Observ o antiteză a eului în două ipostaze: artist şi om. E interesantă ideea şi reuşită expunerea poetică. Lectura mă pune într-o stare de bucurie.
"stau în mormanul de semne înfipt,
ca o palidă cruce din piele şi oase(...). O metaforă ce marchează hotarul dintre cele două ipostaze. Sunt foarte convins de autenticitate.
Eu am citit poemul ca pe un poem al contrastelor, unele enunțate, altele doar sugerate: noapte/dimineață, curat/murdar, deschis/închis(ferecat), curaj/teamă, mat/strălucitor, mort/viu, plin/gol, minuscul/uriaș.
Versurile
„tu nu vezi cum teama
se maturează în butoaiele acestor frunţi?”
fac un fel de piruetă în discursul liric.
Nebunia iubirii necondiționate a celui de pe cruce mi se pare bine sugerată.
Cam asta e cheia în care am citit... De am dat greș, iartă!
Poeţii sunt foooarte nesuferiţi, poetesele imprevizibile. Ce ne mai rămâne, Călin? Să fim iubiţi.
O notă destul de calmă aş spune dacă nu aş fi sărită.
Plăcutu la cititoriu.
Cotidianul si poate imaginarul barbatului intre gâl-gâl si tic-tac spre eliberatorul bum bum... o poveste despre plictis, cautarea rostului lucrurilor scrisa intr-un registru ludic... daca te ajuta cu ceva gandeste-te ca se poate si mai rau... Ahasverus cu siguranta ca nu mai gaseste alinare nici macar in acel mantuitor aer.
bobadile, eu zic ca am fost un om civilizat si foarte calm cu tine. chiar te-am rugat ca daca nu iti place aici, si nu iti place cum gindesc eu locul asta sau nu iti place cum procedeaza editorii, etc, sa iti faci un bine si tie si un bine si noua si sa ne despartim in mod decent. observ ca nici asta nu vrei. absolut nimeni nu te invita si nu te roaga sa vii sau sa citesti pe Hermeneia. dar daca o faci (si cred ca de acum ma repet ca intr-un film cu prosti), deci daca o faci este nevoie de un minim bun simt. si anume acela de a nu te baga peste comentariile altora. este oare asta prea mult ca sa o cer de la tine? uite, eu habar nu am ce "anvergura literara" are Dorel si ai cuvintul meu de onoare ca nici nu ma intereseaza. undeva prin regulamentul asta, de il tot blestemi tu acolo, scrie cam ce gindesc eu despre anvergurile astea. deci, please, for the love of rome, give me a break si scuteste-ma cu toate aburelile astea. sincer, nu vreau sa ma ambalez acum fata de obsesia asta "romaneasca" pentru prestigiu, diplome, anverguri si alte cele. incerc, de dragul lui Dorel, sa ma abtin. pentru ca s-ar putea sa o percepa altfel. dar te rog, fa un efort minim de gindire si pricepe ca aici pe Hermeneia nimeni nu este mai egal decit altii. deci toata chestia asta nu are nici un fel de importanta. sau, cu alte cuvinte, eu tratez ce pune aici Dorel cu aceeasi atentie si exigenta cu care tratez pe oricine altcineva. tu poate simti nevoia asta de temenele si pupat canafi si salvari. uite ca eu nu o am. nu o am si basta. poti sa pupi cit vrei tu si unde vrei tu dar nu presupune ca toata lumea trebuie sa te imite. ca presupui prost. la fel ca multe alte presupusuri de-ale tale. deci, ti-o spun cu frumosul, vezi-ti de treaba ta, posteaza, comenteaza textele altora cu parerile pe care le ai despre ele dar nu te baga peste ce comenteaza altii si as prefera sa nu te bagi nici peste ce comentez eu. incerc sa sper (desi multi imi vor spune ca sint un naiv stupid) ca poti pricepe aceasta rugaminte si ii poti dar curs. pentru ca daca nu, atunci chiar ca nu mai am cu ce sa te ajut. deci, "Domnul Dorel", mi-e indiferent ce sau cine sinteti iar rugamintea si opiniile mele din primul comentariu ramin in picioare in ciuda giumbuslucurilor de 4th of july pe care le face pe aici clownul nostru de serviciu.
Sapphire, așa este, așa fac... uneori explic prea mult alteori deloc. m-am uitat și la cămașa cu nasturi, e tot verde.;) și eu îți promit că voi reveni asupra poemului. mulțumesc. Madim
:)) domnule Gorun, asta e forma mea de a protesta față de un 8 martie transformat în dulceață de trandafiri...ofiliți. când tot rumânu' se simte dator. din creștet până-n card. dar nu numai. textul are drept motto versurile unei poete a cărei viață a stat sub semnul tragicului. din păcate, prea, prea puțin cunoscută. și, ca să mă folosesc de pilda dvs., cheia nu-i sub felinar... mulțumiri. :)
Daca zici tu Virgile, pai atunci poemul la care am incasat o stea agonica de la Profetul acum vreo trei anisori se numea "linistea din vama" si suna asa: plecat din locul acela mic punctul de sub semnul astral de intrebare ma regasesc buric un dervis cu picioare filiforme despuiat indecent de vantul din vama veche cuibarit in culcusul pufos al melcului din ureche Andu
Eveniment fericit, pentru mine la inceput de toamna.Tanka-ul iti conecteaza sufletul la toate schimbarile din natura. Lea, Matei bine ati venit pe pagina mea! Multumesc pentru citire si pentru impresiile frumoase. numai bine.
E interesant acest Disneyland al poemului, puțin ironic, destul de realist și oarecum dificil de urmărit ca imagine de lectură. Îmi place cum sună versul "ortopedia unui trai".
Bat clopote în rana sărutului
femeile pleacă,
drumurile se rup sub paşi
se înmoaie genunchii sub greutatea gândului.
Nu mai ştiu pe unde te-am căutat
să-ţi spulber îndoielile cu mângâierea somnului,
să căutăm copacii cu stele pe ramuri,
singur îmi beau neliniştile şi plec,
prin clipa de-ntuneric trec păsări,
se vor apropia de inimă,
noaptea ne va şterge de temeri memoria
ne vom mira împreună
cum alunecăm în tipare de plumb.
Pai în primul rând haikurile nu sunt creații lirice în sensul poeziei moderne. Descriu imagini, idei filosofice, concepte, toate incluzând un element sezonal explicit sau implicit și două elemente diferite conectate între ele și evitând metaforele. Recomand Matsuo Basho, ca etalon al perfecțiunii în poezia haiku. Fiind foarte diferit de poezia lirică modernă, poezia haiku, evident, nu are cum să apese pedala de accelerație ale acelorași sentimente ca și poezia lirică. Un haiku caută să concentreze cât mai multă imagine în metrica procustiană de 5-7-5 silabe. Haikul și poezia lirică sunt genuri diferite, cu scopuri diferite. Nu știu cât de multă poezie haiku ai citit tu, dar aș fi curios să îmi dai niște exemple de haiku reușite, expresive, în concepția ta (de autori consacrați). Asta m-ar ajuta să înțeleg mai bine care îmi sunt lipsurile și cum le pot remedia. Pentru mine e o provocare personală să scriu în dialectul huțul sau în japoneză, în primul caz datorită apartenenței mele la populația respectivă iar în al doilea caz datorită superiorității limbii japoneze la compunerea acestui gen de poezie (e normal să fie așa, deoarece haikul a fost construit pentru a exploata la maxim valențele limbii japoneze). Fiind, personal, un luptător împotriva monoculturilor și a globalizării, prefer ca versurile scrise de mine să fie, în măsura posibilităților, în mai mult de o limbă. Dacă aș avea timp și energie, mi-aș transpune toate poemele în zeci de limbi. La haiku e în general mai ușor să transpui cele trei versuri în mai multe limbi. Cei care scriu poezie haiku în general mi-au apreciat pozitiv versurile și m-au încurajat să continui seriile mele multilingvistice. Legat de dorința ta de a vedea și alte poezii, voi adăuga pe pagină și din poeziile mele lirice pe viitor.
Desigur un poem cu o simbolistica destul de complexa, cu cat te apleci mai mult spre abisurile gnostice, cam asa se intampla... Ma feresc sa abordez semnificatii pentru ca pe de o parte ar trebui sa ma lungesc, inevitabil, iar pe de alta nu stiu daca as fi capabil sa acopar asa cum trebuie tot ce ar fi de zis. deci ma voi rezuma la estetica textului din punctul meu de vedere ca si cititor de poezie. Primele versuri sunt fermecatoare pana la acel "code red" de care ma impiedic oricat as incerca sa-i acord alte si alte valente. Urmeaza versurile mele preferate "să se fi strâns dragostea noastră ca o maculat/ură sfântă" pentru a scrie asa ceva iti trebui cu adevarat har iar eu sunt invidios pe aceste versuri. Finalul insa nu ma "estetizeaza" in aceeasi masura. Mi se pare rupt de context, fortat pentru a incheia rapid acest poem pe care eu il simt mai degraba epic... daca autoarea l-ar fi scris astfel. Asa, minimalist si usor optzecist mi se pare ca un tablou de familie atarnat pe un perete alb... drag si desuet mirosind a ultima zugraveala. Cu stima, Andu
wow. emilian, asta nu este ok. si trebuia sa ne anunti. cristina moldoveanu este membra hermeneia iar daca acesta este cu adevarat gestul ei atunci va trebui cu siguranta sa il clarificam si sa luam niste masuri.
perfect acord liric între do și li într-o singură cutie de rezonanță: dragostea, așa cum numai ea poate fi rotundă simetrică unică... un pasaj de excepție: "nesfârșit de gol se ridică do și văd prin el –uneori, îi întind mâna- cum, în mătasea claviculei sale, doarme li, împungând cu geana cea neagră sufletul ei înăuntru și la dus și la întors do folosește covorul zburător. li doarme. li e dumne"
Dacă cumva comentariul Dvs. domnule Blaj se vrea un răspuns la comentariul meu (e doar o presupunere, pentru că nu oferiți suficiente amănunte) răspunsul ar fi simplu... Paul Blaj! Și nu în poeme, ci în comentarii, mai ales în răspunsuri... cel mai bine ar fi să tacă el, Paul Blaj!
Oi fi răspuns bine la cimilitura asta?
cami, cred ca purtam pe dinauntru sentimente lasate in noi de la nastere, asa-mi explic eu unele lucruri pe care le simt ca facand parte din mine, constienta fiind ca nu eu le-am zidit inauntru. multumesc de interpretarea asta luminoasa si de gestul tau cu penita:)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Succes, "urâtule" !
pentru textul : Urâții - lansare de carte deObserv o antiteză a eului în două ipostaze: artist şi om. E interesantă ideea şi reuşită expunerea poetică. Lectura mă pune într-o stare de bucurie.
pentru textul : Răstignit pe un scaun, la masa de scris, de"stau în mormanul de semne înfipt,
ca o palidă cruce din piele şi oase(...). O metaforă ce marchează hotarul dintre cele două ipostaze. Sunt foarte convins de autenticitate.
Eu am citit poemul ca pe un poem al contrastelor, unele enunțate, altele doar sugerate: noapte/dimineață, curat/murdar, deschis/închis(ferecat), curaj/teamă, mat/strălucitor, mort/viu, plin/gol, minuscul/uriaș.
Versurile
„tu nu vezi cum teama
se maturează în butoaiele acestor frunţi?”
fac un fel de piruetă în discursul liric.
Nebunia iubirii necondiționate a celui de pe cruce mi se pare bine sugerată.
pentru textul : me and mr. tom waits deCam asta e cheia în care am citit... De am dat greș, iartă!
imi cer scuze Florin, ai fost incadrat la categoria novice dintr-o greseala. acum am remediat
pentru textul : Ines deapreciez timpul ce l/ati sacrificat pentru citirea si intelegerea poemului meu. va reastept cu drag.
pentru textul : Poem pentru umbră dePoeţii sunt foooarte nesuferiţi, poetesele imprevizibile. Ce ne mai rămâne, Călin? Să fim iubiţi.
O notă destul de calmă aş spune dacă nu aş fi sărită.
Plăcutu la cititoriu.
Silvia
pentru textul : Despre cum să te faci util în fața poetului deÎncerc într-adevăr să renunț la rimă și excesul de genitive.
pentru textul : Teenage angst deCotidianul si poate imaginarul barbatului intre gâl-gâl si tic-tac spre eliberatorul bum bum... o poveste despre plictis, cautarea rostului lucrurilor scrisa intr-un registru ludic... daca te ajuta cu ceva gandeste-te ca se poate si mai rau... Ahasverus cu siguranta ca nu mai gaseste alinare nici macar in acel mantuitor aer.
pentru textul : no satisfaction debobadile, eu zic ca am fost un om civilizat si foarte calm cu tine. chiar te-am rugat ca daca nu iti place aici, si nu iti place cum gindesc eu locul asta sau nu iti place cum procedeaza editorii, etc, sa iti faci un bine si tie si un bine si noua si sa ne despartim in mod decent. observ ca nici asta nu vrei. absolut nimeni nu te invita si nu te roaga sa vii sau sa citesti pe Hermeneia. dar daca o faci (si cred ca de acum ma repet ca intr-un film cu prosti), deci daca o faci este nevoie de un minim bun simt. si anume acela de a nu te baga peste comentariile altora. este oare asta prea mult ca sa o cer de la tine? uite, eu habar nu am ce "anvergura literara" are Dorel si ai cuvintul meu de onoare ca nici nu ma intereseaza. undeva prin regulamentul asta, de il tot blestemi tu acolo, scrie cam ce gindesc eu despre anvergurile astea. deci, please, for the love of rome, give me a break si scuteste-ma cu toate aburelile astea. sincer, nu vreau sa ma ambalez acum fata de obsesia asta "romaneasca" pentru prestigiu, diplome, anverguri si alte cele. incerc, de dragul lui Dorel, sa ma abtin. pentru ca s-ar putea sa o percepa altfel. dar te rog, fa un efort minim de gindire si pricepe ca aici pe Hermeneia nimeni nu este mai egal decit altii. deci toata chestia asta nu are nici un fel de importanta. sau, cu alte cuvinte, eu tratez ce pune aici Dorel cu aceeasi atentie si exigenta cu care tratez pe oricine altcineva. tu poate simti nevoia asta de temenele si pupat canafi si salvari. uite ca eu nu o am. nu o am si basta. poti sa pupi cit vrei tu si unde vrei tu dar nu presupune ca toata lumea trebuie sa te imite. ca presupui prost. la fel ca multe alte presupusuri de-ale tale. deci, ti-o spun cu frumosul, vezi-ti de treaba ta, posteaza, comenteaza textele altora cu parerile pe care le ai despre ele dar nu te baga peste ce comenteaza altii si as prefera sa nu te bagi nici peste ce comentez eu. incerc sa sper (desi multi imi vor spune ca sint un naiv stupid) ca poti pricepe aceasta rugaminte si ii poti dar curs. pentru ca daca nu, atunci chiar ca nu mai am cu ce sa te ajut. deci, "Domnul Dorel", mi-e indiferent ce sau cine sinteti iar rugamintea si opiniile mele din primul comentariu ramin in picioare in ciuda giumbuslucurilor de 4th of july pe care le face pe aici clownul nostru de serviciu.
pentru textul : Eminescu azi deOk, multă imagine ("păsările ciugulesc timpul" - asta mi-a plăcut), ceva nostalgie, dar cam atât. Nu personalitate, nu miză... Compunere lirică.
pentru textul : toamnă fără iluzii deSapphire, așa este, așa fac... uneori explic prea mult alteori deloc. m-am uitat și la cămașa cu nasturi, e tot verde.;) și eu îți promit că voi reveni asupra poemului. mulțumesc. Madim
pentru textul : Femeia fără țipăt de:)) domnule Gorun, asta e forma mea de a protesta față de un 8 martie transformat în dulceață de trandafiri...ofiliți. când tot rumânu' se simte dator. din creștet până-n card. dar nu numai. textul are drept motto versurile unei poete a cărei viață a stat sub semnul tragicului. din păcate, prea, prea puțin cunoscută. și, ca să mă folosesc de pilda dvs., cheia nu-i sub felinar... mulțumiri. :)
pentru textul : concubinaj deraspund eu si sunt sigur ca si bobadilul e de acord. pentru ca nu merita sa ne pierdem timpul cu asemenea rahatisuri.
pentru textul : Mânca-ţi-aş deCitit cu plăcere. Las semn:
muguri renăscând
pentru textul : înmugureşti deîn sânul primăverii
parfumul vieţii
eu am incredere in comentariile tale. danke!
pentru textul : candelabrele deDaca zici tu Virgile, pai atunci poemul la care am incasat o stea agonica de la Profetul acum vreo trei anisori se numea "linistea din vama" si suna asa: plecat din locul acela mic punctul de sub semnul astral de intrebare ma regasesc buric un dervis cu picioare filiforme despuiat indecent de vantul din vama veche cuibarit in culcusul pufos al melcului din ureche Andu
pentru textul : inner smile deEveniment fericit, pentru mine la inceput de toamna.Tanka-ul iti conecteaza sufletul la toate schimbarile din natura. Lea, Matei bine ati venit pe pagina mea! Multumesc pentru citire si pentru impresiile frumoase. numai bine.
pentru textul : Tanka de toamnă deE interesant acest Disneyland al poemului, puțin ironic, destul de realist și oarecum dificil de urmărit ca imagine de lectură. Îmi place cum sună versul "ortopedia unui trai".
pentru textul : campionii unei mari izbiri deBat clopote în rana sărutului
femeile pleacă,
drumurile se rup sub paşi
se înmoaie genunchii sub greutatea gândului.
Nu mai ştiu pe unde te-am căutat
să-ţi spulber îndoielile cu mângâierea somnului,
să căutăm copacii cu stele pe ramuri,
singur îmi beau neliniştile şi plec,
prin clipa de-ntuneric trec păsări,
se vor apropia de inimă,
noaptea ne va şterge de temeri memoria
ne vom mira împreună
cum alunecăm în tipare de plumb.
eu asta as lasa din text. ce-i aici mi-a placut.
pentru textul : Ne vom mira împreună dePai în primul rând haikurile nu sunt creații lirice în sensul poeziei moderne. Descriu imagini, idei filosofice, concepte, toate incluzând un element sezonal explicit sau implicit și două elemente diferite conectate între ele și evitând metaforele. Recomand Matsuo Basho, ca etalon al perfecțiunii în poezia haiku. Fiind foarte diferit de poezia lirică modernă, poezia haiku, evident, nu are cum să apese pedala de accelerație ale acelorași sentimente ca și poezia lirică. Un haiku caută să concentreze cât mai multă imagine în metrica procustiană de 5-7-5 silabe. Haikul și poezia lirică sunt genuri diferite, cu scopuri diferite. Nu știu cât de multă poezie haiku ai citit tu, dar aș fi curios să îmi dai niște exemple de haiku reușite, expresive, în concepția ta (de autori consacrați). Asta m-ar ajuta să înțeleg mai bine care îmi sunt lipsurile și cum le pot remedia. Pentru mine e o provocare personală să scriu în dialectul huțul sau în japoneză, în primul caz datorită apartenenței mele la populația respectivă iar în al doilea caz datorită superiorității limbii japoneze la compunerea acestui gen de poezie (e normal să fie așa, deoarece haikul a fost construit pentru a exploata la maxim valențele limbii japoneze). Fiind, personal, un luptător împotriva monoculturilor și a globalizării, prefer ca versurile scrise de mine să fie, în măsura posibilităților, în mai mult de o limbă. Dacă aș avea timp și energie, mi-aș transpune toate poemele în zeci de limbi. La haiku e în general mai ușor să transpui cele trei versuri în mai multe limbi. Cei care scriu poezie haiku în general mi-au apreciat pozitiv versurile și m-au încurajat să continui seriile mele multilingvistice. Legat de dorința ta de a vedea și alte poezii, voi adăuga pe pagină și din poeziile mele lirice pe viitor.
pentru textul : Ĥ mare (Nori – Nuboj – Clouds - Nuages) deVa multumim si va asteptam! La Iasi e o vreme superba de iarna, ninge cernit, nu e deloc frig, numai buna de facut o plimbare pe dealul Copoului!
pentru textul : Poezie şi pişcoturi în târgul Ieşilor, înainte de solstiţiu deDesigur un poem cu o simbolistica destul de complexa, cu cat te apleci mai mult spre abisurile gnostice, cam asa se intampla... Ma feresc sa abordez semnificatii pentru ca pe de o parte ar trebui sa ma lungesc, inevitabil, iar pe de alta nu stiu daca as fi capabil sa acopar asa cum trebuie tot ce ar fi de zis. deci ma voi rezuma la estetica textului din punctul meu de vedere ca si cititor de poezie. Primele versuri sunt fermecatoare pana la acel "code red" de care ma impiedic oricat as incerca sa-i acord alte si alte valente. Urmeaza versurile mele preferate "să se fi strâns dragostea noastră ca o maculat/ură sfântă" pentru a scrie asa ceva iti trebui cu adevarat har iar eu sunt invidios pe aceste versuri. Finalul insa nu ma "estetizeaza" in aceeasi masura. Mi se pare rupt de context, fortat pentru a incheia rapid acest poem pe care eu il simt mai degraba epic... daca autoarea l-ar fi scris astfel. Asa, minimalist si usor optzecist mi se pare ca un tablou de familie atarnat pe un perete alb... drag si desuet mirosind a ultima zugraveala. Cu stima, Andu
pentru textul : Forța majoră deAcest text încalcă regulamentul site-ului, punctul 14.5. Te rog să remediezi așa cum consideri, în cel mult 24 de ore. Mulțumesc.
pentru textul : art nouveau dewow. emilian, asta nu este ok. si trebuia sa ne anunti. cristina moldoveanu este membra hermeneia iar daca acesta este cu adevarat gestul ei atunci va trebui cu siguranta sa il clarificam si sa luam niste masuri.
pentru textul : viaţa de dincolo de fortral 2 deperfect acord liric între do și li într-o singură cutie de rezonanță: dragostea, așa cum numai ea poate fi rotundă simetrică unică... un pasaj de excepție: "nesfârșit de gol se ridică do și văd prin el –uneori, îi întind mâna- cum, în mătasea claviculei sale, doarme li, împungând cu geana cea neagră sufletul ei înăuntru și la dus și la întors do folosește covorul zburător. li doarme. li e dumne"
pentru textul : dar, uite... deÎntotdeauna mi-a plăcut aalizei, acum și mai mult când îl simt cum apasă pe pedală.
pentru textul : aici radio Craiova de"tu nu ştii cum e să mori din afară
pentru textul : îmi imaginez că eşti peter pan desă-ţi simţi toate marginile calcinate înăuntru", mai exact spus:)
Dacă cumva comentariul Dvs. domnule Blaj se vrea un răspuns la comentariul meu (e doar o presupunere, pentru că nu oferiți suficiente amănunte) răspunsul ar fi simplu... Paul Blaj! Și nu în poeme, ci în comentarii, mai ales în răspunsuri... cel mai bine ar fi să tacă el, Paul Blaj!
pentru textul : risipă de nori deOi fi răspuns bine la cimilitura asta?
cami, cred ca purtam pe dinauntru sentimente lasate in noi de la nastere, asa-mi explic eu unele lucruri pe care le simt ca facand parte din mine, constienta fiind ca nu eu le-am zidit inauntru. multumesc de interpretarea asta luminoasa si de gestul tau cu penita:)
pentru textul : cuvinte de leac desi revin, am verificat atit pe Firefox cit si pe IE si pe ambele browsere pagina este redata normal
pentru textul : migrarea către rezoluția 1024 X 768 dePagini