adultere comise în camera de hotel" (sună rău, să știi). Interesant și titlul. Cel mai mult îmi place al doilea telefon.
pentru textul : 4 telefoane cu Moniq dedaca ajungi sa stai nemiscat, cu adevarat nemiscat, pana ce intri in miezul linistii, frica de moarte iti devine straina. cel putin asa spun inteleptii. "s-ar auzi cîntecul legănat al preoților căutîndu-și un rost etern în pauzele noastre de respirație și poate fîșîitul benzii de magnetofon" mi-a placut fragmentul asta, (adica realizarea lui "tehnica", prin exploatarea efectelor auditive) desi, in context, vine sa contrazica versul anterior :"ar fi liniste".. per ansamblu, ideile mi se par contradictorii. dar e foarte probabil sa nu privim din acelasi unghi.
pentru textul : eroare. pentru decred că este foarte greu să scrii bine un astfel de text. care va păstra insuprimabil (dacă mi se permite folosirea acestul termen) elementul personal. este un text bine scris, rotund, relativ cuminte, mai puțin titlul care atinge parcă o aparentă notă revanșardă. ca un fel de tensiune nerezolvată. și poate că asta devine în esență miza textului. pentru că vreau să prefer tragismul existențial (aproape mioritic) alternativei bășcălioase. este și un text construit în jurul multor întrebări, care întrebări devin prin calcifiere dileme existențiale în astfel de situații.
pentru textul : La multă descompunere, tată deEste o antologie editata in limba franceza ce ofera cititorului francofon un parcurs unic prin literatura avantgardistilor romani in contextul european. Multumesc.
pentru textul : « Réhabilitation du rêve. Une anthologie de l’Avant-garde roumaine » - Ion Pop deSinele nu există pentru că n-a reușit nimeni să-l exprime...de-a dreptul dezarmantă afirmația invitatului dvs.! :) Mi-a amintit de banul acela cu oltenii și avionul, jur! iertați-mi neseriozitatea intervenției, dar...
pentru textul : (2) Discuție (virtuală) despre ironism și metafizică cu Rorty și cele două personaje ale sale, Ironistul și Metafizicianul depoti sa imi spui care a fost jignirea?
pentru textul : "Jurnalul fericirii". O poetică a (re)găsirii și (re)culturalizării prin credință în universul concentraționar românesc. deofftopic: virgil, cum pot face să pun mîna pe poze și filmări de la virtualia aia din iunie 2007? cred că-s singurele mele poze pletos, tare aș vrea să mă mai admir oleacă
ontopic: să mergeți la virtualia că e fain și se poate ridica oricine să citească orice, nu e refuzat nimeni din sală, plus că am văzut la altă ediție crăciunițe cu fustițe
pentru textul : Poezie şi pişcoturi în târgul Ieşilor, înainte de solstiţiu deEu stiu Dorine ca vrei sa spui ca semeni cu Keanu Reeves dar probabil ca aduci aici mai degraba cu Al Pacino. Problema e insa sufletul. Si aia nu se vede in poza.
pentru textul : Virtualia XI. Dragoste cu stele verzi. deCatalina Chelaru, ai imprumutat doar o expresie. Atit. Eu nu am zis nicio clipă cuvântul "plagiat". Tu singura ai afirmat mai sus " cumuland un comentariu de al lui in care vorbea de bisericute si de pitigoi , fara sa alature termenii, si unul al tau sau al lui emilian pal"...
pentru textul : bunica mea a fost o lebădă neagră deDoamnelor vedeți subtitlul de aici și fotografia originală de pe prima pagină (haideți că e vizibilă, 548px/366px).Comparînd cele două imagini, aveți toate elementele de identificare (fotomanipulare și tonalități).Mulțumesc. Vladimir, Virgil, domnilor! Altă perspectivă:
pentru textul : în căutarea timpului pierdut deExplicaţia nu o cunosc, dar ar putea fi: alegerea titlului, conţinutul poemului, chiar şi erorile comentate. În orice caz, acest miraj mă umple de bucurie,fără vreun premiu...doar umbra unui gând contabil, o poate înnegura. Toţi de pe aici, avem asul nostru în mâneca poeziei. Scoate-l şi tu !
pentru textul : sfârcurile întăresc ziua deok, îmi îsușesc critica dar tot nu mai cred în tablouri moderne cu îngeri
pentru textul : tablou domestic cu înger decăzusem strâmb cu verbul peste orizont/ că l-am făcut să fie-n două/ ca bucile unui copil de înger/ pe mare-atunci când plouă (scuzați eventualele inexactități, citatul e din memorie) e cam tot ce mai pot înghiți la ora actuala re. îngeri
Poemul mi se pare slab, dar nu vreau să deschid o polemică aici cu emilian cel foarte pal doar pentru că lui îi place și apoi ne oferă o argumentație de abracadabra, alege o carte și apoi ți-o ghicesc eu pentru că sunt cel mai deștept din încăpere! decorul și psihodialogul, surogate acceptate pentru expresii licentioase, falsa senzatie de expresie suburbana,... zau pale, te plătește cineva să dai cu molitox... pentru că sunt alergic??
aici îmi place pentru că ai substanță. s-a schimbat codul numeric al sentimentelor care nu se mai potriveau cu gesturile iar aici ești cu munificență persiflant. un psiholog adevărat te-ar pune să numeri până la zece și când nu te aștepți ar zice stop acum spune ce simți ce îți lipsește, după opinia mea? îți lipsesc tropii, atât de utili uneori. mi-a plăcut lectura, Ștefan! paul
pentru textul : recreația mare dedesigur. problema este că tu ai vorbit despre „obami(a)nation” și nu eu. tu ai acuzat că aș fi simpatetic(sic!) cu nu știu ce chestie politică. așa că, dragul meu, înainte să îmi scoți mie paiul din ochi ai grijă de bîrna din al tău. eu am comentat pe text și tu ai alunecat spre altceva. așa că nu știu cine „face pe deșteptu'”, ca să folosesc sintagma preferată de tine.
pentru textul : când se crapă de ziuă, desi luna ca o mireasa asteptand apocalipsa ideilor. pe scut.
pentru textul : și soarele ca un mire deDră. Alina Manole, Colajele poetice sunt deobicei interesante, prin arhitectura lor pluriformă. Nu este cazul cu acesta, care, în afara unor performanțe de ordin grafic (lungimi de versuri care alcătuiesc figuri geometrice), nu spune mare lucru. Principala carență o constituie faptul că "poemul" este lipsit de orice fior liric, are versuri terne, plate, puse acolo doar ca să fie. Este păcat, distinsă domnișoară Alina Manole, că vă irosiți timpul (și talentul incontestabil) cu asemenea experimente fade. Vă spun cu toată sinceritatea că nu am vrut să fiu "rău" în acest comentariu; aceasta e părerea mea sinceră și, prin urmare, nu are rost să-mi plătiți polițe în viitor. Cu toate urările mele de bine, Mircea Florin Sandru
pentru textul : H * dePoate că aveţi dreptate, dar vedeţi Dv., chestea aia cu "zeiţo", "iubito", ş.a.m.d. au cam ieşit din uz. Sunt prea des folosite în poezia clasică. Eu încerc să caut ceva nou. Unora le place aşa, altora nu. Mă refer ca cititor. Ca editor trebuie să se analizeze după anumite şabloane şi nu după gusturi. Tocmai asta e problema pe toate site-urile. Pe unele sunt acceptate, punctate, recomandate, pe altele sunt privite ironic, iar pe altele sunt puse la ateliere, şantiere etc.
pentru textul : în zori deEu unul nu mai ştiu ce să înţeleg, de aceea mă rezum doar la accepta fiecare părere şi a o folosi pe cea care voi crede că este mai bună.
Vă mulţumesc pentru sugestii şi sinceritate.
Cezar
cred ca ti s-a raspuns la aceasta intrebare de mai multe ori, atit direct cit si indirect. in primul rind corectitudinea limbii asa cum stipuleaza si regulamentul. iar textele tale au lacune multe si repetate la acest capitol. apoi urmeaza aspectul estetic, elementele de stil, continutul poetic, ineditul, inefabilul, etc.
pentru textul : în zori dedaca acestea nu exista sau sint utilizate mecanicist sau simplist atunci nu cred este normal sa te astepti ca editorii sa aprecieze pozitiv ceea ce scrii. dar cred ca partea cea mai ingrijoratoare este nu atit faptul ca nu scrii bine ci faptul ca nu pari a imbunatati nimic. iar asta este in general un semnal cum ca s-ar putea sa nu fii facut pentru asa ceva.
e putin cam incarcata. am sa modific un pic. multumesc!
pentru textul : Mechanics II de..pe mine un moment de mindrie nationala suprema m-a inundat nu demult in Waterstone's (librarie) cind am vazut pe raft 'The Temptation to Exist' de Cioran.
traducerea unei scrieri se bazeaza pe acea loialitate neconditionata originalului - imposibil de ignorat.
RIP CMP!
pentru textul : The National Poetry Competition debun, sunt jalnica, penibila etc, totusi, Laurentiu de ce nu poate trimite comentarii pe acest site?
pentru textul : Viraj mult prea strâns decomunicării s-a rupt, a trebuit s-o înnod Paul, Adriana!
pentru textul : pe o altă patină devă mulţumesc pentru opinii, încurajări, uneori ne depăşim, alteori ne împiedicăm... vorbesc de subsemnatul... am fost despărţit de computer pentru o vreme şi-mi cer scuze. textul de mai sus îmi aparţine şi mi-l asum aşa cum este. ştiu că se mai poate lucra pe el, dar facile dictu, difficile factu, cum zice latinul.
Cristi, înţeleg, pe undeva, nota asta arhaică... însă uneori exagerezi. Apoi, cum dă "fremătândă/domoleşte/adulmecă/sângeri/ etc vs "reverberând"? Mie îmi sună disonant, anulând universul arhaic de până atunci.
Cum sunt ochii de ciută?
pentru textul : Sonet 205 (CCLXXXI) dePagini