Se pare că toată lumea azi cântă și dansează pe acest site. Trebuie să fie ceva în aerul României. Nimeni nu mai scrie poezie proastă. Felicitări , SANDALELE TALE AU ARIPI șichiar pot vedea versul ăsta. Pote că fără "de" din "iar berzele umblă de bezmetice, tragând brazde roșii", dar e alegerea poetului cum e și normal.
Mi-a plăcut mult această poezie. Imagini puternice, cum ar fi carnea ruptă de beznă, râsul luminii şi altele. E închegat şi expresiv. În final, nu ştiu de ce, nu îmi prea place cuvântul stern, e puţin deplasat faţă de vocabularul utilizat în rest. Eu aş spune coşul pieptului sau altceva. Îmi amintesc şi de un cântec "vino numai noaptea când tăcerea.."
Ooo, dar ce panseu absolut necunoscut ne (răs)tălmăceşti tu aici... Ooo, dar ce frumos, deep şi inedit sună...
Hai, Boba, chiar ne apucăm să fragmentăm aforisme?! Până şi ca replică în vreo zece filme l-am auzit/ citit. Iar ideea, în ultimă instanţă, e prezentă în aproximativ toate cugetările despre moarte. Of cors, dedicaţia şi "sută la sută seiful" sunt de-o originalitate desăvârşită. Tulburătoare aş spune.
Eseul este scris îngrijit, cu preocupare și atenție. Și e o bucurie oricând să vezi că cineva încearcă să readucă această scriere unică în atenția cititorilor. Mai ții minte însă de cine avea oroare Parintele Nicolae? De cei "călduți". Poate că aici este un minus al acestui eseu. Este călduț... nu transmite foarte mult în așa fel încât să te determine, dacă nu ai citit-o încă, să iei cartea să o citești. Poate că eseul tău are prea mult o tentă scolastică și este prea puțin evocator. Cui aparține citatul final?
am citit, impartasesc dar nu intru totul punctul tau de vedere, tot spontan poti sa si 'vorbaresti', m-am gandit unde s-ar incadra corect, fiind atat de amestecat, am pornit povestind si m-am dus in atatea parti si, subliniez, neintentionat, fara mize, fara premeditari, fara tinte din astea mici, dar poate le-o pacatuit textul pe toate in locul meu:)
"Câţiva angajaţi ai primăriei curăţau faleza de frunzele căzute pe jos." - cam pleonastică exprimarea.
Da, până acum, îmi pare un text bine condus (am mai observat una sau două probleme de topică (una ar fi asta - "Mă aflam într-o antiteză totală cu sportivul care tocmai trecea pe lângă geamul maşinii atunci"), o mână destul de sigură, care pune preţ (şi) pe atmosferă.
Am să-mi fac timp să citesc toată povestea şi voi interveni, sper, cu unele concluzii.
Adrian îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat.
am cam dat "bir cu fugiţii".
mi s-a mai sugerat ceea ce înseamnă că ai dreptate, aşa că voi modifica.
mulţumesc pentru atenţie.
Mie poemul ăsta mi-a plăcut, deși la o primă lectură se aseamănă mai degrabă cu o prelegere, cu o dădăceală, oricum este stilul acestui autor să-și dădăcească cititorii și cui nu-i place să fie dădăcit ar trebui să nu-l citească pe Virgil Titarenco și nici pe Hermeneia să nu aibe cont.
Ulterior, la a doua și a treia lectură am descoperit părți bune, robuste de text îndeosebi în partea mediană unde se vede că autorul, pornind de la idee, a început să dezvolte mai poetic. Finalul mi se pare lungit ca să zic așa, îmi amintește de o replică a celebrilor moși din Muppets Show când la final, unul zice what do you think about the show? celălalt zice it's ok but I think they should change a little bit the ending... How intreaba primul moș? Put it closer to the beginning!
P.S. As renunta la expresia asta 'cum că' nici nu sună bine nici nu se prea mai folosește de pe vremea primului mandat a lui Băsescu (mi-a plăcut aia cu votați aceeași netrebnici, mersi, deși acum noi pe aici trebuie să-i răbdăm că așa a ieșit mulțumită primarului mălai n-avem).
Iluzia că dragostea... etc simplu și direct nu e bine dom' profesor?
modul cum începe textul sună a orice numai nu a „lansare de carte”. nu că ar exista neaparat o rețetă anume dar mă tem că se confundă un text cu pretenție de articol sau eseu cu un fel de jurnal/blog de mîna a doua.
expresii precum „D-l preşedinte al Fundaţiei Culturale” sau domnul cutare sau cutare sună aproximativ ridicol într-un text cu pretențiile neutre ale unui articol.
Vedeţi ce se întâmplă dacă intru în dialog cu cine nu trebuie?
Nu v-aş mai fi răspuns, dar, când îmi cereţi să pun ghilimele în cazul citatelor din autori celebri, dovediţi că habar n-aveţi de tehnicile intertextuale. În orice caz, nu se folosesc ghilimele, cel mult citatele se redactează cu italice (dar nu totdeauna). Ceea ce eu am şi făcut, atât în volumul "Conturul speranţei", din 1987, unde a apărut prima dată acest text, cu titlul "Oraş", cât şi în antologia de autor "Alter ego" din 2001. Doar că aici, pe site, n-am reuşit să mă descurc din punct de vedere tehnic spre a le sublinia ca atare.
Dar nu despre asta e vorba. Şi, oricum, opinia mea despre textele dvs. nu are nicio legătură cu intervenţiile privind jurizarea concursului. Ignor, din păcate, acele intervenţii. Şi apoi, habar n-am dacă aţi participat la concurs sau nu. N-am avut timp să fac o cercetare privind paternitatea tuturor textelor jurizate şi nici n-am de gând s-o fac pe viitor. Pentru că nu e vorba chiar de o problemă homerică... Probabil că aţi participat şi v-am dat notă mică. Îmi pare rău, dar asta a fost situaţia.
Cât despre faptul că nu vă place cum scriu poezie (poate nici roman şi nici critică), nu e nicio problemă (deşi altora, între care se află şi critici literari importanţi, le cam place). Nici mie nu-mi place cum scrie, bunăoară, Allan Ginsberg, dar asta nu are chiar o mare importanţă.
Vă atrag însă atenţia că atunci când faceţi comentarii ofuscate şi în evident dezacord cu evidenţa(ca şi atunci când comentaţi elogios texte proaste), asta nu e în defavoarea (sau în favoarea) textelor comentate, ci în defavoarea dvs. Vă discreditează.
Dar, slavă Domnului, sper că ştiţi toate astea, că suntem oarecum apropiaţi ca generaţie...
În încheiere, nu pot decât să vă urez să aveţi mai mult senin în suflet şi-n gând.
După o perioadă de câteva luni am avut plăcerea să scriu și să savurez o poezie. Nu mă întreba de ce lacrima transcende și se transformă în vin roșu... de ce pentru asta are nevoie de o amprenta genetică și de ce ea se regăsește în diverși oameni... în unii latentă, în unii trezită dar neexploatată... Mă bucur că sunt aici, e mult mai aerisit; gândesc mult mai repede și mai liber, altfel parcă decât în noaianul de clone și mici răutăți dăunătoare.
ai dreptate, și eu m-am luptat mult cu versul acela. l-am modificat acum cu ceva ce am vrut să pun inițial dar tot nu sînt mai fericit. nu îmi place. poate în timp va veni și cuvîntul sau cuvintele care ar trebui să fie acolo. sînt pești care nu sînt la primul năvod și poeți care nu sînt la primul început. despre alăturare, evident că nu se pune problema să merit așa ceva.
În general evit să cad sub imperiul pateticului, nu asta mi-a fost intenţia. Mulţumesc pentru semnal, probabil că voi "remania" puţin acest text. Cu siguranţă voi ţine cont de părerile tale. Cred că trebuie să fac ceva cu prima strofă, dar nu să o elimin, deoarece este în, opinia mea, importantă în economia poemului.
"arta in ansamblul ei, o chestiune de suflet si de educatie" Andule pentru vorba asta ai sa intri in istorie ca Maiorescu. Uite chiar ma gindeam sa gasesc o solutie de compromis. Am sa pun dedesubt si o a doua varianta, "curatata" de molozul retoricii explicative. Am sa vad atunci opinia ta. Si nu numai.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Se pare că toată lumea azi cântă și dansează pe acest site. Trebuie să fie ceva în aerul României. Nimeni nu mai scrie poezie proastă. Felicitări , SANDALELE TALE AU ARIPI șichiar pot vedea versul ăsta. Pote că fără "de" din "iar berzele umblă de bezmetice, tragând brazde roșii", dar e alegerea poetului cum e și normal.
pentru textul : cârduri, stoluri, regretele deMi-a plăcut mult această poezie. Imagini puternice, cum ar fi carnea ruptă de beznă, râsul luminii şi altele. E închegat şi expresiv. În final, nu ştiu de ce, nu îmi prea place cuvântul stern, e puţin deplasat faţă de vocabularul utilizat în rest. Eu aş spune coşul pieptului sau altceva. Îmi amintesc şi de un cântec "vino numai noaptea când tăcerea.."
pentru textul : Nu se mai întorc, întorsule suflet denu il simt inchegat poemul. sunt multe imagini, toate bune, toate cu potential, dar parca se taie undeva ca maioneza.
pentru textul : servis auto decontrar prevederilor CSM... in fine, rezonez la bucuria ta.
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” deii mai ok decit alte incercari dintre ultimele de pe site, pentru ca nu-si propune prea multe. oricum, asta nu-l face un text reusit
pentru textul : suferinţă deOoo, dar ce panseu absolut necunoscut ne (răs)tălmăceşti tu aici... Ooo, dar ce frumos, deep şi inedit sună...
Hai, Boba, chiar ne apucăm să fragmentăm aforisme?! Până şi ca replică în vreo zece filme l-am auzit/ citit. Iar ideea, în ultimă instanţă, e prezentă în aproximativ toate cugetările despre moarte. Of cors, dedicaţia şi "sută la sută seiful" sunt de-o originalitate desăvârşită. Tulburătoare aş spune.
Fii serios!
pentru textul : 100% safe deHa! De ce tocmai lui Claudiu Banu? A venit cumva si si-a cerut iertare pentru tradarea de altadata?
pentru textul : fără titlu deda, suntem de acord, insa daca e "porcarie de text" sa stim si noi. adica, regulamentul cere argumente, care exista va rog
pentru textul : Ruines de Rome deuitasem si-am revenit cu modificarea
pentru textul : Traseu deEseul este scris îngrijit, cu preocupare și atenție. Și e o bucurie oricând să vezi că cineva încearcă să readucă această scriere unică în atenția cititorilor. Mai ții minte însă de cine avea oroare Parintele Nicolae? De cei "călduți". Poate că aici este un minus al acestui eseu. Este călduț... nu transmite foarte mult în așa fel încât să te determine, dacă nu ai citit-o încă, să iei cartea să o citești. Poate că eseul tău are prea mult o tentă scolastică și este prea puțin evocator. Cui aparține citatul final?
pentru textul : "Jurnalul fericirii". O poetică a (re)găsirii și (re)culturalizării prin credință în universul concentraționar românesc. deo fi/n-o fi-ntr-al nouălea?! revezi versul 4, de fapt mai bine tot textul! poate explici ce și cum relativ la cazanul acela
pentru textul : Înger netrebnic deam citit, impartasesc dar nu intru totul punctul tau de vedere, tot spontan poti sa si 'vorbaresti', m-am gandit unde s-ar incadra corect, fiind atat de amestecat, am pornit povestind si m-am dus in atatea parti si, subliniez, neintentionat, fara mize, fara premeditari, fara tinte din astea mici, dar poate le-o pacatuit textul pe toate in locul meu:)
multumesc frumos de lectura si opinie, e ok
pentru textul : cu degetul pe trăgaci de"Câţiva angajaţi ai primăriei curăţau faleza de frunzele căzute pe jos." - cam pleonastică exprimarea.
Da, până acum, îmi pare un text bine condus (am mai observat una sau două probleme de topică (una ar fi asta - "Mă aflam într-o antiteză totală cu sportivul care tocmai trecea pe lângă geamul maşinii atunci"), o mână destul de sigură, care pune preţ (şi) pe atmosferă.
Am să-mi fac timp să citesc toată povestea şi voi interveni, sper, cu unele concluzii.
pentru textul : noiembrie cu o voce pe fundal (1) deAdrian îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat.
pentru textul : dualism deam cam dat "bir cu fugiţii".
mi s-a mai sugerat ceea ce înseamnă că ai dreptate, aşa că voi modifica.
mulţumesc pentru atenţie.
îmi recunosc greşeala.
pentru textul : lumină din lumină deeram la început, nu prea ştiam mersul pe aici şi nu am apăsat "publică":)
mulţumesc mult.
Mie poemul ăsta mi-a plăcut, deși la o primă lectură se aseamănă mai degrabă cu o prelegere, cu o dădăceală, oricum este stilul acestui autor să-și dădăcească cititorii și cui nu-i place să fie dădăcit ar trebui să nu-l citească pe Virgil Titarenco și nici pe Hermeneia să nu aibe cont.
pentru textul : iluzia că dragostea deUlterior, la a doua și a treia lectură am descoperit părți bune, robuste de text îndeosebi în partea mediană unde se vede că autorul, pornind de la idee, a început să dezvolte mai poetic. Finalul mi se pare lungit ca să zic așa, îmi amintește de o replică a celebrilor moși din Muppets Show când la final, unul zice what do you think about the show? celălalt zice it's ok but I think they should change a little bit the ending... How intreaba primul moș? Put it closer to the beginning!
P.S. As renunta la expresia asta 'cum că' nici nu sună bine nici nu se prea mai folosește de pe vremea primului mandat a lui Băsescu (mi-a plăcut aia cu votați aceeași netrebnici, mersi, deși acum noi pe aici trebuie să-i răbdăm că așa a ieșit mulțumită primarului mălai n-avem).
Iluzia că dragostea... etc simplu și direct nu e bine dom' profesor?
test
pentru textul : drumul crucii fără zgomote dePropunere:
"Şi suflete smerite i se închină" - "Şi suflete smerite i se-nchină - pentru metru, implicit, ritm.
Nedumerire:
"ce-neştire" - ?
pentru textul : Copacul (Psalm) deDomnule Gorun, penita asta ar trebui sa o rup pe din doua...:)
pentru textul : ascunzişul din urmă dejumatate va apartine. multumesc.
modul cum începe textul sună a orice numai nu a „lansare de carte”. nu că ar exista neaparat o rețetă anume dar mă tem că se confundă un text cu pretenție de articol sau eseu cu un fel de jurnal/blog de mîna a doua.
pentru textul : Adrian Munteanu- un trubadur tomnatic cu privighetori în suflet deexpresii precum „D-l preşedinte al Fundaţiei Culturale” sau domnul cutare sau cutare sună aproximativ ridicol într-un text cu pretențiile neutre ale unui articol.
Vedeţi ce se întâmplă dacă intru în dialog cu cine nu trebuie?
pentru textul : Anotimp deNu v-aş mai fi răspuns, dar, când îmi cereţi să pun ghilimele în cazul citatelor din autori celebri, dovediţi că habar n-aveţi de tehnicile intertextuale. În orice caz, nu se folosesc ghilimele, cel mult citatele se redactează cu italice (dar nu totdeauna). Ceea ce eu am şi făcut, atât în volumul "Conturul speranţei", din 1987, unde a apărut prima dată acest text, cu titlul "Oraş", cât şi în antologia de autor "Alter ego" din 2001. Doar că aici, pe site, n-am reuşit să mă descurc din punct de vedere tehnic spre a le sublinia ca atare.
Dar nu despre asta e vorba. Şi, oricum, opinia mea despre textele dvs. nu are nicio legătură cu intervenţiile privind jurizarea concursului. Ignor, din păcate, acele intervenţii. Şi apoi, habar n-am dacă aţi participat la concurs sau nu. N-am avut timp să fac o cercetare privind paternitatea tuturor textelor jurizate şi nici n-am de gând s-o fac pe viitor. Pentru că nu e vorba chiar de o problemă homerică... Probabil că aţi participat şi v-am dat notă mică. Îmi pare rău, dar asta a fost situaţia.
Cât despre faptul că nu vă place cum scriu poezie (poate nici roman şi nici critică), nu e nicio problemă (deşi altora, între care se află şi critici literari importanţi, le cam place). Nici mie nu-mi place cum scrie, bunăoară, Allan Ginsberg, dar asta nu are chiar o mare importanţă.
Vă atrag însă atenţia că atunci când faceţi comentarii ofuscate şi în evident dezacord cu evidenţa(ca şi atunci când comentaţi elogios texte proaste), asta nu e în defavoarea (sau în favoarea) textelor comentate, ci în defavoarea dvs. Vă discreditează.
Dar, slavă Domnului, sper că ştiţi toate astea, că suntem oarecum apropiaţi ca generaţie...
În încheiere, nu pot decât să vă urez să aveţi mai mult senin în suflet şi-n gând.
ca un zar pe cant in echilibru stabil
pentru textul : Ovidiu mi-a zis deprobabil ai vrut să scrii sine labore
pentru textul : nihil sine labore deerata: "acestei" nu "aceastei" scuze de typo
pentru textul : Un întreg fragmentat deFilonul asta este interesant de urmarit la AAA. Mai ales ca tot soiul de mofturi filosofice si idei asijderea par a fi disparut.
pentru textul : Scurtmetraj cu bărbat şi femeie deDupă o perioadă de câteva luni am avut plăcerea să scriu și să savurez o poezie. Nu mă întreba de ce lacrima transcende și se transformă în vin roșu... de ce pentru asta are nevoie de o amprenta genetică și de ce ea se regăsește în diverși oameni... în unii latentă, în unii trezită dar neexploatată... Mă bucur că sunt aici, e mult mai aerisit; gândesc mult mai repede și mai liber, altfel parcă decât în noaianul de clone și mici răutăți dăunătoare.
pentru textul : Răsare deai dreptate, și eu m-am luptat mult cu versul acela. l-am modificat acum cu ceva ce am vrut să pun inițial dar tot nu sînt mai fericit. nu îmi place. poate în timp va veni și cuvîntul sau cuvintele care ar trebui să fie acolo. sînt pești care nu sînt la primul năvod și poeți care nu sînt la primul început. despre alăturare, evident că nu se pune problema să merit așa ceva.
pentru textul : poetul I deÎn general evit să cad sub imperiul pateticului, nu asta mi-a fost intenţia. Mulţumesc pentru semnal, probabil că voi "remania" puţin acest text. Cu siguranţă voi ţine cont de părerile tale. Cred că trebuie să fac ceva cu prima strofă, dar nu să o elimin, deoarece este în, opinia mea, importantă în economia poemului.
pentru textul : BJ şi inima de clovn dePrima pagină, la mine pe monitor, se vede: așa.
pentru textul : migrarea către rezoluția 1024 X 768 de"arta in ansamblul ei, o chestiune de suflet si de educatie" Andule pentru vorba asta ai sa intri in istorie ca Maiorescu. Uite chiar ma gindeam sa gasesc o solutie de compromis. Am sa pun dedesubt si o a doua varianta, "curatata" de molozul retoricii explicative. Am sa vad atunci opinia ta. Si nu numai.
pentru textul : downloadez poezii dePagini