Marina, lucrul acesta il sesizasem si eu inca de la postare. Initial am zis ca e un titlu provizoriu intrucit nu gasisem altceva mai potrivit. Se pare ca nici acum nu prea am gasit. Petre, multumesc de apreciere.
Lipton chiar nu îşi are rostul, decât dacă te plăteşte pentru reclamă. Şi chiar dacă, parcă tot mai bine merge, în context, ceaiul de ghimbir sau de sânziene. Fără steluţe. E un poem sensibil, care emoţionează, care impune recitire, pentru a te gândi dacă nu cumva ghearele din început:
"tot pământul, tot pământul este al meu. de asta am
ghearele,"
sunt pentru a iniţia un final ciclic:
"sunt
pline cu pământ pe care trebuie să îl scoatem"
"Cerul e de hârtie", precum în cer, aşa şi pe pâmânt: rotund, perisabil, precum viaţa ca o transhumanţă a zilelor.
Un poem excelent, cu umorul de rigoare foarte bine dozat şi retorica bine strunită. Un fel de "Zdreanţă" arghezian sau un soi de "In memoriam" barbian, dar în alt stil şi cu altă miză...
Cred că are dreptate Alma, finalul e ratat, adică trebuie reaşezat :) Şi evită metaforele răsuflate, adică facile, la îndemâna oricui ( "mă pansez cu fiecare poem") Filmuleţul e simpatic şi cantabil! :)
Putin am eliminat, iar finalul e deocamdata in paranteză :)
Mulţumesc pentru încurajare.
Haiku-ul are două ,,cauze" pentru care îi dedic timp :): pasiunea mea pentru pictură şi fotografie, iar cea de a doua e un fel de disciplinare pentru scrisul concentrat, fiindcă în urmă cu ceva ani dădusem în logoree :).
Adrian, ma bucura trecerea ta. aproape am tresarit cand am citit de ingamfarea lirica, mai apoi m-am gandit ca trebuie sa fie de bine, in contextul in care ai spus-o.:)
de dragul ilenei am sa scot slash-urile, desi mie imi plac. fragmenteaza mai bine, subliniaza ideea. dar bine, ma pliez.
referitor la primele versuri nu vad cum as putea rezolva problema. stiu ca e un retorism acolo, dar e pus cu cap ( cel putin al meu:P)
Vă mulțumesc mult pentru mesaje. Iată și răspunsul meu, conform așteptărilor: "dragostea mea e o mașină veche de scris cuvintele curg între file precum îngerii lui altaiyr & nichita luna care apare aici e o plasă galbenă și fiecare cititor al acestui text trebuie să stea în ea pe cer timp de o noapte ascult alte piese verzi depășite ele sunt covorașele mele fermecate din folderul zestre prin galbena plasă a lunii primăvara asta mi se scurge cu totul sunt in românia și cresc dimineți în care pielea mea străvezie miroase a lună râd e versul de care îmi amintesc acum când dragostea mea e o scară de griuri și seamănă puțin cu mirabile dictu"
domnule jorz daca ati pomenit de clisee, s-ar cuveni sa dati si exemple. eu sunt aici sa invat, sa descopar si sa indrept. textul este desprins dintr-o nuvela. nu inteleg care e treaba cu lungimea?
asta nu e spleen ci imprimarea unor trairi ( recordar spune Borges) care ori ce am face nu se mai intorc si nu mai pot fi reconstruite nici din nostalgie si nici din lavanda care a disparut undeva mov in urma. frumos, mi-a placut ..chapeau!
Mulțumesc și eu pentru feedback, comentatorilor și cititorilor, precum și lui Dorin pentru amabilitate. Se pare că mai e de lucrat, Bianca are dreptate. Voi ține cont de sfaturile voastre.
/deocamdată dorm pe saltea în bucătărie picioarele se lovesc de dulap sună a gol a sicriu noaptea aud zogomote stranii un ceas care ticăie o respirație în frigider uneori îmi imaginez dacă aș muri subit cîți oameni m-ar plînge cîți oameni m-ar plînge cu adevărat nu oamenii care se bat cu pumnul în piept la colț de stradă și spun că m-au cunoscut și-aveam tot viitorul înainte/ /cînd mai vii pe la mine să vezi camera mea cum arată acum am scăpat de stropii aia de calciu enervanți și albaștri am dat-o toată cu alb am făcut-o mireasă/ /despre mama ce să-ți mai spun sunt mai aproape de ea o aud oftînd prin pereți a trecut pe gentamicină dimineața și seara o asistentă îi face injecții o aud țipînd apoi îmi spune că n-a știut venele de la mîini sunt așa dureroase asistenta vorbește cam mult nu se dă dusă o înțeleg cînd ești dependent de oameni tăcerea dintre patru pereți te întoarce pe toate fețele ca un storcător de fructe negruța și-a rupt labele din față acum se sprijină doar pe alea din spate zici că e cangur ți se rupe inima dacă o vezi e cel mai trist lucru să nu știi ce ești un cîine cangur sau un om între două lumi/ ***un univers de o fragilitate enorma , fluturele incalzindu/se la focul din causul palmelor imi aminteste de boema lui puccini *ma inteapa faina de oase ce urmeaza miresei
la 2.15 ai facut delete la spam si te-ai lasat intr-o nostalgie de joi cand tot ce mai e de facut e o autobiografie cu nuante optimiste luata din Larousse. doamne nu e atent la ruga ta, e invitat la o nunta in Nepal, o chestie sociala cu ziariste imbracate tip-top la Versace Dalai Lama in contumacie. La 2.30 ai sa stergi iarasi totul si ai sa o iei de la capat cu biografia altuia , nu ai incotro, e incurabil virusul asta ..
Dorine, Evrika! :) si multumesc! e prima oara cand voi adopta (fara rezerve si intergal) varianta altui autor, asa ca da-mi voie sa te numesc coautor. Nicodim, multumesc pentru apreciere; da, finalul era ok...in prima strofa, insa, ma ratacisem. P.S. Emilian, trebuie sa vezi asta!...tu spuneai ca "nu accept sfaturi", nu-i asa? :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
gresesti cristina. arta este arta. indiferent de metoda. daca soarta ta este sa te remarci prin eclecticism nu vei putea scapa de asta.
pentru textul : Pe Volga liniştită dedesi micut si comprimat este fainuț textuletul. as da stea, dar n-am atita curaj. e prea scund.
pentru textul : Cântecul unei chemări nerăspunse deMarina, lucrul acesta il sesizasem si eu inca de la postare. Initial am zis ca e un titlu provizoriu intrucit nu gasisem altceva mai potrivit. Se pare ca nici acum nu prea am gasit. Petre, multumesc de apreciere.
pentru textul : în numele fiului dansînd pe mormîntul tatălui deelena, la intrebarea pe care ai pus-o raspunsul se afla aici: http://www.hermeneia.com/faq
pentru textul : suferinţă dear fi fost bine sa studiezi mai bine site-ul
un text aerisit și care mi-a plăcut. remarc „sunt sub puterea unor litere absurde
pentru textul : sunt orb deîmi tai buricele degetelor
încercând să recompun chipul tatălui”
Lipton chiar nu îşi are rostul, decât dacă te plăteşte pentru reclamă. Şi chiar dacă, parcă tot mai bine merge, în context, ceaiul de ghimbir sau de sânziene. Fără steluţe. E un poem sensibil, care emoţionează, care impune recitire, pentru a te gândi dacă nu cumva ghearele din început:
"tot pământul, tot pământul este al meu. de asta am
ghearele,"
sunt pentru a iniţia un final ciclic:
"sunt
pline cu pământ pe care trebuie să îl scoatem"
"Cerul e de hârtie", precum în cer, aşa şi pe pâmânt: rotund, perisabil, precum viaţa ca o transhumanţă a zilelor.
pentru textul : casa este aproape deo initiativa laudabila, felicitari!
pentru textul : Romul Munteanu comemorat la Călan deDeosebit acest descîntec viu în rădăcina atător stele. Îmi pare rău că nu am reușit să-l ascult la RdioLynx, dar cum ai putea face zoom pe timp?
pentru textul : H * deUn poem excelent, cu umorul de rigoare foarte bine dozat şi retorica bine strunită. Un fel de "Zdreanţă" arghezian sau un soi de "In memoriam" barbian, dar în alt stil şi cu altă miză...
pentru textul : Fâlfâilă deCred că are dreptate Alma, finalul e ratat, adică trebuie reaşezat :) Şi evită metaforele răsuflate, adică facile, la îndemâna oricui ( "mă pansez cu fiecare poem") Filmuleţul e simpatic şi cantabil! :)
pentru textul : pentru prima dată dePutin am eliminat, iar finalul e deocamdata in paranteză :)
pentru textul : stau pe malul unui râu trist deMulţumesc pentru încurajare.
Haiku-ul are două ,,cauze" pentru care îi dedic timp :): pasiunea mea pentru pictură şi fotografie, iar cea de a doua e un fel de disciplinare pentru scrisul concentrat, fiindcă în urmă cu ceva ani dădusem în logoree :).
Adrian, ma bucura trecerea ta. aproape am tresarit cand am citit de ingamfarea lirica, mai apoi m-am gandit ca trebuie sa fie de bine, in contextul in care ai spus-o.:)
pentru textul : cinema victoria dede dragul ilenei am sa scot slash-urile, desi mie imi plac. fragmenteaza mai bine, subliniaza ideea. dar bine, ma pliez.
referitor la primele versuri nu vad cum as putea rezolva problema. stiu ca e un retorism acolo, dar e pus cu cap ( cel putin al meu:P)
Vă mulțumesc mult pentru mesaje. Iată și răspunsul meu, conform așteptărilor: "dragostea mea e o mașină veche de scris cuvintele curg între file precum îngerii lui altaiyr & nichita luna care apare aici e o plasă galbenă și fiecare cititor al acestui text trebuie să stea în ea pe cer timp de o noapte ascult alte piese verzi depășite ele sunt covorașele mele fermecate din folderul zestre prin galbena plasă a lunii primăvara asta mi se scurge cu totul sunt in românia și cresc dimineți în care pielea mea străvezie miroase a lună râd e versul de care îmi amintesc acum când dragostea mea e o scară de griuri și seamănă puțin cu mirabile dictu"
pentru textul : dragostea mea e o mașină veche de scris desi uite cum pentru asta
"și ochii mei vor fi minunați de cât cer
a încăput în trupul tău firav"
imi pare bine ca am trecut in seara asta pe aici
pentru textul : lasoul de aur decum pot aplica aici italicul, boldul, etc...? cu alte cuvinte, vreau sa pun html
pentru textul : My Baby Ballade dedomnule jorz daca ati pomenit de clisee, s-ar cuveni sa dati si exemple. eu sunt aici sa invat, sa descopar si sa indrept. textul este desprins dintr-o nuvela. nu inteleg care e treaba cu lungimea?
pentru textul : Duelul 1 (basm crud) deprimul vers e foarte frumos si ultimele doua. boturile suna urat, as fi inlocuit boturile cu buzele si mai jos buzele cu altceva. doar o parere
pentru textul : mă las așa deasta nu e spleen ci imprimarea unor trairi ( recordar spune Borges) care ori ce am face nu se mai intorc si nu mai pot fi reconstruite nici din nostalgie si nici din lavanda care a disparut undeva mov in urma. frumos, mi-a placut ..chapeau!
pentru textul : spleen deidee frumoasa, aceasta a daruirii de sine si a pierderii controlului
pentru textul : Ochi de jad dema supun doar tie si doar iubirea ta o veghez
cum atinge cum atinge cum atinge cum atinge
cum vorbeste cum vorbeste cum vorbeste cum vorbeste
autoconstragere pana seaca bezna si rautatea
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 14 deraurile de lacrimi
pana schimbarea...
Văz că funcționez pe 1,0, ca PC-ul.
pentru textul : Petală deOri nimic de corectat, că e rubbish, ori trece la publicat. Fain și mobilizator!
Mulțumesc și eu pentru feedback, comentatorilor și cititorilor, precum și lui Dorin pentru amabilitate. Se pare că mai e de lucrat, Bianca are dreptate. Voi ține cont de sfaturile voastre.
pentru textul : doamne ce încet mă mișc de/deocamdată dorm pe saltea în bucătărie picioarele se lovesc de dulap sună a gol a sicriu noaptea aud zogomote stranii un ceas care ticăie o respirație în frigider uneori îmi imaginez dacă aș muri subit cîți oameni m-ar plînge cîți oameni m-ar plînge cu adevărat nu oamenii care se bat cu pumnul în piept la colț de stradă și spun că m-au cunoscut și-aveam tot viitorul înainte/ /cînd mai vii pe la mine să vezi camera mea cum arată acum am scăpat de stropii aia de calciu enervanți și albaștri am dat-o toată cu alb am făcut-o mireasă/ /despre mama ce să-ți mai spun sunt mai aproape de ea o aud oftînd prin pereți a trecut pe gentamicină dimineața și seara o asistentă îi face injecții o aud țipînd apoi îmi spune că n-a știut venele de la mîini sunt așa dureroase asistenta vorbește cam mult nu se dă dusă o înțeleg cînd ești dependent de oameni tăcerea dintre patru pereți te întoarce pe toate fețele ca un storcător de fructe negruța și-a rupt labele din față acum se sprijină doar pe alea din spate zici că e cangur ți se rupe inima dacă o vezi e cel mai trist lucru să nu știi ce ești un cîine cangur sau un om între două lumi/ ***un univers de o fragilitate enorma , fluturele incalzindu/se la focul din causul palmelor imi aminteste de boema lui puccini *ma inteapa faina de oase ce urmeaza miresei
pentru textul : scrisoare din 1a dela 2.15 ai facut delete la spam si te-ai lasat intr-o nostalgie de joi cand tot ce mai e de facut e o autobiografie cu nuante optimiste luata din Larousse. doamne nu e atent la ruga ta, e invitat la o nunta in Nepal, o chestie sociala cu ziariste imbracate tip-top la Versace Dalai Lama in contumacie. La 2.30 ai sa stergi iarasi totul si ai sa o iei de la capat cu biografia altuia , nu ai incotro, e incurabil virusul asta ..
pentru textul : flu & stuff deFelicitări premiaţilor dar şi redactorilor revistei pentru promovare.
Cu drag
pentru textul : Premiile revistei sibiene "Cenaclul de la Păltiniş" deUn final superb, pregătit de mica densitate de verbe de până atunci.
pentru textul : cal alb cu orbite albastre deDorine, Evrika! :) si multumesc! e prima oara cand voi adopta (fara rezerve si intergal) varianta altui autor, asa ca da-mi voie sa te numesc coautor. Nicodim, multumesc pentru apreciere; da, finalul era ok...in prima strofa, insa, ma ratacisem. P.S. Emilian, trebuie sa vezi asta!...tu spuneai ca "nu accept sfaturi", nu-i asa? :)
pentru textul : închinare de cuarț deplacut
pentru textul : aspacardin sau nopţi nedormite deda, e un ton melancolic.Ottilia, fără melancolie viața ar fi pustiu, nu?
pentru textul : despre noi deI want to see the real poem not the first draft. let's see, do you have it?
pentru textul : hipotalamus dePagini