Situatia lui Bobadil a fost discutata si s-a luat o hotarare pe care Virgil, in spiritul transparentei, a gasit de cuviinta sa o faca publica in circumstantele date. In momentul in care Bobadil a postat textele incriminate el a fost judecat de consiliul hermeneia (care a dispus masura suspendarii contului) si de colegii nostri de site. Acum, daca imi aduc eu aminte bine, oamenii nu sunt judecati de mai multe ori pentru aceeasi fapta iar Bobadil nu pare vreun Prometeu sa-i mancam fiecare ficatii de cate ori avem ocazia. Desigur ca reactiile sunt firesti si in momentul in care acest text a fost postat a fost avuta in vedere posibilitatea aparitiei acestora insa eu ma intreb cui mai foloseste sa dam cu pietre daca hotararea a fost luata deja. Bobadil a revenit pe hermeneia iar acesta este un fapt. Restul reprezinta o chestiune de optiune.
merci ana, si ma bucur ca ai observat exact ce trebuia... de fapt, intre timp am pus pe site si crezul meu literar, care de altfel a fost si publicat, prin septembrie, intr-un supliment de cultură pitestean. despre suprarealism si nu numai vorbesc si acolo. a... si... nu ca ar avea vreo legătură directa cu literatura, dar indirect are, "suprarealismul, intre pictura si literatura" a fost titlul eseului meu de admitere la UNA-ITA :) merci, te mai astept :)
Am citit textul. Părerea mea este că ai idei interesante și că poate chiar ai o pătrundere mai aparte a lucrurilor și a oamenilor. Dar ca scriitură, ca punere în text, ca și transmitere literară, mai ai foarte, foarte mult de făcut și învățat. Încă mai ai formulări școlărești, exprimări agramate, soluții pseudoliterare. Probabil că nu ți-ar strica să citești cu mai multă atenție cum scriu alții și mai ales să citești și să editezi cu un putenic simț critic ceea ce scrii tu. Cred că ar fi foarte bine dacă ți-ai reciti textul de cel puțin cîteva ori și ai fi foarte exigentă cu formulele de exprimare. Și poate că ar trebui să îți mai spun că a scrie reprezintă cu totul altceva decît a povesti (verbal) o întîmplare.
Cred ca nu ai citit textul pana la sfarsit. Pentru ca acolo spun clar: ' Textul de mai sus este reproducerea, cu acordul autorului, a comentariilor lui Adrian Ioniță (SUA, L.A.), publicate în 'Egophobia' # 13, pe marginea textului meu apărut la editura "Cartea Universitară" '. Iar faptul ca l-am prelat a fost din doua motive, pe care nu le insir in ordinea prioritatii: am simtit nevoia de a adauga un comentariu la cele scrise de Adrian (inclusiv sa-i multumesc intr-un fel dearece in EgoPhobia nu puteam); si, evident, pentru ca reclama e sufletul comertului. Din exemplarele cartii care au mai ramas -10 bucati - nu imi permit sa a oferi cuiva, chiar daca mi-ar cere, vreunul (vreunul - scris dupa ortografia noua - DOMO), deoarece nu sunt deloc multumit de ce-a iesit. In schimb, din versiunea a doua (corectata si cu multe, multe adaugiri), care se afla in lucru, voi fi fericit sa ofer exemplare (evident, gratuit) daca cineva de pe Hermeneia le va solicita. Multumesc pentru citire.
Pal Emilian, oricine poate greși.Chiar nu este nicio problemă în privința asta. O să te rog în schimb să-mi spui la ce te referi în legătură cu sinceritatea.Sunt convins că este vorba de poezia mea, nu-i așa ? Dacă este așa, atunci adu argumente și cu siguranță vom avea câteva polemici cordiale... Cu respect
tu, stoic cetăţean al României, ce vrei mai mult?
ţi-ajunge, zilnic, o tabletă de-asta bobadilică înghiţită cu un cocoloş de apă. crede doar că mâine va fi minunat!
text concret, fără scotociri, smotociri şi smalceva de genul acesta. are nerv, are
optimism. mi-a placut, neică.
Un text care se va trebui recitit peste poate douăzeci de ani. În ciuda atmosferei care se încadrează subiectului, am reținut: ' Dar la douăzeci de ani de la căderea comunismului și la șaisprezece de la moartea scriitorului, ar fi necesară o viziune ceva mai obiectivată, nu neapărat favorabilă acestuia, dar decomplexată și bazată pe lecturi atente, iar nu pe simple prezumții.' Să sperăm că vor apare câțiva curajoși și nemotivați ideologic se vor dedica unei astfel de misiuni necesare ( în cazul lui Eugen Barbu ca și în cazul altora din aceeași perioadă ). Fie și pentru simplu motiv că altfel riscăm să suprasolicităm capacitatea noastră de întunecare a literaturii. Manevră în care ne-am dovedit îndeajuns de iscusiți în trecutul nu foarte îndepărtat. Pentru semnalul dumneavoastră precum și pentru partea bună din scriitura lui Eugen Barbu, cu un gând, e adevărat, și la amintirile legate de lectura 'Pricipele' , las un semn. Vă mulțumesc. Pasagerii sunt rugați să nu exceleze în a arunce orice peste bord în caz de pericol. Riscul de a rămâne fară istorie crește direct proporțional cu pericolul.
imi asum dezacordul. asa e, habar n-am de gramatica. vai de capul meu. cat despre banii dumneavoastra (doi sau trei), tineti-i bine, eu nu am nevoie de ei. ori va vor mai trebui, cine stie, in investigatiile viitoare. :) nu cred ca asa informatii valoroase nu pot fi cumparate cu versuri ca cele de mai sus. dar, pana una alta, realitatea tipa cu gura pana la urechi: scrieti prost. foarte prost. vad ca "incurajarile" lui Andu v-au dat avant...:)) numai ca Andu uita un adevar elementar: pentru o ironie buna, e nevoie de doi inzestrari cu simtul umorului. o seara buna.
”parerea mea e ca ar trebui sa mai urci nitel treptele literaturii cu vreo suta de ani (sau poate chiar mai mult)” Ca să ajung unde Domnule Niculescu? la ”balade maniacale” ? Hai să fim serioși dacă tot pierdem vremea scriindu-ne.
cam contorsionată (aproape chinuită) scriere. în alte texte am observat mai multă claritate și contur. aceste determinări meandrice (sau meandroase?), mai degrabă ermetice pot reprezenta un stil dar nu cred că vor atrage prea mult interes. apoi există unele, să le zicem clișee metaforice, cam răsuflate: „rezemată de un gând”, „Aproapele meu devine distanța măsurată ”, etc.
evident, unul din elementele semnificative este întrebarea despre cine vorbești aici. eu sînt înclinat să cred că despre dumenzeu. dar nu știu sigur. s-ar putea să fie un părinte. sau un personaj imaginar(t).
Cam la fel cu aceea cand am aflat ca ai dat pseudonimul la posta romana :)). Glumesc. O surpriza placuta. Mai rau e ca nu am apucat sa trimit cartea inapoi, dar vine si vremea ei.
Sărut mâinile, mă bucur că vă place și mă bucură prezența dumneavoastră pe câmpurile hermeneii. Îmi cer scuze pt greșelile de editare, n-am fost destul de atent probabil. Cu drag Djamal
Eu cred ca Mircea este un poet adevarat si ma bucur ca a revenit, nu stiu de ce a lipsit atat, pe Hermeneia. Pentruca poezia nu este intotdeauna alcatuita dintr-o suma de cuvinte, iar lucian este un poet sincer si credincios. Imi place sa citesc ce scrie el cand mi-e mai greu. Andu
explicatia din ultimul vers, strofa a 2-ua, mi se pare inutila. l-as taia fara regret. finalul, in care se hotaraste chestiunea cu raftul si cu Dumnezeu, mi se pare aiuristic si, desi, vrei sa faci trimitere la raftul din strofa a 2-ua, nu reusesti decat sa folosesti un efect de scena bombastic. textul mi se pare fortat, cautat.
și hai, cu ceva efort, m-aș fi împăcat și cu imaginea asta, căci „necunoscute sunt căile Domnului” dacă l-ai fi ÎNTÂLNIT acolo...
dar să-l CAUȚI în garaj? de ce?? crezi că s-a rătăcit??:)
Rima utilizată oferă o tentă apocrifă textului și dă senzația unei lecturi din culegeri de balade și bocete populare. Am observat diferențe mari de valoare între textele postate; îngăduie-mi să îți spun că nu tot ceea ce scrii se poate posta, folosește-ți filtrul autocenzurii. Acest lucru te va ajuta să diferențiezi un diamant de o mărgică de sticlă.
Cred că este ultima mea intervenție de acest gen pe hermeneia, asa încât voi încerca să fiu suficient de scurtă și cuprinzătoare. Nu mă erijez într-o persoană îndreptățită a spune ce reprezintă sau ce ar trebui să reprezinte hermeneia.com și nici nu cred că ar fi multe persoane care ar putea sș spunș asta. Poate nici Virgil, care ne poate spune doar ce și-a dorit și își dorește el, pentru că este și rămâne, indiferent ce vrea unul sau altul, gazda, până la urmă. Ce este clar este ce nu ar trebui sa fie, și anume un spațiu destinat polemicilor de alt fel decât cele legate de literatură… atât cât zicem noi toți că ne pricepem la asta. Spațiul deschis comentariilor este cel mai mare pericol, pe cât este el de democratic; și asta o învață rând pe rând toți proprietarii de site-uri. “Fața” acestui site nu depinde de Virgil, de Vlad, de Aranca, Alma sau de altul, ci de fiecare dintre noi luați individual și de modul în care știm să ne raportăm unul la altul. Avem la dispoziție o facilitate, eu zic să o folosim cum se cuvine sau dacă nu hai să renunțăm la ea. Nu este, cred, un spațiu în care sa ne facem educație unul altuia, decât în măsura în care în orice nucleu al societății ori te educi ori ești dat la o parte. Dacă m-ar întreba cineva pe mine, nici nu ar trebui să existe moderatori sau editori. Din tot ce este scris aici aș răspunde la obiect doar lui Adrian, rugându-l să vină cu propuneri și idei concrete, pentru că, sunt convinsă, vor intra în dezbateri adevarate. Nu deține nimeni, cred, know-how-ul perfect. Putem reveni toți la scris? Și subliniez… toți.
post...uri și ...isme, domnule Jorz. Vin și trec. prefixe și sufixe, însă nicidecum fixe. mi-a plăcut rețeta asta de tocăniță cu lehamite și ironie. dar îmi zic - la urma urmei, și câinii e oameni. iar caravana trece oricium.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu! Mai caută. Sau nu.
pentru textul : Poem cu capul în nori deSituatia lui Bobadil a fost discutata si s-a luat o hotarare pe care Virgil, in spiritul transparentei, a gasit de cuviinta sa o faca publica in circumstantele date. In momentul in care Bobadil a postat textele incriminate el a fost judecat de consiliul hermeneia (care a dispus masura suspendarii contului) si de colegii nostri de site. Acum, daca imi aduc eu aminte bine, oamenii nu sunt judecati de mai multe ori pentru aceeasi fapta iar Bobadil nu pare vreun Prometeu sa-i mancam fiecare ficatii de cate ori avem ocazia. Desigur ca reactiile sunt firesti si in momentul in care acest text a fost postat a fost avuta in vedere posibilitatea aparitiei acestora insa eu ma intreb cui mai foloseste sa dam cu pietre daca hotararea a fost luata deja. Bobadil a revenit pe hermeneia iar acesta este un fapt. Restul reprezinta o chestiune de optiune.
pentru textul : incident de plagiat pe hermeneia.com demerci ana, si ma bucur ca ai observat exact ce trebuia... de fapt, intre timp am pus pe site si crezul meu literar, care de altfel a fost si publicat, prin septembrie, intr-un supliment de cultură pitestean. despre suprarealism si nu numai vorbesc si acolo. a... si... nu ca ar avea vreo legătură directa cu literatura, dar indirect are, "suprarealismul, intre pictura si literatura" a fost titlul eseului meu de admitere la UNA-ITA :) merci, te mai astept :)
pentru textul : Casă printre copaci deAm citit textul. Părerea mea este că ai idei interesante și că poate chiar ai o pătrundere mai aparte a lucrurilor și a oamenilor. Dar ca scriitură, ca punere în text, ca și transmitere literară, mai ai foarte, foarte mult de făcut și învățat. Încă mai ai formulări școlărești, exprimări agramate, soluții pseudoliterare. Probabil că nu ți-ar strica să citești cu mai multă atenție cum scriu alții și mai ales să citești și să editezi cu un putenic simț critic ceea ce scrii tu. Cred că ar fi foarte bine dacă ți-ai reciti textul de cel puțin cîteva ori și ai fi foarte exigentă cu formulele de exprimare. Și poate că ar trebui să îți mai spun că a scrie reprezintă cu totul altceva decît a povesti (verbal) o întîmplare.
pentru textul : Oli chiorul deCred ca nu ai citit textul pana la sfarsit. Pentru ca acolo spun clar: ' Textul de mai sus este reproducerea, cu acordul autorului, a comentariilor lui Adrian Ioniță (SUA, L.A.), publicate în 'Egophobia' # 13, pe marginea textului meu apărut la editura "Cartea Universitară" '. Iar faptul ca l-am prelat a fost din doua motive, pe care nu le insir in ordinea prioritatii: am simtit nevoia de a adauga un comentariu la cele scrise de Adrian (inclusiv sa-i multumesc intr-un fel dearece in EgoPhobia nu puteam); si, evident, pentru ca reclama e sufletul comertului. Din exemplarele cartii care au mai ramas -10 bucati - nu imi permit sa a oferi cuiva, chiar daca mi-ar cere, vreunul (vreunul - scris dupa ortografia noua - DOMO), deoarece nu sunt deloc multumit de ce-a iesit. In schimb, din versiunea a doua (corectata si cu multe, multe adaugiri), care se afla in lucru, voi fi fericit sa ofer exemplare (evident, gratuit) daca cineva de pe Hermeneia le va solicita. Multumesc pentru citire.
pentru textul : La rădăcina Gorunului deSper să fac faţă exigenţelor. Bine v-am găsit!
pentru textul : Q Fever dePal Emilian, oricine poate greși.Chiar nu este nicio problemă în privința asta. O să te rog în schimb să-mi spui la ce te referi în legătură cu sinceritatea.Sunt convins că este vorba de poezia mea, nu-i așa ? Dacă este așa, atunci adu argumente și cu siguranță vom avea câteva polemici cordiale... Cu respect
pentru textul : deși Botticelli era îndrăgostit Michelangelo te-a pictat mai bine detu, stoic cetăţean al României, ce vrei mai mult?
ţi-ajunge, zilnic, o tabletă de-asta bobadilică înghiţită cu un cocoloş de apă. crede doar că mâine va fi minunat!
text concret, fără scotociri, smotociri şi smalceva de genul acesta. are nerv, are
pentru textul : sic-tir gloria mundi deoptimism. mi-a placut, neică.
Un text care se va trebui recitit peste poate douăzeci de ani. În ciuda atmosferei care se încadrează subiectului, am reținut: ' Dar la douăzeci de ani de la căderea comunismului și la șaisprezece de la moartea scriitorului, ar fi necesară o viziune ceva mai obiectivată, nu neapărat favorabilă acestuia, dar decomplexată și bazată pe lecturi atente, iar nu pe simple prezumții.' Să sperăm că vor apare câțiva curajoși și nemotivați ideologic se vor dedica unei astfel de misiuni necesare ( în cazul lui Eugen Barbu ca și în cazul altora din aceeași perioadă ). Fie și pentru simplu motiv că altfel riscăm să suprasolicităm capacitatea noastră de întunecare a literaturii. Manevră în care ne-am dovedit îndeajuns de iscusiți în trecutul nu foarte îndepărtat. Pentru semnalul dumneavoastră precum și pentru partea bună din scriitura lui Eugen Barbu, cu un gând, e adevărat, și la amintirile legate de lectura 'Pricipele' , las un semn. Vă mulțumesc. Pasagerii sunt rugați să nu exceleze în a arunce orice peste bord în caz de pericol. Riscul de a rămâne fară istorie crește direct proporțional cu pericolul.
pentru textul : Eugen Barbu - Tezism și literatură deimi asum dezacordul. asa e, habar n-am de gramatica. vai de capul meu. cat despre banii dumneavoastra (doi sau trei), tineti-i bine, eu nu am nevoie de ei. ori va vor mai trebui, cine stie, in investigatiile viitoare. :) nu cred ca asa informatii valoroase nu pot fi cumparate cu versuri ca cele de mai sus. dar, pana una alta, realitatea tipa cu gura pana la urechi: scrieti prost. foarte prost. vad ca "incurajarile" lui Andu v-au dat avant...:)) numai ca Andu uita un adevar elementar: pentru o ironie buna, e nevoie de doi inzestrari cu simtul umorului. o seara buna.
pentru textul : Agheorghesei, Aioanei, Acatrinei deExcelenta ideea cu surorile gemene - ce sansa acordata imaginii fiintei iubite!
pentru textul : Gemene-asemene de”parerea mea e ca ar trebui sa mai urci nitel treptele literaturii cu vreo suta de ani (sau poate chiar mai mult)” Ca să ajung unde Domnule Niculescu? la ”balade maniacale” ? Hai să fim serioși dacă tot pierdem vremea scriindu-ne.
pentru textul : ... și au numit-o carte decam contorsionată (aproape chinuită) scriere. în alte texte am observat mai multă claritate și contur. aceste determinări meandrice (sau meandroase?), mai degrabă ermetice pot reprezenta un stil dar nu cred că vor atrage prea mult interes. apoi există unele, să le zicem clișee metaforice, cam răsuflate: „rezemată de un gând”, „Aproapele meu devine distanța măsurată ”, etc.
pentru textul : Intro deevident, unul din elementele semnificative este întrebarea despre cine vorbești aici. eu sînt înclinat să cred că despre dumenzeu. dar nu știu sigur. s-ar putea să fie un părinte. sau un personaj imaginar(t).
peniţa este pentru EVENIMENT! în loc de şampanie şi pişcoturi. am zis!
pentru textul : Virtualia 13 - ediţia ta norocoasă deCam la fel cu aceea cand am aflat ca ai dat pseudonimul la posta romana :)). Glumesc. O surpriza placuta. Mai rau e ca nu am apucat sa trimit cartea inapoi, dar vine si vremea ei.
pentru textul : pridvorbe deerată * a se citi - "măcar o sugestie" Madim
pentru textul : issey miyake de... dacă acest text e bun în opinia ta, primesc satifacțiile și îți sărut mâna galant! te-am citit, ai ceva talent:))!
pentru textul : blogbadil deSărut mâinile, mă bucur că vă place și mă bucură prezența dumneavoastră pe câmpurile hermeneii. Îmi cer scuze pt greșelile de editare, n-am fost destul de atent probabil. Cu drag Djamal
pentru textul : Gleznele tale deCred că prepozițiile acelea pot lipsi liniștit... astfel poate poemul va suna mai a... poem.
pentru textul : kamalateză deAșa sună a Holograf
Eu cred ca Mircea este un poet adevarat si ma bucur ca a revenit, nu stiu de ce a lipsit atat, pe Hermeneia. Pentruca poezia nu este intotdeauna alcatuita dintr-o suma de cuvinte, iar lucian este un poet sincer si credincios. Imi place sa citesc ce scrie el cand mi-e mai greu. Andu
pentru textul : Felul în care murim deexplicatia din ultimul vers, strofa a 2-ua, mi se pare inutila. l-as taia fara regret. finalul, in care se hotaraste chestiunea cu raftul si cu Dumnezeu, mi se pare aiuristic si, desi, vrei sa faci trimitere la raftul din strofa a 2-ua, nu reusesti decat sa folosesti un efect de scena bombastic. textul mi se pare fortat, cautat.
pentru textul : corespondență de septembrie deși hai, cu ceva efort, m-aș fi împăcat și cu imaginea asta, căci „necunoscute sunt căile Domnului” dacă l-ai fi ÎNTÂLNIT acolo...
pentru textul : nu mai deosebesc vocile dedar să-l CAUȚI în garaj? de ce?? crezi că s-a rătăcit??:)
Rima utilizată oferă o tentă apocrifă textului și dă senzația unei lecturi din culegeri de balade și bocete populare. Am observat diferențe mari de valoare între textele postate; îngăduie-mi să îți spun că nu tot ceea ce scrii se poate posta, folosește-ți filtrul autocenzurii. Acest lucru te va ajuta să diferențiezi un diamant de o mărgică de sticlă.
pentru textul : Autodafé demelancolie cuprinsa in cuvinte inspirate. felicitari!
pentru textul : Aburi deFelicitări! Mă bucură această apariție care invită la o lectură atentă. Frumoase prezentări din partea criticilor.
pentru textul : Apariţie editorială deCred că este ultima mea intervenție de acest gen pe hermeneia, asa încât voi încerca să fiu suficient de scurtă și cuprinzătoare. Nu mă erijez într-o persoană îndreptățită a spune ce reprezintă sau ce ar trebui să reprezinte hermeneia.com și nici nu cred că ar fi multe persoane care ar putea sș spunș asta. Poate nici Virgil, care ne poate spune doar ce și-a dorit și își dorește el, pentru că este și rămâne, indiferent ce vrea unul sau altul, gazda, până la urmă. Ce este clar este ce nu ar trebui sa fie, și anume un spațiu destinat polemicilor de alt fel decât cele legate de literatură… atât cât zicem noi toți că ne pricepem la asta. Spațiul deschis comentariilor este cel mai mare pericol, pe cât este el de democratic; și asta o învață rând pe rând toți proprietarii de site-uri. “Fața” acestui site nu depinde de Virgil, de Vlad, de Aranca, Alma sau de altul, ci de fiecare dintre noi luați individual și de modul în care știm să ne raportăm unul la altul. Avem la dispoziție o facilitate, eu zic să o folosim cum se cuvine sau dacă nu hai să renunțăm la ea. Nu este, cred, un spațiu în care sa ne facem educație unul altuia, decât în măsura în care în orice nucleu al societății ori te educi ori ești dat la o parte. Dacă m-ar întreba cineva pe mine, nici nu ar trebui să existe moderatori sau editori. Din tot ce este scris aici aș răspunde la obiect doar lui Adrian, rugându-l să vină cu propuneri și idei concrete, pentru că, sunt convinsă, vor intra în dezbateri adevarate. Nu deține nimeni, cred, know-how-ul perfect. Putem reveni toți la scris? Și subliniez… toți.
pentru textul : trei observații deEu te invit site rog sa publici si pe hermeneia articolul privind originea hutulilor. Aceasta ar oferi o nota de diversitate site-ului.
pentru textul : Osinĭ (Toamnă) depost...uri și ...isme, domnule Jorz. Vin și trec. prefixe și sufixe, însă nicidecum fixe. mi-a plăcut rețeta asta de tocăniță cu lehamite și ironie. dar îmi zic - la urma urmei, și câinii e oameni. iar caravana trece oricium.
pentru textul : scriu acest poem pentru câini deerata: "in mod deosebit, prima strofa mi se pare remarcabila"
pentru textul : Voci deArhiva este o idee foarte bună. Așa se scrie Istoria unui e-zine de literatură și arte.
pentru textul : Secțiunea arhiva HERMENEIA.COM dePagini