Mi-ai amintit de Radu Gheorghe: "Am ani o mie asta-i tot Si vin asupra-mi altii Sub Theo-balt regele got Crescui in rezervatii Atate-au fost in acesti ani De care nu stiu boaba Acum expusa-s pentru bani La mosi intr-o taraba. Stafia mortii nu-mi da ghes Nu stiu temuta-ï coasa Sunt broasca test, Sunt broasca test Sunt broasca testoasa" Totusi mai simplu si mai eficient pe muzica, desigur :-) Poemul e de citit. Cioara ramane pe data viitoare. Andu
textul nu mi se pare deloc original sau interesant, ci doar teribilisto-infantil cu accente voit patetice. "mai nou masturbarea este un sport național mândria noastră a românilor" pasajul acesta vrea sa te autodefineasca poate ca poet sau ca roman?
Maestre, Nu se vrea, ci e s t e! Despre restul comentariului: hehe. O alta "insarcinare", un alt(fel de) uter. Ma intreb cum vezi tu "definitia" diformitatii, sa nu mai punem ca aici (in text) este vorba de o anomalie care, da, deformeaza starea...n-are rost sa-mi explic demersul, pana la urma. Fiecare este liber (si in acelasi timp conditionat :D) sa intrepreteze/recepteze dupa chipul si asemanarea sa, in aceasta lume in care bajbaim. Pana la capat. Multumesc pentru comm.
am citit în fugă, trebuie să revin pe text. la o trecere sumară am observat greşeli de tipar, ca în exemplul acesta:
"Dacă cu eram eu te mâncai câinii şi viermii!"
apoi e treaba cu sexul (nu-i zic porno), ca aici: "„ om da-o, că doară n-om fute-o noi”." text de ţinut în sertar, în debara, sau într-o cameră secretă pâna s-or limpezii apele.
nu mi se pare tocmai fericit. din moment ce autoarea dezvaluie inca din primul cuvant despe ce-i vorba si dezvolta ulterior, de ce "mister"?
definitiile in sine mi se par destul de...roz-liniare, ca sa zic asa. nu stau sa discut realismul lor (fiecare cu experientele sale, la urma urmei) dar, cum spuneam, titlul imi crease un alt orizont de asteptare.
Mă plec a smerenie și recunoștință. Mă plec a acceptare și resemnare. Mă plec spre a nu clinti ochiul acela atoateprivitor, născător de priviri, până dincolo de dincolo. Fiindcă toate simțurile sunt în el cuprinse, fiindcă mișcare este în el, fiindcă el se zămislește pe sine și zămislește și simțurile, și oasele, și sângele, și carnea, și mersul, și orice poartă însemnul său. Frumoasă dedicație tatălui, cu sau fără majusculă. :)
Poetul poate deveni monstru, asta vrea, de fapt, sa demonstreze Profetul pe parcursul mai multor poeme. Unii ii dau penite, altii il lauda - asta a vrut, asta a obtinut. De ce sunteti impotriva lui? E un scriitor bun, in genere. Eu insumi i-am remarcat textele si chiar am dat penite, pentru unele din ele. Vrem ori nu vrem, Profetul, sef de hermeneia fiind, scrie bine. Nu-l poti scoate din circuitul valoric al literaturii de azi. Desigur, ca orice scriitor, o mai da si-n bara, cum a dat-o acuma. IMPRESIE PERSONALA: Profetul s-a apucat de scris in sfarsit. Ce ati citit pana acum sunt poeme scrise in tinerete, orice data ar avea sub textul scris. Profetul a vrut sa fie un scriitor mare. A facut tot ce i-a stat in putinta pentru asta. Daca a reusit ori nu - cei de pe site-ul acesta sa spuna. Eu il cred. Azi, ma cred si pe mine, de aceea apreciez efortul sau. Nu despre o imagine ori alta di poemele sale trebuie sa vorbim, ci despre el ca scriitor. Nu-s multi scriitori de limba romana care scriu ca el, trebuie sa recunoastem. Megalomania asta cu penitele si cu aprecierea superlativa e bataie de joc, e linguseala. De-abia acum incepe sa scrie Profetul. Iar acesta e primul poem scris dupa o indelungata absenta. Te voi citi pe viitor, Sa ai pace, Dancs
în mod normal aș fi trimis textul acesta în șantier. este foarte slab și plin de clișee. dar nu am făcut-o pentru două versuri, singurele care merită atenție:
„când întunericul
se ascunde-n pâine”
Pe dumnezeu sfântul. Nu pricep.
Să iau exemplu la scris ? Să scriem toţi aceeaşi monostilpoezie futuristo-neo-modernistă, minimalisto-post-2000, ca să nu scoatem cititorii din încălţările cu care stau până se rup. Perfecţionată până scriu toţi fără abateri ?
OK !
Epopee în roz
Într-un şir indian se bălăbăneau castraveţii roz
ai bunicii cu ceas de aur la butonieră
unde să fi auzit alaltăieri de castraveţii aceştia
de un roz plumburiu ?
memoria îmi joacă şah pe masa lăsată în paragină
de Turgheniev înainte de moarte
dar şi când voi pricepe de ce castravetele roz
se uită la mine cu codiţa ridicată
atunci să vezi... cabaret
sensurile existenţiale doborâte din manualul primordial
se vor aduna circular într-un tub biologic
de făcut măşti contra ridurilor
feliuţe feliuţe feliuţe
dedesubt dezamăgirile sfioase se vor îmbrăca
în zâmbete de fond-de-ten bine articulat
stupefiate florile gingaşe ale castravetelui roz
din glastra ondulata de pe pian.
regret nu pot explica semnificatia acelui vers, din principiu. cat priveste "schimbarea de ton", importanta este esenta, nu ambalajul. toate poemele (aceasta incluzand si cele nepublicabile dpdv regulament etc) sunt fragmentele unui singur jurnal, "cioburi" ce se pot uni cu rabdare si delicatete intr-un puzzle fascinant: o simpla poveste de iubire.
Un punct de vedere pertinent privind fenomenul internetului, interacțiunea acestuia cu literatura contemporană. De altfel așa ar trebui început un dialog privind literatura on-line cu deficiențele și calitățile ei necunoscute, un dialog nu numai al profesioniștilor dar și al celor care ar dori/au capacitatea să se afirme literar. ("Pe "Agonia" intră cine vrea, când vrea. E un fel de ghiveci din care poți rămâne cu ceva. Nu e vorba ca "familia Agonia" să schimbe ierarhii literare... " De exemplu, de aici se poate declanșa cu adevărat o polemică interesantă.) Mă întreb cum va fi ascensiunea fenomenului în următorii nu zece, chiar cinci ani... Cred că nu evaluăm încă suficient noul impact al netului literar.
o bătălie câstigata!
sună ea iar, nu răspund. încă nu sînt calm. am mai făcut aşa în urmă cu trei ani. o femeie a zis că e ceartă de îndrăgostiţi. ca să vezi! insistă. răspund. mă lansez - crezi că iei layerele aşa şi le muţi cum vrei tu? uite mai spun, mergi tu chiar acum la sf. Parascheva acolo la voi şi roagă-te să nu vin la Iaşi că te strîng de gît. bine am înţeles zice. şi acum ce strigi la mine! ride iar. rîd e vers…
draga Vladimir, mie mi-ai atras atentia cu prima parte, pina la "ori vino". Cind am vazut insa ca ii mai dai o sansa si o lasi mai moale si apoi o scalzi cu formol si cu chestii cu "partea nedesfacuta a patului" m-ai pierdut de client. Poate am eu un "mood" modernist astazi si as fi vrut sa te opresti acolo sau sa continui pe aceeasi nota pina numai ramine nici praful de ea. Dar tu ai vrut altfel. Cred ca pina la lurma pe chestia asta a mizat si ea...
adriane, ai atins o coarda sensibila-n mine cu articolul asta. eu iubesc avangarda, iar romania a dat nume mari in aceasta directie; si in special comunitatea evreiasca ma mai bucura faptul ca nu te-ai rezumat la artisti mai cunoscuti, precum brauner, ci ne aduci in fata ochilor personaje aproape uitate ale epocii respective, insa care merita atentia si consideratia noastra
Diana, e o atmosferă frumoasă în poeziile tale, dar expresia nu e îngrijită, ar trebui să lucrezi mai mult pe texte. Se te ferești de metafore fără valoare, de clișee, de construcții pleonastice: "icoana așezată la răsărit de soare"- locul icoanei chiar acolo este, nu mai era nevoie să specifici! dimineața asta este frumoasă, aerul superb vreo oră de acum încolo pot judeca la rece din geamul/ferecat de zăbrelele tainicei mele inimi. să mă cunoască pas cu pas astă-noapte când din prea multa fericire am crezut că pot să zbor." Cam multe, nu? Știu că ai și poezii mai bune, și mult mai bune. În fine, îți respect jocul! Inspirație ai, mai intră printre cuvinte!
Ceva între Goga și Blaga, ceva ce îmi amintește de textele pe care trebuia să le învățăm pe de rost pentru bac. "De aceea" oscilez între a reciti poemul, pentru a-i descoperi lucrurile, bune și rele, și a-l respinge. Cred, totuși, că ar putea rămâne unul dintre poemele cele mai reușite ale tale, de până acum. Ar fi o idee să mai scrii în același stil.
Buna mea Marie , multumesc din suflet incă odată de aceste sfaturi. Mai zic mersi si pentru adresa site-ului Lira 21.Oare chiar atât de neândemnatic mă exprim, dacă inţelegeti , că mă supar?
nu am discutat de siteuri de referinta sau alte asemenea. imi atribui idei care nu imi apartin. cind am zis penticostal am folosit o metafora pentru modul puritanist in care sunt acceptate sau nu textele. munca unui editor trebuie delimitata foarte clar de munca unui moderator. de aia au disparut multe site-uri. dar nu ma apuc sa-ti dau tie, masha, explicatii. in cele din urma, mistocareala din ultima parte a comului tau confirma exact faptul ca trebuia sa ramin inactiv. multumesc lui dumnezeu, in viata reala am o meserie frumoasa. se cheama reporter. si am experienta de 12 ani. ca sa ma umilesti cu un asemenea comentariu confirma ce am scris mai sus. poate are dreptate bobadil sa raspunda cu ironie la ironie. este ultimul meu comentariu pe care il voi mai face pe acest site. cine este curios sa se uite la profilul meu sa vada de cind sunt membru pe acest site. as fi fost bucuros sa fiu intrebat ce mai scriu. nu ce fac in viata reala si cit e de palpitanta(care nu intereseaza pe nimeni).
şi ca să-ţi răspund şi ţie şi lui Silviu, - simplu am facut o pitică glumă cu blogul ca o aluzie la un comentariu al lui Silviu la recentul poem al Alinei Manole. da ce, numai Poemul Alinei să fie pus pe blog??? uneori, când sînt pe pagina lui Silviu dau o fugă prin blogul lui şi mai citesc şi eu câte o meditaţie diferită. de exemplu mi-a intrat sub piele, alaltăieri, următorul paragraf:
"dar dincolo de toate pe țeavă e moartea învelită în oțel". fain spus. textului meu de mai sus îi stă bine, îi prinde bine şi pe ultima bancă, nu-i musai să stea la locurile dintâi. dar glumeam.
domnule din oraşul cu tragerea pe roată, am votat alb şi apoi m-am făcut negru de supărare. ce vremuri dom'le, ce vremuri!
ooo, daaa, ionut, felicitari pentru cele 3 penite! le meriti pe deplin. in textele tale gasesc tot ce ai descris tu acolo despre Adevarata Poezie. te descria cineva cu un cuvant incepand cu o si care se termina cu n. mi se parea si mie ca te-apropii. acum sunt convinsa. pentru ca numai la astfel de oameni nesimtirea nu este un bonus al vanitatii, ci al o....eniei. care nu e omenie, desigur.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Mi-ai amintit de Radu Gheorghe: "Am ani o mie asta-i tot Si vin asupra-mi altii Sub Theo-balt regele got Crescui in rezervatii Atate-au fost in acesti ani De care nu stiu boaba Acum expusa-s pentru bani La mosi intr-o taraba. Stafia mortii nu-mi da ghes Nu stiu temuta-ï coasa Sunt broasca test, Sunt broasca test Sunt broasca testoasa" Totusi mai simplu si mai eficient pe muzica, desigur :-) Poemul e de citit. Cioara ramane pe data viitoare. Andu
pentru textul : Cioara și broasca țestoasă detextul nu mi se pare deloc original sau interesant, ci doar teribilisto-infantil cu accente voit patetice. "mai nou masturbarea este un sport național mândria noastră a românilor" pasajul acesta vrea sa te autodefineasca poate ca poet sau ca roman?
pentru textul : Mai nou deUn text care evocă inocenţa de pe poziţie subiectivă. Atmosferă, sensibilitate, tact, talent - aşa cum ne-ai obişnuit.
pentru textul : Oblică deerr: freudiană și devine
pentru textul : oscilațiile podurilor lumii deMaestre, Nu se vrea, ci e s t e! Despre restul comentariului: hehe. O alta "insarcinare", un alt(fel de) uter. Ma intreb cum vezi tu "definitia" diformitatii, sa nu mai punem ca aici (in text) este vorba de o anomalie care, da, deformeaza starea...n-are rost sa-mi explic demersul, pana la urma. Fiecare este liber (si in acelasi timp conditionat :D) sa intrepreteze/recepteze dupa chipul si asemanarea sa, in aceasta lume in care bajbaim. Pana la capat. Multumesc pentru comm.
pentru textul : Facă-se deam citit în fugă, trebuie să revin pe text. la o trecere sumară am observat greşeli de tipar, ca în exemplul acesta:
"Dacă cu eram eu te mâncai câinii şi viermii!"
apoi e treaba cu sexul (nu-i zic porno), ca aici: "„ om da-o, că doară n-om fute-o noi”." text de ţinut în sertar, în debara, sau într-o cameră secretă pâna s-or limpezii apele.
pentru textul : ştirile de la ora 5 denu mi se pare tocmai fericit. din moment ce autoarea dezvaluie inca din primul cuvant despe ce-i vorba si dezvolta ulterior, de ce "mister"?
definitiile in sine mi se par destul de...roz-liniare, ca sa zic asa. nu stau sa discut realismul lor (fiecare cu experientele sale, la urma urmei) dar, cum spuneam, titlul imi crease un alt orizont de asteptare.
de corectat "casnicia".
pentru textul : Misterul cuplului perfect deMă plec a smerenie și recunoștință. Mă plec a acceptare și resemnare. Mă plec spre a nu clinti ochiul acela atoateprivitor, născător de priviri, până dincolo de dincolo. Fiindcă toate simțurile sunt în el cuprinse, fiindcă mișcare este în el, fiindcă el se zămislește pe sine și zămislește și simțurile, și oasele, și sângele, și carnea, și mersul, și orice poartă însemnul său. Frumoasă dedicație tatălui, cu sau fără majusculă. :)
pentru textul : Piatra cea de toate zilele dePoetul poate deveni monstru, asta vrea, de fapt, sa demonstreze Profetul pe parcursul mai multor poeme. Unii ii dau penite, altii il lauda - asta a vrut, asta a obtinut. De ce sunteti impotriva lui? E un scriitor bun, in genere. Eu insumi i-am remarcat textele si chiar am dat penite, pentru unele din ele. Vrem ori nu vrem, Profetul, sef de hermeneia fiind, scrie bine. Nu-l poti scoate din circuitul valoric al literaturii de azi. Desigur, ca orice scriitor, o mai da si-n bara, cum a dat-o acuma. IMPRESIE PERSONALA: Profetul s-a apucat de scris in sfarsit. Ce ati citit pana acum sunt poeme scrise in tinerete, orice data ar avea sub textul scris. Profetul a vrut sa fie un scriitor mare. A facut tot ce i-a stat in putinta pentru asta. Daca a reusit ori nu - cei de pe site-ul acesta sa spuna. Eu il cred. Azi, ma cred si pe mine, de aceea apreciez efortul sau. Nu despre o imagine ori alta di poemele sale trebuie sa vorbim, ci despre el ca scriitor. Nu-s multi scriitori de limba romana care scriu ca el, trebuie sa recunoastem. Megalomania asta cu penitele si cu aprecierea superlativa e bataie de joc, e linguseala. De-abia acum incepe sa scrie Profetul. Iar acesta e primul poem scris dupa o indelungata absenta. Te voi citi pe viitor, Sa ai pace, Dancs
pentru textul : merg cu picioarele goale prin bucătărie I deSebi mulțumesc de trecere și observații ,am remediat textul sper sa fie puțin mai bine...
pentru textul : Batista albă la piept cu floarea vârstei deîn mod normal aș fi trimis textul acesta în șantier. este foarte slab și plin de clișee. dar nu am făcut-o pentru două versuri, singurele care merită atenție:
pentru textul : Protestul celor fără de noroc de„când întunericul
se ascunde-n pâine”
Pe dumnezeu sfântul. Nu pricep.
Să iau exemplu la scris ? Să scriem toţi aceeaşi monostilpoezie futuristo-neo-modernistă, minimalisto-post-2000, ca să nu scoatem cititorii din încălţările cu care stau până se rup. Perfecţionată până scriu toţi fără abateri ?
OK !
Epopee în roz
Într-un şir indian se bălăbăneau castraveţii roz
pentru textul : Devorah deai bunicii cu ceas de aur la butonieră
unde să fi auzit alaltăieri de castraveţii aceştia
de un roz plumburiu ?
memoria îmi joacă şah pe masa lăsată în paragină
de Turgheniev înainte de moarte
dar şi când voi pricepe de ce castravetele roz
se uită la mine cu codiţa ridicată
atunci să vezi... cabaret
sensurile existenţiale doborâte din manualul primordial
se vor aduna circular într-un tub biologic
de făcut măşti contra ridurilor
feliuţe feliuţe feliuţe
dedesubt dezamăgirile sfioase se vor îmbrăca
în zâmbete de fond-de-ten bine articulat
stupefiate florile gingaşe ale castravetelui roz
din glastra ondulata de pe pian.
regret nu pot explica semnificatia acelui vers, din principiu. cat priveste "schimbarea de ton", importanta este esenta, nu ambalajul. toate poemele (aceasta incluzand si cele nepublicabile dpdv regulament etc) sunt fragmentele unui singur jurnal, "cioburi" ce se pot uni cu rabdare si delicatete intr-un puzzle fascinant: o simpla poveste de iubire.
pentru textul : treceri vizibile deUn punct de vedere pertinent privind fenomenul internetului, interacțiunea acestuia cu literatura contemporană. De altfel așa ar trebui început un dialog privind literatura on-line cu deficiențele și calitățile ei necunoscute, un dialog nu numai al profesioniștilor dar și al celor care ar dori/au capacitatea să se afirme literar. ("Pe "Agonia" intră cine vrea, când vrea. E un fel de ghiveci din care poți rămâne cu ceva. Nu e vorba ca "familia Agonia" să schimbe ierarhii literare... " De exemplu, de aici se poate declanșa cu adevărat o polemică interesantă.) Mă întreb cum va fi ascensiunea fenomenului în următorii nu zece, chiar cinci ani... Cred că nu evaluăm încă suficient noul impact al netului literar.
pentru textul : www.ro dea sorcovi este un frumos obicei ortodox, din cite stiu.
pentru textul : celui drag deo bătălie câstigata!
sună ea iar, nu răspund. încă nu sînt calm. am mai făcut aşa în urmă cu trei ani. o femeie a zis că e ceartă de îndrăgostiţi. ca să vezi! insistă. răspund. mă lansez - crezi că iei layerele aşa şi le muţi cum vrei tu? uite mai spun, mergi tu chiar acum la sf. Parascheva acolo la voi şi roagă-te să nu vin la Iaşi că te strîng de gît. bine am înţeles zice. şi acum ce strigi la mine! ride iar. rîd e vers…
rad e vers
pentru textul : jurnal de front. virtualia dedraga Vladimir, mie mi-ai atras atentia cu prima parte, pina la "ori vino". Cind am vazut insa ca ii mai dai o sansa si o lasi mai moale si apoi o scalzi cu formol si cu chestii cu "partea nedesfacuta a patului" m-ai pierdut de client. Poate am eu un "mood" modernist astazi si as fi vrut sa te opresti acolo sau sa continui pe aceeasi nota pina numai ramine nici praful de ea. Dar tu ai vrut altfel. Cred ca pina la lurma pe chestia asta a mizat si ea...
pentru textul : Draperii roșii deadriane, ai atins o coarda sensibila-n mine cu articolul asta. eu iubesc avangarda, iar romania a dat nume mari in aceasta directie; si in special comunitatea evreiasca ma mai bucura faptul ca nu te-ai rezumat la artisti mai cunoscuti, precum brauner, ci ne aduci in fata ochilor personaje aproape uitate ale epocii respective, insa care merita atentia si consideratia noastra
pentru textul : Revista Alge 1930-1933 deMultumesc pentru atentie. Nici eu nu mai sunt asa convins de text cum eram aseara cand l-am scris. Sa mai aud o parere, ceva, totusi. O zi buna!
pentru textul : căsătoria este sfântă, da deDiana, e o atmosferă frumoasă în poeziile tale, dar expresia nu e îngrijită, ar trebui să lucrezi mai mult pe texte. Se te ferești de metafore fără valoare, de clișee, de construcții pleonastice: "icoana așezată la răsărit de soare"- locul icoanei chiar acolo este, nu mai era nevoie să specifici! dimineața asta este frumoasă, aerul superb vreo oră de acum încolo pot judeca la rece din geamul/ferecat de zăbrelele tainicei mele inimi. să mă cunoască pas cu pas astă-noapte când din prea multa fericire am crezut că pot să zbor." Cam multe, nu? Știu că ai și poezii mai bune, și mult mai bune. În fine, îți respect jocul! Inspirație ai, mai intră printre cuvinte!
pentru textul : A 7-a zi deCeva între Goga și Blaga, ceva ce îmi amintește de textele pe care trebuia să le învățăm pe de rost pentru bac. "De aceea" oscilez între a reciti poemul, pentru a-i descoperi lucrurile, bune și rele, și a-l respinge. Cred, totuși, că ar putea rămâne unul dintre poemele cele mai reușite ale tale, de până acum. Ar fi o idee să mai scrii în același stil.
pentru textul : Poem incipient și naționalist deBuna mea Marie , multumesc din suflet incă odată de aceste sfaturi. Mai zic mersi si pentru adresa site-ului Lira 21.Oare chiar atât de neândemnatic mă exprim, dacă inţelegeti , că mă supar?
pentru textul : nebunul se priveşte în oglindă deindeed, o textă veri sexi si crudă. la fel, taie ultimele versuri. femeia e focul, barbatul tigara. am zis!
pentru textul : ...istoria scrumului denu am discutat de siteuri de referinta sau alte asemenea. imi atribui idei care nu imi apartin. cind am zis penticostal am folosit o metafora pentru modul puritanist in care sunt acceptate sau nu textele. munca unui editor trebuie delimitata foarte clar de munca unui moderator. de aia au disparut multe site-uri. dar nu ma apuc sa-ti dau tie, masha, explicatii. in cele din urma, mistocareala din ultima parte a comului tau confirma exact faptul ca trebuia sa ramin inactiv. multumesc lui dumnezeu, in viata reala am o meserie frumoasa. se cheama reporter. si am experienta de 12 ani. ca sa ma umilesti cu un asemenea comentariu confirma ce am scris mai sus. poate are dreptate bobadil sa raspunda cu ironie la ironie. este ultimul meu comentariu pe care il voi mai face pe acest site. cine este curios sa se uite la profilul meu sa vada de cind sunt membru pe acest site. as fi fost bucuros sa fiu intrebat ce mai scriu. nu ce fac in viata reala si cit e de palpitanta(care nu intereseaza pe nimeni).
pentru textul : Cantata în mi minor deşi ca să-ţi răspund şi ţie şi lui Silviu, - simplu am facut o pitică glumă cu blogul ca o aluzie la un comentariu al lui Silviu la recentul poem al Alinei Manole. da ce, numai Poemul Alinei să fie pus pe blog??? uneori, când sînt pe pagina lui Silviu dau o fugă prin blogul lui şi mai citesc şi eu câte o meditaţie diferită. de exemplu mi-a intrat sub piele, alaltăieri, următorul paragraf:
"dar dincolo de toate pe țeavă e moartea învelită în oțel". fain spus. textului meu de mai sus îi stă bine, îi prinde bine şi pe ultima bancă, nu-i musai să stea la locurile dintâi. dar glumeam.
domnule din oraşul cu tragerea pe roată, am votat alb şi apoi m-am făcut negru de supărare. ce vremuri dom'le, ce vremuri!
pentru textul : dincolo de iluzie deesti convins ca e haiku? poate vrei sa spui ca e o poezie scurta dar ma indoiesc ca e haiku. poate ne explici tu...
pentru textul : un altfel de Crăciun deNu ştiu ce se întâmplă: după publicarea unui comentariu, dispar spaţiile de după semnele de punctuaţie. Deci nu-i vina mea! :)
pentru textul : Străin deam uitat: textul sufera de o vizibilitate redusa, in privinta formatarii
pentru textul : angemon deo lume sintetică. un poem ce iși mărturisește esența.
pentru textul : zâmbete curg din gura femeii gonflabile deooo, daaa, ionut, felicitari pentru cele 3 penite! le meriti pe deplin. in textele tale gasesc tot ce ai descris tu acolo despre Adevarata Poezie. te descria cineva cu un cuvant incepand cu o si care se termina cu n. mi se parea si mie ca te-apropii. acum sunt convinsa. pentru ca numai la astfel de oameni nesimtirea nu este un bonus al vanitatii, ci al o....eniei. care nu e omenie, desigur.
pentru textul : Poemul pentru Chichere dePagini