Te durea capul: si-ai aruncat in noi, caii tai de fier sa na zgiltiie creierii si-asa zgiltiiti de cintarea cintarilor de neagra sulamita de regele david prinzind scorpioni si de solomon cu miile lui de neveste. Ne-ai facut hypodromul migrenolor tale nocturne si culmea, in marele nostru mazochism respectuos ne-a mai si placut. dupa aia, presupun c-ai adormit fericit lasindu-ne sa verificam daca intr-adevar somnul ratiunii naste copite de fier.
stii...daca nu spuneai "Dorin Cozan" nu stiam ca e vorba despre mine...desi cred ca maturitatea poetica de care vorbesti (apropo, si tu esti matur poetic) permite, in loc de atacuri primitive, anumite incercari de aratare cu degetul in forma literara sau pseuo-literara, daca vrei. nu cred ca in comentarii nu avem dreptul sa ne manifestam spiritul creativ. eu, unul, apreciez mai mult scuzele lui nicholas, la care le adaug pe ale mele, daca s-a simtit lezat si crede ca am exagerat, decat acest avertisment hermeneutic.
Un text destul de bun construit pe un schelet al "plasamentului". Pe taisul, departe, aproape reprezinta coordonatele principale. MI se pare ca suna fortat "cateva toamne", si "moartea-l indulce". Desaemenea cred ca textul ar curge mai firesc daca ai elimina cele 4 "si"-uri din pozitie initiala de vers. Remarc in mod special ideile "taceri zimtate" si "umbra tronului patrunde in piatra". Ialin
D-nă Ştefan, eu am spus că nu mă feresc de cacofonii, nu că le fac intenţionat. Deci, dacă e (şi este!) am scăpat-o. Am să rectific.
Credeţi că e necesar să mă urmăriţi cu tratate, pentru a mă prinde cu cacofonia-n sac? Le recunosc şi fără. Of, of...
doamna Nicolaev, de fapt, dumneavoastra ce doriti? o vanatoare de vrajitoare? mi s/a atras atentia asupra faptului ca fotografia domnului andrei moldovan nu poate constitui arta fotografica. am adaugat textul care e inspirat de imagine (la care nu renunt chiar daca va avea scroll) , am scris din start cui apartine imaginea, nu mi/am insusit niciodata bunul altuia, de fapt, ce doriti? orice prilej de a ma da afara? sincer, eu cred in bucatica asta de hermeneie semnata kelaro, textul nu va ramane poezie decat temporar pentru ca vreau sa scriu proza nu am inca timpul necesar. e urat sa veniti ca un lup din umbra si sa ma muscati, nu va cunosc motivele ascunse pentru care faceti acest joc urat de o bucata de vreme, daca doriti o marturisire publica, intre mine si domnul moldovan nu este nimic, cand am vazut imaginea i/am cerut permisiunea sa o pot publica, am avut acceptul si nu complicitatea domniei sale, e o imagine superba, o viziune sugestiva ca un tablou cu atat mai mult cu cat nu e trucata, deci e naturala si nu modificata cu E/urile artei fotografice. daca intru inceput am postat/o singura cu acea deschidere pe care o pot intelege putini si in genere, cei implicati in spatele unei nedreptati, am lasat/oa vorbeasca singura despre sfintenie si pace; vazand ca nu poate supravietui astfel i/am adaugat textul care de data asta e un apendice al imaginii si nu invers. de ce va deranjeaza ca e ilustrata de moldovan nu ma intereseaza, atat timp cat nu incalca regulamentul, cum nu ma intereseaza daca va plictisesc sau nu, intrucat nu am venit sa va tin companie si nici pe post de bufon, motivele mele pe hermeneia sunt legate strict de arta si de modul in care o lunga perioada de timp domnul titarenco mi/a indrumat pana spre si prin pictura cu cuvinte. insa nu acesta este motivul pentru care azi a pus punct unor lucruri ci faptul ca nu m/ar ierta si nu s/ar ingadui nici pe sine daca ar gresi. nu acest lucru ar trebui sa va ingrijoreze ca moderator hermeneia, ci faptul ca acum nu mai scriu din cauza atmosferei pe care ati creat/o, uitati/va in urma la postari, erau zilnice, apoi s/au rarit brusc.ma puteti cauta pe toate siteurile si rascoli toti autorii, nu ma veti gasi plagiind si nici sub tutela nimanui. eu inteleg altfel decat dumneavoastra destinul acestei imagini smulse de ochiul aparent fara ratiune al aparatului digital, a fost luat dintr/o manastire ortodoxa iar daca vreti sa va mai invartiti in jurul cozii riscati sa va muscati propria umbra si e nu numai urat ci si decadent. cand dau, dau cu toata mana...iata de ce am simtit nevoia ssa intaresc andrei moldovan, artist roman, legati/va de text ca e slab si lasati imaginea unei maini ceresti in pace. daca va satisface, deschid o usa unde sa aruncati cu pietre, se va face un zid in spatele caruia voi lucra mai bine. regret faptul ca ati fost suspendata ca editor, habar n/aveam probabil astfel se explica aversiunea pe care o sincer o simt venind dinspre dumneavoastra. nu va place, desfiintati/ma cu mijloacele artei, pana la urma dl moldovan a fost sanctionat de consiliul herme, ce vreti acum, sa/l scuipati si pe celalalt obraz? credeti ca veti reusi astfel sa/i luati galoanele?mai lipseste sa/i coaseti steaua galbena pe piept! puneti/mi/o si mie! dar de aveti un s trop de decenta, taceti si intorceti/va la poezie, pentru ea ne/am adunat aici.
Eu zic sa ramii la proaspat descoperita vocatie de epigramist. Cu putin noroc si perseverenta poate vei reusi sa treci de primele patru rinduri ale oricarui text, nu neaparat al meu.
Gina, mulțumesc și pentru lectură, și pentru aprecieri, și pentru sugestii... care-mi fac teribil de mult cu ochiu ;)
probabil că le voi da curs.... în curând.
Cristina, cât se poate de sincer îți spun că nu doar poemul tău este 'pe lângă' poezie, ci chiar și crezul tău așa-zis artistic... care poate fi privit și ca scuză, hai să-i spunem așa, în fața totalului tău amatorism în ale scrisului.
Desigur, hârtia virtuală suportă multe, mai ales pe Hermeneia, dar pe viitor te-aș ruga să te gândești nu de două ori, ci de hai să zicem așa, o cifră mai realistă, de 18 ori înainte să mai postezi asemenea trepidații ale creierului.
În rest, te salut cu drag, nu înseamnă că dacă nu poți scrie poeme nu ai putea face sumedenie de alte lucruri la fel de captivante.
multumesc Aranca, eram undeva in acele zile si am intrebat de ce prefera noua mii noua zeci si unu. mi-a zis ca e numarul lui norocos. si atunci m-am gindit de noua mii noua zeci si unu de mii
Superb! pur si simplu o scriere care te lasa fara cuvinte de frumoasa ce e. Apreciez si eu, asemeni Marianei, textul, insa imi vine peste mana sa-ti selectez citate care mi s-au parut mai pline de inteles sau frumusete. Mi-a placut pe de-a-ntregul, asadar, las si semnul meu.:)
ok, Luminita, sint onorat de prezenta si atentie. penita o iau si o asez in biblioteca.
versul 4 ramane asa cum este din cauza muzicalitatii. in haosul produs in urma electrocutarii, pestii sint dezorientati, neputand sa-si recunoasca mama. "care li-e mama" e mai unduios spus decat cine le e mama. parerea mea. dar cu siguranta, in trecerea timpului si inaintea asezarii textelor mele intr-un viitor volum voi reveni asupra lui (lor) cu schimbarile de rigoare.
Ce este Hermeneia.com? Spațiul în care sinele meu se regăsește de cele mai multe ori, în care sufletul meu se odihnește după furia unei zile, "locul" în care reușim să recuperăm o parte din puritatea noastră originară, din lumina și blândețea cu care ne privește Dumnezeu. Îți mulțumim Virgil Titarenco pentru bunătatea și adâncimea gândului tău. La mulți ani Hermeneia. Un Crăciun fericit și un An Nou mai bun pentru toți!
Pentru săptămîna aceasta spectacolul „hermeneia's Virtualia XII -18.12.2010” a ajuns deja pe primul loc cu cele mai multe vizite pe site-ul german www.make.tv. Mulțumesc tuturor care au făcut ca acest lucru să fie posibil mai ales că acum o săptămînă nu a fost decît o sugestie spusă mai mult într-o doară. Ceva ce am remarcat cu această ocazie (din cele împărtășite de Roxana) este faptul că mai mulți au participat într-un spirit de cooperare ad-hoc, ceea ce m-a făcut să înțeleg (încă o dată dacă mai era nevoie) că românilor nu le lipsește telentul, sau creierul, sau munca, sau perseverența. Ci doar un singur lucru pentru a reuși. Spiritul autentic și nestînjenit de echipă. Dacă n-ar fi invidiile, suspiciunile, orgoliile și ciuda românii ar fi unul dintre cele mai puternice și remarcabile popoare. Și e păcat pentru că pentru atîta tot își ratează șansa.
Ei, da! Acest poem incepe cu doua strofe in forta, urmate de una ironica (de fapt intreaga poema are o nota ironica f bine implementata), si se termina cu o imagine deosebit de frumoasa a diminetii. Sunt patru tablouri foarte bine integrate intr-un poem valoros. Evidentiez.
frumos. îmi place cum ai modificat. mai ales la primele două versuri. iar ca preferință mai ales comparația abisului cu un voal cenușiu... versurile: nu ai vrut să crezi cuvintele mute
sîngerie zăpadă în frunze le-aș fi vrut ale mele , pentru că așa mă simt uneori când tac.
indiferent ce cred alții, las semn auriu cu o singură mențiune: "umbre de fluturi", care e o metaforă prea accesibilă, însă, una peste alta, (cum spune un geniu divin încârnat) aceasta nu îmi diminuează încântarea pentru poem.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
îți mulțumesc frumos pentru faptul că mi-ai lăsat semn. eu știam că pentru noi bărbații sunt rele :) să ai o seară frumoasă! fără comparații!:)
pentru textul : treaba ta este să mă ții tânăr deTe durea capul: si-ai aruncat in noi, caii tai de fier sa na zgiltiie creierii si-asa zgiltiiti de cintarea cintarilor de neagra sulamita de regele david prinzind scorpioni si de solomon cu miile lui de neveste. Ne-ai facut hypodromul migrenolor tale nocturne si culmea, in marele nostru mazochism respectuos ne-a mai si placut. dupa aia, presupun c-ai adormit fericit lasindu-ne sa verificam daca intr-adevar somnul ratiunii naste copite de fier.
pentru textul : noaptea cailor de fier destii...daca nu spuneai "Dorin Cozan" nu stiam ca e vorba despre mine...desi cred ca maturitatea poetica de care vorbesti (apropo, si tu esti matur poetic) permite, in loc de atacuri primitive, anumite incercari de aratare cu degetul in forma literara sau pseuo-literara, daca vrei. nu cred ca in comentarii nu avem dreptul sa ne manifestam spiritul creativ. eu, unul, apreciez mai mult scuzele lui nicholas, la care le adaug pe ale mele, daca s-a simtit lezat si crede ca am exagerat, decat acest avertisment hermeneutic.
pentru textul : Abraam, regele, a spus: deUn text destul de bun construit pe un schelet al "plasamentului". Pe taisul, departe, aproape reprezinta coordonatele principale. MI se pare ca suna fortat "cateva toamne", si "moartea-l indulce". Desaemenea cred ca textul ar curge mai firesc daca ai elimina cele 4 "si"-uri din pozitie initiala de vers. Remarc in mod special ideile "taceri zimtate" si "umbra tronului patrunde in piatra". Ialin
pentru textul : În loc de aplauze deMi-a plăcut, are ceva din atmosfera minulesciană şi nu pare să fi trecut prin prea mult travaliu tehnic.
Cred că e "să iasă".
pentru textul : să deD-nă Ştefan, eu am spus că nu mă feresc de cacofonii, nu că le fac intenţionat. Deci, dacă e (şi este!) am scăpat-o. Am să rectific.
pentru textul : Suspiciune deCredeţi că e necesar să mă urmăriţi cu tratate, pentru a mă prinde cu cacofonia-n sac? Le recunosc şi fără. Of, of...
doamna Nicolaev, de fapt, dumneavoastra ce doriti? o vanatoare de vrajitoare? mi s/a atras atentia asupra faptului ca fotografia domnului andrei moldovan nu poate constitui arta fotografica. am adaugat textul care e inspirat de imagine (la care nu renunt chiar daca va avea scroll) , am scris din start cui apartine imaginea, nu mi/am insusit niciodata bunul altuia, de fapt, ce doriti? orice prilej de a ma da afara? sincer, eu cred in bucatica asta de hermeneie semnata kelaro, textul nu va ramane poezie decat temporar pentru ca vreau sa scriu proza nu am inca timpul necesar. e urat sa veniti ca un lup din umbra si sa ma muscati, nu va cunosc motivele ascunse pentru care faceti acest joc urat de o bucata de vreme, daca doriti o marturisire publica, intre mine si domnul moldovan nu este nimic, cand am vazut imaginea i/am cerut permisiunea sa o pot publica, am avut acceptul si nu complicitatea domniei sale, e o imagine superba, o viziune sugestiva ca un tablou cu atat mai mult cu cat nu e trucata, deci e naturala si nu modificata cu E/urile artei fotografice. daca intru inceput am postat/o singura cu acea deschidere pe care o pot intelege putini si in genere, cei implicati in spatele unei nedreptati, am lasat/oa vorbeasca singura despre sfintenie si pace; vazand ca nu poate supravietui astfel i/am adaugat textul care de data asta e un apendice al imaginii si nu invers. de ce va deranjeaza ca e ilustrata de moldovan nu ma intereseaza, atat timp cat nu incalca regulamentul, cum nu ma intereseaza daca va plictisesc sau nu, intrucat nu am venit sa va tin companie si nici pe post de bufon, motivele mele pe hermeneia sunt legate strict de arta si de modul in care o lunga perioada de timp domnul titarenco mi/a indrumat pana spre si prin pictura cu cuvinte. insa nu acesta este motivul pentru care azi a pus punct unor lucruri ci faptul ca nu m/ar ierta si nu s/ar ingadui nici pe sine daca ar gresi. nu acest lucru ar trebui sa va ingrijoreze ca moderator hermeneia, ci faptul ca acum nu mai scriu din cauza atmosferei pe care ati creat/o, uitati/va in urma la postari, erau zilnice, apoi s/au rarit brusc.ma puteti cauta pe toate siteurile si rascoli toti autorii, nu ma veti gasi plagiind si nici sub tutela nimanui. eu inteleg altfel decat dumneavoastra destinul acestei imagini smulse de ochiul aparent fara ratiune al aparatului digital, a fost luat dintr/o manastire ortodoxa iar daca vreti sa va mai invartiti in jurul cozii riscati sa va muscati propria umbra si e nu numai urat ci si decadent. cand dau, dau cu toata mana...iata de ce am simtit nevoia ssa intaresc andrei moldovan, artist roman, legati/va de text ca e slab si lasati imaginea unei maini ceresti in pace. daca va satisface, deschid o usa unde sa aruncati cu pietre, se va face un zid in spatele caruia voi lucra mai bine. regret faptul ca ati fost suspendata ca editor, habar n/aveam probabil astfel se explica aversiunea pe care o sincer o simt venind dinspre dumneavoastra. nu va place, desfiintati/ma cu mijloacele artei, pana la urma dl moldovan a fost sanctionat de consiliul herme, ce vreti acum, sa/l scuipati si pe celalalt obraz? credeti ca veti reusi astfel sa/i luati galoanele?mai lipseste sa/i coaseti steaua galbena pe piept! puneti/mi/o si mie! dar de aveti un s trop de decenta, taceti si intorceti/va la poezie, pentru ea ne/am adunat aici.
pentru textul : silent night deiată un text care dacă ar fi fost scris invers ar fi arătat mult mai bine (în opinia mea):
varianta mea:
hai să ne întoarcem în Rai
întinde mâna dreaptă
pentru binele celor care sunt totul
ascultă-mă şi nu încerca să înţelegi
eşti încă tânăr
ştiu
strigătele vin de nicăieri
pentru textul : anti-înger desimple iluzii
durerea suferinţa
pe stradă nu e nimeni
undeva acolo
ştiu
bineinteles:) geometrie descriptiva.
pentru textul : femeia cu umbre dePrin faptul ca unele din poeziile postate le aveam deja in calculator,am crezut ca le-am si corectat. Cu scuzele de rigoare, Sebastian
pentru textul : Strainul Cinei deSilviu, dar abia acum mi-am dat seama ca postarile mele sunt asezate in categoria celor ,,bune de dat la gunoi,,.
eu ma prind cam greu :)))
o sa mai scriu, dar nu aici. mult succes tuturor!
pentru textul : ...dacă desimpatic textul deși pe alocuri maniera este școlărească
pentru textul : Între cer şi Vale deFrancisc, da, poate. Eu le consider perisabile și contextuale. Nu aduc nimic nou. Sper să nu mi se întâmple prea des. Nici mie nu îmi place.
pentru textul : half/lines deEu zic sa ramii la proaspat descoperita vocatie de epigramist. Cu putin noroc si perseverenta poate vei reusi sa treci de primele patru rinduri ale oricarui text, nu neaparat al meu.
pentru textul : maestrul și peretele său margareta deGina, mulțumesc și pentru lectură, și pentru aprecieri, și pentru sugestii... care-mi fac teribil de mult cu ochiu ;)
pentru textul : adevăr de o noapte deprobabil că le voi da curs.... în curând.
Cristina, cât se poate de sincer îți spun că nu doar poemul tău este 'pe lângă' poezie, ci chiar și crezul tău așa-zis artistic... care poate fi privit și ca scuză, hai să-i spunem așa, în fața totalului tău amatorism în ale scrisului.
pentru textul : Lacăt greu oxidabil deDesigur, hârtia virtuală suportă multe, mai ales pe Hermeneia, dar pe viitor te-aș ruga să te gândești nu de două ori, ci de hai să zicem așa, o cifră mai realistă, de 18 ori înainte să mai postezi asemenea trepidații ale creierului.
În rest, te salut cu drag, nu înseamnă că dacă nu poți scrie poeme nu ai putea face sumedenie de alte lucruri la fel de captivante.
Anna, Ioana va multumesc.
pentru textul : va fi fost să pleci demultumesc Aranca, eram undeva in acele zile si am intrebat de ce prefera noua mii noua zeci si unu. mi-a zis ca e numarul lui norocos. si atunci m-am gindit de noua mii noua zeci si unu de mii
pentru textul : denver blues II deSuperb! pur si simplu o scriere care te lasa fara cuvinte de frumoasa ce e. Apreciez si eu, asemeni Marianei, textul, insa imi vine peste mana sa-ti selectez citate care mi s-au parut mai pline de inteles sau frumusete. Mi-a placut pe de-a-ntregul, asadar, las si semnul meu.:)
pentru textul : drumul spre Okinawa deda, multam. nu stiu ce-i in capul meu.
imi pare bine ca stii despre ce vorbesc eu aici
pentru textul : Sunt unele lucruri de care nu ar trebui să pomenim seara deamanunte. amanunte ce surprind ceva din farmecul amanuntelor cotidiene.
pentru textul : aveam amîndoi febră și era martie deok, Luminita, sint onorat de prezenta si atentie. penita o iau si o asez in biblioteca.
versul 4 ramane asa cum este din cauza muzicalitatii. in haosul produs in urma electrocutarii, pestii sint dezorientati, neputand sa-si recunoasca mama. "care li-e mama" e mai unduios spus decat cine le e mama. parerea mea. dar cu siguranta, in trecerea timpului si inaintea asezarii textelor mele intr-un viitor volum voi reveni asupra lui (lor) cu schimbarile de rigoare.
pentru textul : timpul s-a scurs în pahare decă cușca nu sună bine
pentru textul : cauză şi efect denu stiu daca 'distrus' e ok, dar a inclinat mult balanta, un pic intentionat am 'alunecat' pe finalul asta; multumesc de aprecieri si lectura!
pentru textul : Prietena Portocalie deCe este Hermeneia.com? Spațiul în care sinele meu se regăsește de cele mai multe ori, în care sufletul meu se odihnește după furia unei zile, "locul" în care reușim să recuperăm o parte din puritatea noastră originară, din lumina și blândețea cu care ne privește Dumnezeu. Îți mulțumim Virgil Titarenco pentru bunătatea și adâncimea gândului tău. La mulți ani Hermeneia. Un Crăciun fericit și un An Nou mai bun pentru toți!
pentru textul : The State of Hermeneia dePentru săptămîna aceasta spectacolul „hermeneia's Virtualia XII -18.12.2010” a ajuns deja pe primul loc cu cele mai multe vizite pe site-ul german www.make.tv. Mulțumesc tuturor care au făcut ca acest lucru să fie posibil mai ales că acum o săptămînă nu a fost decît o sugestie spusă mai mult într-o doară. Ceva ce am remarcat cu această ocazie (din cele împărtășite de Roxana) este faptul că mai mulți au participat într-un spirit de cooperare ad-hoc, ceea ce m-a făcut să înțeleg (încă o dată dacă mai era nevoie) că românilor nu le lipsește telentul, sau creierul, sau munca, sau perseverența. Ci doar un singur lucru pentru a reuși. Spiritul autentic și nestînjenit de echipă. Dacă n-ar fi invidiile, suspiciunile, orgoliile și ciuda românii ar fi unul dintre cele mai puternice și remarcabile popoare. Și e păcat pentru că pentru atîta tot își ratează șansa.
pentru textul : Virtualia XII - Cenaclu Live pe Hermeneia.com deEi, da! Acest poem incepe cu doua strofe in forta, urmate de una ironica (de fapt intreaga poema are o nota ironica f bine implementata), si se termina cu o imagine deosebit de frumoasa a diminetii. Sunt patru tablouri foarte bine integrate intr-un poem valoros. Evidentiez.
pentru textul : the final countdown demulțumesc Cristina. Sper să fie bine.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - VII – defrumos. îmi place cum ai modificat. mai ales la primele două versuri. iar ca preferință mai ales comparația abisului cu un voal cenușiu... versurile:
pentru textul : din cuvintele pe care nu le găsesc III denu ai vrut să crezi cuvintele mute
sîngerie zăpadă în frunze le-aș fi vrut ale mele , pentru că așa mă simt uneori când tac.
indiferent ce cred alții, las semn auriu cu o singură mențiune: "umbre de fluturi", care e o metaforă prea accesibilă, însă, una peste alta, (cum spune un geniu divin încârnat) aceasta nu îmi diminuează încântarea pentru poem.
Un text puţin ludic, puţin rece, puţin cald - un ceai peste care, la un moment dat, este aruncat un cub de gheaţă. Mi-au plăcut mult unele versuri:
"sub lampadare ninse febrele tale se ridică pe un horn nevăzut"
"peste orașe cade seara cum cad plasele pescarilor în corăbii /
noi în aceeași pătură lângă un perete de sticlă sclipim a râs".
E o poezie intimă, care lasă cititorul înauntru doar atât cât e nevoie.
pentru textul : aria unui îndrăgostit dePagini