Pana la urma sunt si cercurile de pe mobila dovezi ale perfectiunii copilariei. Sper sa nu sune patetic ca am spus asa. Mie mi-a placut de la inceput pana la sfarsit, mi-a placut si sticla postita si trenul si hamacele, chiar m-a facut sa ma gandesc putin la mare si la cort, apoi putin despre moarte si despre varstele de mijloc. Mi-a placut, desi ultimele doua strofe nu le inteleg, poate nici nu e timpul sa le inteleg, mi-a placut si singura obiectie pe care as avea-o ar fi dezordinea. Sunt multe imagini, multe varste, care nu comunica intre ele, desi simt ca asa ar trebui. Si asta scade putin si din credibilitatea discursului. Pare putin construit, neasumat. Zic si eu. :)
Hanny, uite, vezi, aici ne deosebim. Eu mă consider bard. În momentul cînd îmi va apărea prima carte o parte din mine va muri. Nu o voi mai putea aduce înapoi. Ca bard, versurile mele sînt vii, pot să le fac și desfac cum vreau.... sînt ca o ființă vie care mă înfășoară, cu care mă alint
Doina, remarcabile şi apetenţa, şi reuşitele tale interpretative, care nu fac, neapărat, apel la instrumente critice imanente şi se opresc elegant la graniţa dintre raţiune şi afect - ceea ce, să recunoaştem - e firesc. Felicitări şi pentru urechea ta muzicală! În afară de ",şi vii ca ale tuturor / şi reci ca ale nimănui" şi "şi toate dor la fel" (unde, pentru a le evidenţia, am ieşit din "melodie"), în afară de ele, spuneam, am folosit ritmul amfibrahic, uzând de vechi însuşiri prozodice. E ştiut faptul că, nu de puţine ori, clasicii îşi alegeau ritmul unei poezii funcţie de tipul de discurs (elegie/ meditaţie, nostalgie etc - iamb; satiră/ pamflet, odă, epopee etc - troheu... şi tot aşa).
Foarte bine surprinsă şi nuanţa lui "şi".
Mulţumesc pentru timpul tău!
Lucian, nu este prima dată când faci astfel de intervenții care nu au absolut nici o legătură cu textul. Chiar dacă intervii pe un ton politicos, tot în afara regulamentului se cheamă că ești, și constat că ești conștient de acest lucru. Pe hermeneia nu se fac găști, nici între editori, nici între ceilalți membri. Nici chaturi, așa că te voi ruga pe viitor, mai ales (dar nu numai) acolo unde ai să vezi că a intervenit deja un editor sau moderator, să te abții să mai lași comentarii care nu se referă la text. Chiar Camelia aprecia cu bun simț că nu-și dorește ca textul ei să aibă vizionări doar pentru că devine un punct de scandal. Mai țin să precizez un lucru foarte clar: nu consider comentariul Marinei atac la persoană. Am spus foarte clar unde cred că putea să procedeze altfel Diferența este că ea nu a încălcat regulamentul, pe când voi amândoi, da, dacă ar fi să considerăm din acest punct de vedere. Vă rog încă o dată să revenim la discuțiile pe text.
Citind textul tau nu pot sa nu remarc uneori cat de straina contextului, cat de ne-potrivita poate deveni ratiunea atunci cand vorbele, cuvintele, tacerile se rostesc cu putere. Exista o anumita seductie a ordinii in fiecare dintre noi, iluzia unui spatiu sigur in care speram ca ne putem trai/expune sentimentele fara sa ne ranim... pana la urma tot spilul poeziei tale sta in trimiterea la trandafirul perfid de roşu... sau poate de un rosu perfid (dar sa nu invinovatim culorile) ceea ce desigur face ca titlul sa sune intr-o nota ironica :)
scrie şi descrie toamna asta! mi se pare că i-ai făcut un portret destul de vivid. eu am citit cu ochi limpede, fără să caut beţe de pus în roată. şi mi-a plăcut. pe vremuri, demult (cred că sînt ani) am scris şi eu ceva în genul:
"Bine-ai venit frumoasă, suplă doamnă!
S-au strâns poeţi culoarea ta s-o scrie
Şi lăutari roiesc sub nuci, şi-n vie
Pe struna lor să te aşeze, toamnă.
Eşti dichisită foc şi parfumată!
Cercei de struguri copţi şi de gutui,
Un colier de mov şi ochi căprui
Şi-un zâmbet şic, pe gura ta, mă-mbată.
Cu funii de bordeaux sau odobeşti
Băieţi, fetiţe, ciute, cerbi, lăstuni
Sub coviltirul tău regal ne-aduni
Să depănăm, la foc bengal, poveşti.
Când din şareta ta cobori alene,
Îmi vine să te pun portret în ramă
Cum pusă e de pictor Sfânta Mamă
Voi, două dulci crăiţe pământene.
De tine sunt îndrăgostit! Nu pot
Să nu te-ascund în arca mea, în piept!
Frumoasă doamnă, e aşa de drept
Iubita mea, o zi să te socot."
mulțumesc, profetule! mai jos este răspunsul meu: Sunt poet creștin Sunt un poet creștin Isus mi-e poezia, Mandatul mi-e divin Cuvântul Lui, solia; Condeiu-mi tremurând Muiat în jertfa sfântă Iubirea pe pământ O picură și-o cântă. Enigma suferinței Din actul cel mai sfânt Cu pana umilinței Mă simt dator s-o cânt! Să dăltui pentru ere Golgota, Ghetsimanii, Adânca Lui durere Când L-au străpuns dușmanii... Și-n inima mea nouă Tăcerea s-o sufoc S-aprind poem de rouă Cu litere de foc. Sunt un poet creștin Isus mi-e poezia În versul meu senin Respiră veșnicia. El primește "mere are Ana" poeziilor mele mai mult decât amalgamul de "vreau și eu să stau în cloacă" a poeziilor tale. În ultimă instanță "după faptele lor îi veți cunoaște"! tu nu ești unul dintre ai Lui. La bună recitire de poezie, îți zic.
Mi-au placut formularile: "amețeam în întuneric ca într-o moarte ușoară" "mi-am lipit umbrele de un bărbat" Nu mi-a placut: * "nemiloase" din versul "măștile unui sentiment sunt nemiloase" * "apărută pur și simplu întâmplător" * utilizarea lui "neîntâmplată" si "întâmplător" desi in strofe diferite atinge in mod negativ ochiul care citeste... poate pentru ca accentul nu cade pe cuvintele de sprijin. Nu stiu Madi... textul aceasta ma face sa cred ca esti intr-un impas poetic... parca te-ar retine cineva sa nu spui totul, sa nu te exprimi asa cum esti.
am spus eu că scriu prost și nu m-ați crezut. batranutragator ne amintește și că scriu neglijent. ehei, nu toată lumea poate să scrie așa îngrijit ca domnia sa despre mațe, vagine și sexul oral. deci, trebuie să recunosc, nu mă ridic la nivelul de prețiozitate literară al domniei sale.
are dreptate și mult stimata doamnă suse, va trebui să modific. îi rămîn îndatorat pentru obiectivitate, spirit critic și perseverență.
Am citit articolul tău și am apreciat munca de documentare privind tema propusă. Am câteva precizări: te rog lasă un spațiu după fiecare semn de punctuație (și nu înainte); ar fi fost indicat ca textul postat să fie mai scurt sau împărțit în mai multe fragmente, pentru că, așa cum este acum, e dificil de lecturat până la sfârșit, mai ales că ideea nu e nouă; poate ar fi util să marchezi citatele cu "italic", pentru a fi mai ușor urmărite; ce legătură are pruncuciderea cu avortul? încearcă să eviți afirmațiile simpliste de genul "Ca orice corp, organismul este constituit din atomi, molecule etc". Care este concluzia și atitudinea personală a autorului asupra temei prezentate - poate ar fi mai mult mai interesant de citit.
in continuare captivant, ba poate si mai captivant. aici apare o oarecare linistire a personajului in preajma femeii adormite, incepe sa se " dezbrace" tot mai mult si el.
m-a impresionat:
"Iar un viol i se părea în clipa aceea nu neaparat imoral dar cumplit de inestetic. "
si mai ales:
"Nu putea însă să uite că lîngă el era o femeie care dormea întinsă și goală. Se gîndi că ar trebui să plece, să exploreze, să caute o ieșire, poate chiar cercul. Dar preferă să stea acolo, cu capul în palme și să o privească. Își aminti cum privise la fel cîndva, pe vremea cînd era copil, în ajun de Crăciun pentru două ore un trenuleț electric învîrtindu-se la nesfîrșit într-o vitrină."
e momentul cand iscusinta scriitorului te face sa indragesti personajul principal.
presimt reaparitia personajelor secundare dupa timpul de gandire in singuratate...ori poate nu...
nu mai stiu sigur, dar parca aici vazusem un typo.
În general nu poți greși când aștepți mai mult, doar dacă fie tu îți pierzi răbdarea prea repede fie cel/cea de la care aștepți nu se ridică la nivelul așteptărilor în timp util, right?
Anyway, sunt onorată de aceste așteptări ale tale îndeosebi și voi ara la ogorul poeziei cum mă pricep mai bine pe mai departe și pe aici, pe Hermeneia.
Și pentru că mă faci (iscusit, ca mereu, punând întrebările așa cum trebuie) să vorbesc despre poem, menționarea 'ultimului vers' este așa, 'en garde' o provocare cât se poate de vie, mapată pe o situație destul de inertă... o luptă greoaie, așa am simțit când am scris. Ca atunci când vrei să te lupți pentru onoare, să mori tânăr într-un astfel de duel, dar o mai înmoi cu scuzele de rigoare și eventual te trezești mai târziu că nu mai ai chef de bravade din astea.
Mulțumesc,
Margas
Un titlu premonitoriu pentru compoziție ai ales, pentru că interiorul mai trebuie lucrat. Îmi plac primul și ultimele trei versuri, pline de forță, dar mai ales:"tu mergi mereu în spatele timpului". Scoate un i de la "monștrii" tăi, în rest ...lumină !
Pentru a-ți șterge contul pe Hermeneia este necesar să trimiți o cerere-email la adresa office AT hermeneia.com. Trebuie însă să fii sigur(ă) de decizia ta pentru că o ștergere a contului și a textelor postate este irevocabilă și irecuperabilă."
adresa aceasta nu este valabilă.
am dat search pe google hermeneia mail şi am găsit altă adresă la care am trimis două mailuri.
nu mai aduceţi acuzaţii nefondate.
Virgil îţi mulţumesc.
Lisandro mă bucur să te revăd. Nu degeaba te-am numit eu Lisandra.
Ioana tu îmi eşti mereu aproape.
Corina felul în care ne rosteşti poemele tale ne face să credem că şi tu ai camera ta de ceai.
Fiind vorba de o poezie cu rimă reacţia voastră e generoasă. Pentru că de fiecare dată cînd abordez un asemenea gen sînt conştient de riscuri.
Aranca, în poezie nu este neapărat să fie totul perfect logic și deslușit. Expresia dată nu este chiar într-atît sărită de pe fix. În ceea ce privește intuiția ta, îți aparține. Cred că este inutil să încerc a te convinge contrariul pentru că nu voi fi credibilă decît atunci cînd voi posta texte de calitate (raportat la standardele tale de apreciere).
Textul nu e rău, însă, în mod evident ceva îi lipsește, acel ceva care, după ce citești, te face să-ți spui în gând și nu numai: „așa da!”. Un cititor, Eugen.
In poezia hai sa o numesc "moderna" sau macar cu pretentii de modernitate (atat cat sa mearga cu tehnica asta vizuala ultra-moderna pe care am admirat-o aici) expresii de genul "ce mangaiere cruda" sau "unde sa bat? nu e nicio poarta in jur/ doar umbra unei iubiri fugare" sunt desuete ca o demuazela. Poza e faina (dar cate din astea nu vezi daca intri pe deviant) iar poemul (subiectul site-ului) e slab slab, ori de cate ori l-ai citi (eu lam citit de sapte ori, noroc ca-i scurt, intr-o tentativa disperata). Un poem de fotograf cu mainile roase de acid si atat. Parerea mea, Andu
cu o întreită bucurie am urcat şi eu pe cărarea acestui poem "pe vârful muntelui meu /se rotesc egrete albe/
ca răsăriturile din poemul tău", şi atât mesajul cât şi textul, în ansamblul său, m-au cucerit. am totuşi o singură nedumerire. Pe final, "doar două flori îmi îngădui/pentru egretele negre", îmi creează impresia unei opţiuni deliberate, nepotrivite în context. dacă florile pt egretele negre erau smulse împotriva voinţei, ar fi fost, din punctul meu de vedere, mai logic.
chiar şi cu această nedumerire, un poem cuceritor.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"o sa ramana cerc"
Pana la urma sunt si cercurile de pe mobila dovezi ale perfectiunii copilariei. Sper sa nu sune patetic ca am spus asa. Mie mi-a placut de la inceput pana la sfarsit, mi-a placut si sticla postita si trenul si hamacele, chiar m-a facut sa ma gandesc putin la mare si la cort, apoi putin despre moarte si despre varstele de mijloc. Mi-a placut, desi ultimele doua strofe nu le inteleg, poate nici nu e timpul sa le inteleg, mi-a placut si singura obiectie pe care as avea-o ar fi dezordinea. Sunt multe imagini, multe varste, care nu comunica intre ele, desi simt ca asa ar trebui. Si asta scade putin si din credibilitatea discursului. Pare putin construit, neasumat. Zic si eu. :)
pentru textul : Compactă dechestiile astea dau impresia de mimare si de reluare a unor teme de dragul reluarii. sutienul push-up trebuie musai sa fie doar pentru un san.
pentru textul : darul de smirnă deHanny, uite, vezi, aici ne deosebim. Eu mă consider bard. În momentul cînd îmi va apărea prima carte o parte din mine va muri. Nu o voi mai putea aduce înapoi. Ca bard, versurile mele sînt vii, pot să le fac și desfac cum vreau.... sînt ca o ființă vie care mă înfășoară, cu care mă alint
pentru textul : ofițerul beat al rațiunii deCorina, Virgil, vă mulţumesc pentru semne!
Doina, remarcabile şi apetenţa, şi reuşitele tale interpretative, care nu fac, neapărat, apel la instrumente critice imanente şi se opresc elegant la graniţa dintre raţiune şi afect - ceea ce, să recunoaştem - e firesc. Felicitări şi pentru urechea ta muzicală! În afară de ",şi vii ca ale tuturor / şi reci ca ale nimănui" şi "şi toate dor la fel" (unde, pentru a le evidenţia, am ieşit din "melodie"), în afară de ele, spuneam, am folosit ritmul amfibrahic, uzând de vechi însuşiri prozodice. E ştiut faptul că, nu de puţine ori, clasicii îşi alegeau ritmul unei poezii funcţie de tipul de discurs (elegie/ meditaţie, nostalgie etc - iamb; satiră/ pamflet, odă, epopee etc - troheu... şi tot aşa).
pentru textul : Frunze deFoarte bine surprinsă şi nuanţa lui "şi".
Mulţumesc pentru timpul tău!
Lucian, nu este prima dată când faci astfel de intervenții care nu au absolut nici o legătură cu textul. Chiar dacă intervii pe un ton politicos, tot în afara regulamentului se cheamă că ești, și constat că ești conștient de acest lucru. Pe hermeneia nu se fac găști, nici între editori, nici între ceilalți membri. Nici chaturi, așa că te voi ruga pe viitor, mai ales (dar nu numai) acolo unde ai să vezi că a intervenit deja un editor sau moderator, să te abții să mai lași comentarii care nu se referă la text. Chiar Camelia aprecia cu bun simț că nu-și dorește ca textul ei să aibă vizionări doar pentru că devine un punct de scandal. Mai țin să precizez un lucru foarte clar: nu consider comentariul Marinei atac la persoană. Am spus foarte clar unde cred că putea să procedeze altfel Diferența este că ea nu a încălcat regulamentul, pe când voi amândoi, da, dacă ar fi să considerăm din acest punct de vedere. Vă rog încă o dată să revenim la discuțiile pe text.
pentru textul : se-ntâmplă uneori deOttilia , :)
Lol, cum zic americanii.
pentru textul : joacă de rime deCitind textul tau nu pot sa nu remarc uneori cat de straina contextului, cat de ne-potrivita poate deveni ratiunea atunci cand vorbele, cuvintele, tacerile se rostesc cu putere. Exista o anumita seductie a ordinii in fiecare dintre noi, iluzia unui spatiu sigur in care speram ca ne putem trai/expune sentimentele fara sa ne ranim... pana la urma tot spilul poeziei tale sta in trimiterea la trandafirul perfid de roşu... sau poate de un rosu perfid (dar sa nu invinovatim culorile) ceea ce desigur face ca titlul sa sune intr-o nota ironica :)
pentru textul : Prima ninsoare descrie şi descrie toamna asta! mi se pare că i-ai făcut un portret destul de vivid. eu am citit cu ochi limpede, fără să caut beţe de pus în roată. şi mi-a plăcut. pe vremuri, demult (cred că sînt ani) am scris şi eu ceva în genul:
"Bine-ai venit frumoasă, suplă doamnă!
S-au strâns poeţi culoarea ta s-o scrie
Şi lăutari roiesc sub nuci, şi-n vie
Pe struna lor să te aşeze, toamnă.
Eşti dichisită foc şi parfumată!
Cercei de struguri copţi şi de gutui,
Un colier de mov şi ochi căprui
Şi-un zâmbet şic, pe gura ta, mă-mbată.
Cu funii de bordeaux sau odobeşti
Băieţi, fetiţe, ciute, cerbi, lăstuni
Sub coviltirul tău regal ne-aduni
Să depănăm, la foc bengal, poveşti.
Când din şareta ta cobori alene,
Îmi vine să te pun portret în ramă
Cum pusă e de pictor Sfânta Mamă
Voi, două dulci crăiţe pământene.
De tine sunt îndrăgostit! Nu pot
pentru textul : Vremuieşte deSă nu te-ascund în arca mea, în piept!
Frumoasă doamnă, e aşa de drept
Iubita mea, o zi să te socot."
mulțumesc, profetule! mai jos este răspunsul meu: Sunt poet creștin Sunt un poet creștin Isus mi-e poezia, Mandatul mi-e divin Cuvântul Lui, solia; Condeiu-mi tremurând Muiat în jertfa sfântă Iubirea pe pământ O picură și-o cântă. Enigma suferinței Din actul cel mai sfânt Cu pana umilinței Mă simt dator s-o cânt! Să dăltui pentru ere Golgota, Ghetsimanii, Adânca Lui durere Când L-au străpuns dușmanii... Și-n inima mea nouă Tăcerea s-o sufoc S-aprind poem de rouă Cu litere de foc. Sunt un poet creștin Isus mi-e poezia În versul meu senin Respiră veșnicia. El primește "mere are Ana" poeziilor mele mai mult decât amalgamul de "vreau și eu să stau în cloacă" a poeziilor tale. În ultimă instanță "după faptele lor îi veți cunoaște"! tu nu ești unul dintre ai Lui. La bună recitire de poezie, îți zic.
pentru textul : ce frumusețe rară dedeosebit!
pentru textul : apasă F11 de"oamenii se uitau la ei prin telescop
după fericirea lor întâmplarea nu mai conta"
Mi-au placut formularile: "amețeam în întuneric ca într-o moarte ușoară" "mi-am lipit umbrele de un bărbat" Nu mi-a placut: * "nemiloase" din versul "măștile unui sentiment sunt nemiloase" * "apărută pur și simplu întâmplător" * utilizarea lui "neîntâmplată" si "întâmplător" desi in strofe diferite atinge in mod negativ ochiul care citeste... poate pentru ca accentul nu cade pe cuvintele de sprijin. Nu stiu Madi... textul aceasta ma face sa cred ca esti intr-un impas poetic... parca te-ar retine cineva sa nu spui totul, sa nu te exprimi asa cum esti.
pentru textul : La 5 și 10 decu deosibita bucurie, placere a fost din partea mea. va multumesc pentru perceptie si apreciere onorat de vizita
pentru textul : Cuie deam spus eu că scriu prost și nu m-ați crezut. batranutragator ne amintește și că scriu neglijent. ehei, nu toată lumea poate să scrie așa îngrijit ca domnia sa despre mațe, vagine și sexul oral. deci, trebuie să recunosc, nu mă ridic la nivelul de prețiozitate literară al domniei sale.
pentru textul : domnule Labiș deare dreptate și mult stimata doamnă suse, va trebui să modific. îi rămîn îndatorat pentru obiectivitate, spirit critic și perseverență.
Alma, tu ramai aceeasi expresie a Spiritului cu care m-am obisnuit. Chiar daca risc sa fiu deplasat, pot sa-ti spun ca te iubesc poeteso? Andu
pentru textul : două mâini deSi eu vreau sa scap de aceste metehne ... Merci mult. Cu stima, I.B. Giurgesteanu
pentru textul : Motanul Fuior și Securitatea statului deAm citit articolul tău și am apreciat munca de documentare privind tema propusă. Am câteva precizări: te rog lasă un spațiu după fiecare semn de punctuație (și nu înainte); ar fi fost indicat ca textul postat să fie mai scurt sau împărțit în mai multe fragmente, pentru că, așa cum este acum, e dificil de lecturat până la sfârșit, mai ales că ideea nu e nouă; poate ar fi util să marchezi citatele cu "italic", pentru a fi mai ușor urmărite; ce legătură are pruncuciderea cu avortul? încearcă să eviți afirmațiile simpliste de genul "Ca orice corp, organismul este constituit din atomi, molecule etc". Care este concluzia și atitudinea personală a autorului asupra temei prezentate - poate ar fi mai mult mai interesant de citit.
pentru textul : Avortul din punct de vedere creștin și din punct de vedere medical (I) dein continuare captivant, ba poate si mai captivant. aici apare o oarecare linistire a personajului in preajma femeii adormite, incepe sa se " dezbrace" tot mai mult si el.
m-a impresionat:
"Iar un viol i se părea în clipa aceea nu neaparat imoral dar cumplit de inestetic. "
si mai ales:
"Nu putea însă să uite că lîngă el era o femeie care dormea întinsă și goală. Se gîndi că ar trebui să plece, să exploreze, să caute o ieșire, poate chiar cercul. Dar preferă să stea acolo, cu capul în palme și să o privească. Își aminti cum privise la fel cîndva, pe vremea cînd era copil, în ajun de Crăciun pentru două ore un trenuleț electric învîrtindu-se la nesfîrșit într-o vitrină."
e momentul cand iscusinta scriitorului te face sa indragesti personajul principal.
presimt reaparitia personajelor secundare dupa timpul de gandire in singuratate...ori poate nu...
nu mai stiu sigur, dar parca aici vazusem un typo.
pentru textul : cercul - episodul 3 deerr: este unul dintre cele mai reuşite poezii - este una dintre...
Na, c-am vorbit româna ca ungurii.
pentru textul : să-mi sculpteze cineva un glonţ deAm corectat.Multumesc pentru comentarii.Va doresc tuturor " O primavara linistita!
pentru textul : inocenţa deÎn general nu poți greși când aștepți mai mult, doar dacă fie tu îți pierzi răbdarea prea repede fie cel/cea de la care aștepți nu se ridică la nivelul așteptărilor în timp util, right?
pentru textul : en garde deAnyway, sunt onorată de aceste așteptări ale tale îndeosebi și voi ara la ogorul poeziei cum mă pricep mai bine pe mai departe și pe aici, pe Hermeneia.
Și pentru că mă faci (iscusit, ca mereu, punând întrebările așa cum trebuie) să vorbesc despre poem, menționarea 'ultimului vers' este așa, 'en garde' o provocare cât se poate de vie, mapată pe o situație destul de inertă... o luptă greoaie, așa am simțit când am scris. Ca atunci când vrei să te lupți pentru onoare, să mori tânăr într-un astfel de duel, dar o mai înmoi cu scuzele de rigoare și eventual te trezești mai târziu că nu mai ai chef de bravade din astea.
Mulțumesc,
Margas
Un titlu premonitoriu pentru compoziție ai ales, pentru că interiorul mai trebuie lucrat. Îmi plac primul și ultimele trei versuri, pline de forță, dar mai ales:"tu mergi mereu în spatele timpului". Scoate un i de la "monștrii" tăi, în rest ...lumină !
pentru textul : mișcare în afara cercului deIoana, nu cred că ai înțeles corect. nu este nimic secret. doar discret.
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur deElena, pentru această apropiere.
toate cele bune în prag de sărbători!
pentru textul : aspacardin sau nopţi nedormite de"Cum îmi pot șterge contul pe Hermeneia?
Pentru a-ți șterge contul pe Hermeneia este necesar să trimiți o cerere-email la adresa office AT hermeneia.com. Trebuie însă să fii sigur(ă) de decizia ta pentru că o ștergere a contului și a textelor postate este irevocabilă și irecuperabilă."
adresa aceasta nu este valabilă.
am dat search pe google hermeneia mail şi am găsit altă adresă la care am trimis două mailuri.
nu mai aduceţi acuzaţii nefondate.
CĂTRE:
[email protected]
Mesaj marcat
Duminică, 11 Martie 2012 7:49:02 acesta este al doilea mesaj trimis pe acea adresă.
primul pe aceeaşi adresă a fost aseară .
[email protected]
Mesaj marcat
Duminică, 11 Martie 2012 1:26:09
citiţi orele.
pentru textul : Alb şi roşu de.
pentru textul : încă o zi perfectă deVirgil îţi mulţumesc.
pentru textul : Li-lu Yo-lai deLisandro mă bucur să te revăd. Nu degeaba te-am numit eu Lisandra.
Ioana tu îmi eşti mereu aproape.
Corina felul în care ne rosteşti poemele tale ne face să credem că şi tu ai camera ta de ceai.
Fiind vorba de o poezie cu rimă reacţia voastră e generoasă. Pentru că de fiecare dată cînd abordez un asemenea gen sînt conştient de riscuri.
Aranca, în poezie nu este neapărat să fie totul perfect logic și deslușit. Expresia dată nu este chiar într-atît sărită de pe fix. În ceea ce privește intuiția ta, îți aparține. Cred că este inutil să încerc a te convinge contrariul pentru că nu voi fi credibilă decît atunci cînd voi posta texte de calitate (raportat la standardele tale de apreciere).
pentru textul : risipita deTextul nu e rău, însă, în mod evident ceva îi lipsește, acel ceva care, după ce citești, te face să-ți spui în gând și nu numai: „așa da!”. Un cititor, Eugen.
pentru textul : coborârea în Carte deIn poezia hai sa o numesc "moderna" sau macar cu pretentii de modernitate (atat cat sa mearga cu tehnica asta vizuala ultra-moderna pe care am admirat-o aici) expresii de genul "ce mangaiere cruda" sau "unde sa bat? nu e nicio poarta in jur/ doar umbra unei iubiri fugare" sunt desuete ca o demuazela. Poza e faina (dar cate din astea nu vezi daca intri pe deviant) iar poemul (subiectul site-ului) e slab slab, ori de cate ori l-ai citi (eu lam citit de sapte ori, noroc ca-i scurt, intr-o tentativa disperata). Un poem de fotograf cu mainile roase de acid si atat. Parerea mea, Andu
pentru textul : Ochiul închis decu o întreită bucurie am urcat şi eu pe cărarea acestui poem "pe vârful muntelui meu /se rotesc egrete albe/
ca răsăriturile din poemul tău", şi atât mesajul cât şi textul, în ansamblul său, m-au cucerit. am totuşi o singură nedumerire. Pe final, "doar două flori îmi îngădui/pentru egretele negre", îmi creează impresia unei opţiuni deliberate, nepotrivite în context. dacă florile pt egretele negre erau smulse împotriva voinţei, ar fi fost, din punctul meu de vedere, mai logic.
chiar şi cu această nedumerire, un poem cuceritor.
pentru textul : Adonai – întreită mirare dePagini