multumesc in mod deosebit Luminitei Suse pentru bunavointa de a traduce acest poem. sper ca ilustratia in tus propusa nu a creat decit ceea ce s-a dorit sa fie: o proiectie vizuala a poemului. Cailean si Yester va multumesc foarte mult pentru aprecieri.

femeile cantau soarelui
goale
asezate in cerc
in mijloc
singura tacere
ii impletisera parul
funii peste chip
o umpleau cu jale
incantatii unui nou inceput

un gangurit de copil

vantul rascolea nisipul
descoperea viorile ingropate

cu riscul de a repeta ce am spus, cred ca textul asta este puternic, da acces catre o lume stranie/fascinanta ,imaginile sunt tari si bine realizate cu economie totusi de mijloace. E o scriere...bogata fara a fi incarcata. aproape am senzatia unei parabole intre doua lumi cumva.Da. mi-a placut

multumesc pt apreciere, faptul ca ti-a placut e suficient, nici nu trebuia mai mult.

stima mea

pentru mine orice părere contează şi în special a prietenilor vechi, pentru că ştiu că m-au citit mereu şi atunci ei nu pot vorbi doar ca să vorbească pe textele mele, pentru că aceştia (sunt sigură că) mă cunosc bine. s-ar putea să ai dreptate, fiindcă întotdeauana din exterior lucrurile se observă altfel. în momentul acesta cel puţin, consider că elementele mele matematice formează o idee măcar, dacă nu un tot unitar.
desigur, voi analiza cele spuse de tine, peste o vreme. voi lua distanţă şi probabil voi vedea sub un alt unghi totul. mulţumesc pentru că te-ai exprimat. mă bucur mult şi pentru lucrurile care ţi-au plăcut. eterna feminitate :)!

La mulţi ani şi ţie, cu bucurii şi inspiraţie fără margini!

Domnule proprietar al sitului Hermeneia, Sper ca nu veți considera și aici intervenția mea ca nefiind la subiect. E un comentariu la textul dumneavoastră – și cum nu pot să cred că cineva poate găsi vreo valoare literară acestui text, este evident că ideile lui trebuie discutate. Voi începe prin a vă spune că boierismul nu este ideologia oficială a sitului poezie.ro sau poezie PUNCT ro (în nici un caz poezie „dot” ro). Imperativul de a spune că ești editor nu vine din partea boierismului, ci din partea conducerii sitului - și nu ca o consecință a promovării boierismului de o parte din editorii sitului. Dumneavostră comiteți un sofism crezând altceva, sofismul „post hoc, ergo propter hoc”, adică considerați că dacă A s-a întâmplat după B, înseamnă că s-a întâmplat din cauza lui B. Apoi, comparația pe care o faceți cu vremurile comuniste este aberantă. Se pare că ați uitat vechea vorbă românească cum că „promisiunea dată e datorie curată”. Doar despre asta e vorba, nu despre matricole și cravate de pionieri. În țara libertății, unde fiecare își poate manifesta identitatea, dumneavoastră alegeți să fiți împotriva dreptului altora de a își etala identitatea pe situl dumneavoastră. Fie și așa, dar nu vă mai ascundeți după deget, lăsați apelurile la „bunul simț” deoparte! Comparația cu steaua lui David este și mai absurdă. Aceasta era un simbol al discriminării, pe când emblema „editor poezie.ro” nu este nici pe departe așa ceva. Opinia că soarta romanilor e de a se întoarce mereu în lanț o fi adevărată, dar nu are nici o legătură cu situația care a generat textul dumneavoastră. Libertatea înseamnă dreptul la a opta, iar Dan Mihuț optase să fie editor pe alt site; or, asta presupune niște obligații deontologice, printre care și a-și declina identitatea de editor în orice forma ar publica. Alegerea e simplă: ori ești de acord să faci asta, ori renunți la postura de editor. Nimic mai mult. Însă odată ce ai ales această postură, ești obligat de propriul cuvânt dat să te comporți ca atare. Respectarea unui contract, oral sau scris, nu vă spune nimic? Vreau să vă mai spun că a discredita ceva sau pe cineva prin acuza de „nazism” (sau „legionarism”, uneori) este o practică tipic comunistă și securistă. Dar dumneavoastră probabil că nu ați fost securist, nu? Dumneavoastră doar nu ați înțeles ce a fost nazismul – ce să-i faci, one can only learn so much from the movies ... Nu aveți nici un argument în tot textul, e doar un manifest al resentimentelor față de situl advers, ceea ce, îndrăznesc să spun, nu interesează pe nimeni. P.S. Nu vreau să intru în nici o polemică umorală. Vă rog să-mi răspundeți numai dacă aveți argumente raționale. Eu nu voi continua o discuție cu pereții.

Cred că textul ar putea fi scos din şantier dacă ai modifica puţintel prin prima unitate (prea multe exemple, aş spune - dar nu-i asta marea problemă -, şi prea multe cuvinte de legătură) şi dacă ai peria puţin şi finalul, în special megaclişeul "învăţănd zborul spre înalt". De cealaltă stereotipie (prima moarte) nu mă leg, pentru că pe ea se bazează ideea, una destul de bună şi inedită, aş crede (sufletul care are nevoie de împăcare şi, mai ales, de unitate spiritualo-materială, pentru a pleca liniştit).

Dacă binevoieşti să lucrezi pe el, pe text, şi o vei fi făcut, fă un click pe "atenţie editor", te rog!

Blaga nu a ținut cont de arta poetică a lui Verlaine. Opinia mea este că atunci când traduci un autor vezi și cam cum privește el poezia. Nu se traduce ad literam. De aceea cred, că "muzica înainte de toate" a lui Verlaine, vers ce redă întreaga lui concepție despre poezie este respectată de G. Georgescu. Blaga nu a excelat prin traduceri, iar traducerea lui nu are ritmul original al poeziei, asta, însă nu îi reduce deloc valoarea poetului din Lancrăm. Se pierde mult prin traducere mai ales când nu privești în ansamblu opera autorului. Însă putem avea opinii diferite. La Baudelaire încă nu m-a satisfăcut nimeni, dar mai aștept.

Fiind o parodie în versuri, eu cred că rimele (plutitoare/mare, livingroom/plumb/fum, ton/wellington/champignon/dijon/cro-magnon) sunt voluntare, tocmai pentru a susţine ideea şi prin muzicalitatea dată de acestea în ton epigramistic.
Consider că metafora ,,iluzii de sticlă" e un pivot al poemului. E un poem la finalul căruia zâmbeşti amar, dar zâmbeşti :)

Finalul mi se pare reusit, iar pe ansamblu poemul mi-a placut. As avea citeva obiectii la partea cu televiozrul, din punctul meu de vedere, versurile acelea mi se par putin diluate. Cred ca strofa ar fi putut incepe foarte bine si de la "dupa-amiaza e muta". Cel putin asa l-am simit eu. In rest, o traire bine redata.

succes! şi dacă pot face ceva în afară de urări, voi face.

E o idee excelenta. Voi lua legatura cu Anni- Lorei Mainka sa vedem ce zice si ea. Ma mai gandesc si Ilarion Munteanu care este redactor la Liternet (intr-o prima etapa cred ca ar putea apare acolo, adica pe internet). Ar mai fi si Adrian Ionita (din L.A. USA). Toate astea dupa ce ma voi trezi de-a binelea deoarece abia m-am intors din Canada si am mari probleme cu fusul orar. In plus am de rezolvat niste probleme de sanatate ale sotiei. Asa ca probabil voi fi "apt" cam dupa 15 sept.(poate mai repede). Tinem legatura. Adresa ma de email se gaseste de asemenea pe Hermenia.

La final mă refer. Super folosită "cochilia timpului" și prea multe cuvinte pentru " același clișeu".

am corectat. mulțumesc pentru atenționare, Profetule!