cu mama si fratele, pe care nu-i vazusem de aproape un an. ne-am plimbat, am vazut o expozitie de desen coordonata de dragos patrascu (!), le-am mai aratat din frumusetile orasului, am vizitat-o pe mamaia la spital :( chiar ieri s-a internat) si am incheiat cu un concert alternosfera. o fost foarte fain. multumesc din nou colegilor de concurs, de site, si juriului :) si am ramas si cu o mina de lecturi foarte placute (anotimpul papusilor, legenda omului sandwich, vintage collection sint doar citeva...)
Suntem cinci persoane în consiliul H. De unde știi tu atât de sigur că eu sau altcineva a avut această decizie? Te-ai pripit.
Era bine să rămâi la primul com. și să fi recitit poemul să-i vezi minusurile. Cât privește întrebarea, editorii nu sunt obligați să dea explicații, dar o pot face.
Un link util: http://hermeneia.com/content/nu_am_primit_nicio_motivatie_pentru_trimite...
Și mai sunt vreo două despre textele care ajung în șantier.
ar fi absurd să crezi tu sau oricine că scrii pentru mine sau pentru ca să îmi placă mie. dar asta nu este incompatibil cu dreptul meu de a-mi exprima părerea. la rîndul tău tu ai dreptul (și responsabilitatea) să judeci ce vrei să faci cu părerea mea.
în orice caz există o diferență între a merge „la limita exigenței” și a merge la „limita toleranței”. eu, personal, prefer ca cineva să fie exigent cu mine. chiar dacă de cele mai multe ori nu îmi place.
Andu, mulțumesc de citire, dar cu acel "drept înainte" ce mai e ? Pentru mine are o semnificație, normal...(ah, de-aș putea să nu mă mai abat) și îmi și place cum sună:) Dar, chiar și așa, poți să-mi spui ce părere ai.
frumoasă idee, ioana. te-aș felicita, dar mă tem că e prea puțin. "atunci" există cel puțin un "atunci" care se suprapune și devine scris pe viață. există un "atunci" al meu când am vrut să renunț la amândouă. textul nu are o valoare literară, dar asta nu mai contează pentru mine. mulțumesc. flori pentru amândoi azi am să v-adorm cât mai ține lujerul cât mai trece prin mine plecând spre o ramă umedă a unui alt tablou cât nu mai cad în genunchi în cer mâinile încleștate una sub alta legănându-se deasupra capului meu în creștere stând în zăpada care ia tot vă-nghite unul după altul apoi fețele vocea cuvintele în cele din urmă e bine aproape de moarte florile astea le-am luat în drum spre voi de-aproape și nu cer nimic decât să mă țineți lângă voi o vreme nemișcat vă urăsc fericirea aceasta de-a vă schimba viața nu vă treziți nu mai e nevoie florile vi le las lângă acest blestem al regăsirii februarie 1997
Scuze, acum văd că am scris greșit cuvântul transcendență în comentariul meu. Apropos de amalgamare și aură de mister, Sixtus, nu cred că ar fi un mister dacă ai sesiza și trimiterea la numele trandafirului... Am crezut că titlul și strofa finală sunt destul de transparente. Aș fi putut aduce inima de bou în context dar a tatălui mi-a părut mai adecvată ideii. Și mă mir că nici Brâncuși nu transpare...
Foarte frumos Ottilia, bine legat, bine susţinut prin imagini, într-un cuvânt mi-a mers direct la inimă. Cu un singur lucru nu mă împac - cuvântul "aparţinător" - are şi conotaţii negative şi nu prea e de-al locului.
Dancus, pot spune ca am avut o zi frumoasa astazi...prima mea lansare de carte si penita primita de la tine! :) dar mai ales cuvintele ce o insotesc... multumesc. Adriana
deși, inițial, titlul m-a ținut deoparte de acest text, am avut, în cele din urmă, buna inspirație să intru în casa lui.
mă bucur că am făcut-o: textul are acea delicatețe feminină neforțată, nu exagerează în ton elegiac, deși are destule elemente de melancolie/nostalgie structurale. faptul că sunt bine stăpânite îi conferă aerul unei alunecări fără hiat pe sania amintirilor. imaginea șfichiuie din când în când prin noaptea cu malluri, ducând frumusețea ei, poate mai fecundă, din ce în ce mai aproape, din ce în ce mai aproape...
”ridicând biciul și lovind câinii atunci când
înca erau vii și sângele lor se scurgea pe zapadă
ca ea să poată merge mai departe
să ajungă la mine în toiul acestor nopți polare / încă tânără și fericită
sub ploaia de geminide în aerul tăios care a sugrumat cîndva multe vise
dar nu și frumusețea/ nu și frumusețea ei”
maia, te rog frumos sa-mi trimiti prin mail codul. incercasem cu codurile pe care mi le-ai dat mai inainte si nu merge. flabra, crede-ma, as fi citit răspunsul tău la acel text și la tine în pagină dacă rsp. nu e nevoie să vii aici ca să clarifici ceva. îmi cer scuze ptr ultima frază de acolo, uneori nu știu cînd și cum trebuie să mă opresc ca să fie pace. nu încerc să impun nimănui niciun fel de stil, doane ferește. din contra, vreau ca fiecare să-și valorizeze felul lui de a scrie, să iasă în cea mai bună lumină. te mai citesc și, dacă zici că te ajută cu ceva commurile mele, te voi mai comenta, fără de aberații. scuze încă o dată. da, imi imaginez și eu rostogolirea gingașă a merelor către iaz, ca într-un dans. formzulează cumva altfel, că fără indicii nu m-aș fi gîndit. multă inspirație! francisc, am consultat meniul HCODE dar nu prea l-am înțeles. mai încerc.
bine ai venit Christian Craciun! Arta nu poate fi nivelata de conventii, curente sau moda. Arta nu este ecoul unor constringeri, ci o expresie a spiritului in gradul cel mai inalt al iluminarii lui. nu e nimic nou in ceea ce spui dar conteaza cum o spui in acest scurt eseu. PS nu cred ca mai e nevoie sa mai iscalesti inca o data in final, de vreme ce ai incadrat textul corect.
Petre, mulțumesc pentru că ai poposit la acest poem. aprecierile tale mă încurajează foarte mult, contează pentru mine. m-am cam grăbit să postez poemul, (mai trebuia lucrat) sunt câteva lucruri care nu îmi plac la el, dar nu știu cum să modific momentan. Madim
Am uitat ceva. Ideea poemului și versul se vor lipi de noi scoarțele de copac mi-au amintit de versurile Victoriei Milescu, le reproduc aici: Cu stăpânire de sine Mergi printre cei buni, printre cei răi părul are mai mult argint decât aur trandafirul din dreptul gurii se scutură iar trupul are din ce în ce mai mulți ghimpi ai vrea să nu rănești când treci prin mulțime ghimpii din ce în ce mai puternici se înfig în pieptul celui îmbrățișat la întâmplare poate că acesta de lângă tine, rănit, căzut pe asfalt era cel așteptat…
bobadil, am observat de mai multe ori tendinta asta la tine de a te lega de numele (sau ma rog, penname-ul) celor pe care ii comentezi. si de cele mai multe ori in mod bajocoritor. te avertizez, la urmatorul gest de acest fel ne vei parasi pentru o bucata de timp, sa ii zicem nedeterminata.
am rezerve fata de asertiunea asta cu "uneltele de bijutier" dintr-un comentariu precedent. parerea mea este ca textul nu este prost. doar ca mi se pare inca neprelucrat si are inca destule clisee si formulari prea metaforizate. cred ca un eclecticism din acesta deranjeaza. daca te apuci sa scrii ceva care sa transpire stilul naturalist (atit de la moda in ultimii 5 - 10 ani) cred ca ar fi bine sa nu folosesti metafora explicita. sint mai multe lucruri care ar putea fi corectate dar cred ca daca l-ai citi cu voce tare le-ai descoperi si tu. in orice caz ai imaginatie si cred ca poti progresa.
Dom'le, e oare chiar asa de greu sa scriem in limba româna? Parca pina mai ieri ma acuza cineva pe aici ca nu am respect fata de România. Acum vad ca românii nu stiu sa scrie româneste
hermeneia 2.0 presupune cumva si modificari de design (layout)... ? mi se pare ok ideea de curatenie printre membrii inactivi, diferentiera lor prin incadrare, desi cred ca va fi mai mult munca pentru consiliu. ialin
Marina, nu înțeleg de ce nu publici un volum de poezii în franceză direct la Paris. Precis ai suficiente texte pentru un volum. Chiar e păcat, sunt frumoase, și cred că ar fi apreciate favorabil. Și așa poeții români sunt foarte slab cunoscuți peste hotare. Aranca vine de la Știma Lacurilor a lui Cezar Petrescu? Sunt curios. :)
cel mai viu si firesc poem care l-am citit in ultima vreme.. felicitari, spui ca e si sincer in comentariu lasat almei. In cazul asta-mi pare rau ca e sincer.. oricum, felicitari pentru un text foarte bun, si uite, prima penita care o las pe hermeneia.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Mulțumim, Adrian! Te așteptăm oricând aici!
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție decu siguranta iar-ul face aglomerarea. scos, rezolva pluralul mai clar
perfectiunea. ma ia frica gandindu-ma:)
pentru textul : athelophobia demultumesc, Cristina
cu mama si fratele, pe care nu-i vazusem de aproape un an. ne-am plimbat, am vazut o expozitie de desen coordonata de dragos patrascu (!), le-am mai aratat din frumusetile orasului, am vizitat-o pe mamaia la spital :( chiar ieri s-a internat) si am incheiat cu un concert alternosfera. o fost foarte fain. multumesc din nou colegilor de concurs, de site, si juriului :) si am ramas si cu o mina de lecturi foarte placute (anotimpul papusilor, legenda omului sandwich, vintage collection sint doar citeva...)
pentru textul : Rezultatul "Bursei câştigătorilor" dea.a.a. merci pentru veşnica comparaţie între termenul albastru şi cel sufocant de galben din pădurea de mâni.
pentru textul : sunt viu deSuntem cinci persoane în consiliul H. De unde știi tu atât de sigur că eu sau altcineva a avut această decizie? Te-ai pripit.
pentru textul : Singurătate în doi, împușcată în umbre de lună cu o lunetă. deEra bine să rămâi la primul com. și să fi recitit poemul să-i vezi minusurile. Cât privește întrebarea, editorii nu sunt obligați să dea explicații, dar o pot face.
Un link util: http://hermeneia.com/content/nu_am_primit_nicio_motivatie_pentru_trimite...
Și mai sunt vreo două despre textele care ajung în șantier.
ar fi absurd să crezi tu sau oricine că scrii pentru mine sau pentru ca să îmi placă mie. dar asta nu este incompatibil cu dreptul meu de a-mi exprima părerea. la rîndul tău tu ai dreptul (și responsabilitatea) să judeci ce vrei să faci cu părerea mea.
pentru textul : rechinul din oceanul singurătăţii deîn orice caz există o diferență între a merge „la limita exigenței” și a merge la „limita toleranței”. eu, personal, prefer ca cineva să fie exigent cu mine. chiar dacă de cele mai multe ori nu îmi place.
am retușat începutul, nici eu nu prea eram mulțumit de formă. am încercat să păstrez ideea.
mulțumesc frumos pentru semn, aprecieri și încredere Adrian.
seară frumoasă și gânduri bune!
pentru textul : the terminal deAndu, mulțumesc de citire, dar cu acel "drept înainte" ce mai e ? Pentru mine are o semnificație, normal...(ah, de-aș putea să nu mă mai abat) și îmi și place cum sună:) Dar, chiar și așa, poți să-mi spui ce părere ai.
pentru textul : aprilie deUltimile două versuri din prima strofă mi se par un pic cam în plus, dar în rest mi-a plăcut. Ai menţinut bine ritmul poeziei eminesciene.
pentru textul : Fiind ciumeg, bodegi cutreieram deCezar
frumoasă idee, ioana. te-aș felicita, dar mă tem că e prea puțin. "atunci" există cel puțin un "atunci" care se suprapune și devine scris pe viață. există un "atunci" al meu când am vrut să renunț la amândouă. textul nu are o valoare literară, dar asta nu mai contează pentru mine. mulțumesc. flori pentru amândoi azi am să v-adorm cât mai ține lujerul cât mai trece prin mine plecând spre o ramă umedă a unui alt tablou cât nu mai cad în genunchi în cer mâinile încleștate una sub alta legănându-se deasupra capului meu în creștere stând în zăpada care ia tot vă-nghite unul după altul apoi fețele vocea cuvintele în cele din urmă e bine aproape de moarte florile astea le-am luat în drum spre voi de-aproape și nu cer nimic decât să mă țineți lângă voi o vreme nemișcat vă urăsc fericirea aceasta de-a vă schimba viața nu vă treziți nu mai e nevoie florile vi le las lângă acest blestem al regăsirii februarie 1997
pentru textul : ce am scris "atunci" deDezarmant de sincer. Poetul în faţa paginii goale. Şi frica...
pentru textul : Eșafod deScuze, acum văd că am scris greșit cuvântul transcendență în comentariul meu. Apropos de amalgamare și aură de mister, Sixtus, nu cred că ar fi un mister dacă ai sesiza și trimiterea la numele trandafirului... Am crezut că titlul și strofa finală sunt destul de transparente. Aș fi putut aduce inima de bou în context dar a tatălui mi-a părut mai adecvată ideii. Și mă mir că nici Brâncuși nu transpare...
pentru textul : Hemoglife. Numele patrafirului deFoarte frumos Ottilia, bine legat, bine susţinut prin imagini, într-un cuvânt mi-a mers direct la inimă. Cu un singur lucru nu mă împac - cuvântul "aparţinător" - are şi conotaţii negative şi nu prea e de-al locului.
pentru textul : iar Dumnezeu ar contoriza cititorii acestui epitaf deDancus, pot spune ca am avut o zi frumoasa astazi...prima mea lansare de carte si penita primita de la tine! :) dar mai ales cuvintele ce o insotesc... multumesc. Adriana
pentru textul : În zodia şopârlei deMulțumesc pentru citire și părerile amîndurora.
pentru textul : îmi place mai ales să îi răstignesc deScriu foarte rar eseuri și nu mă simt atras de ele.
deși, inițial, titlul m-a ținut deoparte de acest text, am avut, în cele din urmă, buna inspirație să intru în casa lui.
mă bucur că am făcut-o: textul are acea delicatețe feminină neforțată, nu exagerează în ton elegiac, deși are destule elemente de melancolie/nostalgie structurale. faptul că sunt bine stăpânite îi conferă aerul unei alunecări fără hiat pe sania amintirilor. imaginea șfichiuie din când în când prin noaptea cu malluri, ducând frumusețea ei, poate mai fecundă, din ce în ce mai aproape, din ce în ce mai aproape...
”ridicând biciul și lovind câinii atunci când
înca erau vii și sângele lor se scurgea pe zapadă
ca ea să poată merge mai departe
să ajungă la mine în toiul acestor nopți polare / încă tânără și fericită
sub ploaia de geminide în aerul tăios care a sugrumat cîndva multe vise
dar nu și frumusețea/ nu și frumusețea ei”
Sărbători cu nostalgii blânde!
pentru textul : feliz navidad demaia, te rog frumos sa-mi trimiti prin mail codul. incercasem cu codurile pe care mi le-ai dat mai inainte si nu merge. flabra, crede-ma, as fi citit răspunsul tău la acel text și la tine în pagină dacă rsp. nu e nevoie să vii aici ca să clarifici ceva. îmi cer scuze ptr ultima frază de acolo, uneori nu știu cînd și cum trebuie să mă opresc ca să fie pace. nu încerc să impun nimănui niciun fel de stil, doane ferește. din contra, vreau ca fiecare să-și valorizeze felul lui de a scrie, să iasă în cea mai bună lumină. te mai citesc și, dacă zici că te ajută cu ceva commurile mele, te voi mai comenta, fără de aberații. scuze încă o dată. da, imi imaginez și eu rostogolirea gingașă a merelor către iaz, ca într-un dans. formzulează cumva altfel, că fără indicii nu m-aș fi gîndit. multă inspirație! francisc, am consultat meniul HCODE dar nu prea l-am înțeles. mai încerc.
pentru textul : seară de iulie în sat debine ai venit Christian Craciun! Arta nu poate fi nivelata de conventii, curente sau moda. Arta nu este ecoul unor constringeri, ci o expresie a spiritului in gradul cel mai inalt al iluminarii lui. nu e nimic nou in ceea ce spui dar conteaza cum o spui in acest scurt eseu. PS nu cred ca mai e nevoie sa mai iscalesti inca o data in final, de vreme ce ai incadrat textul corect.
pentru textul : Corectitudinea artistică dePetre, mulțumesc pentru că ai poposit la acest poem. aprecierile tale mă încurajează foarte mult, contează pentru mine. m-am cam grăbit să postez poemul, (mai trebuia lucrat) sunt câteva lucruri care nu îmi plac la el, dar nu știu cum să modific momentan. Madim
pentru textul : Punctul sălbatic deeugen, te rog frumos să nu mai pui astfel de „comentarii” pe hermeneia. asta dacă mai vrei să pui comentarii.
pentru textul : Constelaţia de ticăloşi deAnna, Ioana va multumesc.
pentru textul : va fi fost să pleci deAm uitat ceva. Ideea poemului și versul se vor lipi de noi scoarțele de copac mi-au amintit de versurile Victoriei Milescu, le reproduc aici: Cu stăpânire de sine Mergi printre cei buni, printre cei răi părul are mai mult argint decât aur trandafirul din dreptul gurii se scutură iar trupul are din ce în ce mai mulți ghimpi ai vrea să nu rănești când treci prin mulțime ghimpii din ce în ce mai puternici se înfig în pieptul celui îmbrățișat la întâmplare poate că acesta de lângă tine, rănit, căzut pe asfalt era cel așteptat…
pentru textul : iubito noi nu vom îmbătrîni debobadil, am observat de mai multe ori tendinta asta la tine de a te lega de numele (sau ma rog, penname-ul) celor pe care ii comentezi. si de cele mai multe ori in mod bajocoritor. te avertizez, la urmatorul gest de acest fel ne vei parasi pentru o bucata de timp, sa ii zicem nedeterminata.
pentru textul : monociclu deDa. Se poate spune că mi-am păstrat resursele în a doua jumătate. :)
pentru textul : 3D<-------->nD deMulţumesc pentru părere.
Imi pare rau. Nu am putut sa aliniez, deocamdata, figua scanata. Pana una alta, am renuntat sa mai introduc figura. Maine voi mai vedea.
pentru textul : De dragoste deam rezerve fata de asertiunea asta cu "uneltele de bijutier" dintr-un comentariu precedent. parerea mea este ca textul nu este prost. doar ca mi se pare inca neprelucrat si are inca destule clisee si formulari prea metaforizate. cred ca un eclecticism din acesta deranjeaza. daca te apuci sa scrii ceva care sa transpire stilul naturalist (atit de la moda in ultimii 5 - 10 ani) cred ca ar fi bine sa nu folosesti metafora explicita. sint mai multe lucruri care ar putea fi corectate dar cred ca daca l-ai citi cu voce tare le-ai descoperi si tu. in orice caz ai imaginatie si cred ca poti progresa.
pentru textul : Domnul Martin, poezia și femeia deDom'le, e oare chiar asa de greu sa scriem in limba româna? Parca pina mai ieri ma acuza cineva pe aici ca nu am respect fata de România. Acum vad ca românii nu stiu sa scrie româneste
pentru textul : vorbesc o latină ciudată dehermeneia 2.0 presupune cumva si modificari de design (layout)... ? mi se pare ok ideea de curatenie printre membrii inactivi, diferentiera lor prin incadrare, desi cred ca va fi mai mult munca pentru consiliu. ialin
pentru textul : hermeneia 2.0 deMarina, nu înțeleg de ce nu publici un volum de poezii în franceză direct la Paris. Precis ai suficiente texte pentru un volum. Chiar e păcat, sunt frumoase, și cred că ar fi apreciate favorabil. Și așa poeții români sunt foarte slab cunoscuți peste hotare. Aranca vine de la Știma Lacurilor a lui Cezar Petrescu? Sunt curios. :)
pentru textul : Cantilène decel mai viu si firesc poem care l-am citit in ultima vreme.. felicitari, spui ca e si sincer in comentariu lasat almei. In cazul asta-mi pare rau ca e sincer.. oricum, felicitari pentru un text foarte bun, si uite, prima penita care o las pe hermeneia.
pentru textul : Poem despre mama unei vieți dePagini