Nu lipseste muzicalitatea, e drept ca e destul de ok ritmic, dar e un text foarte slab prin tema, compozitie. Lungimea textului, repetitia exasperanta a moral/imoral/morala, banalitatea exprimarii, continutul facil, slab ideatic fac din aceasta "compozitie" un text teribil de plictisitor si sec. ialin
Ca de obicei, versificatia buna, suna bine, dar continuntul este invechit, liniar, nu impresioneaza vreo idee, nu iese in evidenta ceva anume, nu ramai cu vreo idee in memorie dupa. E un text cald, simplu, dar... atat. Parca as vrea ceva mai mult de la un text, gen sa ma rascoleasca o idee, sa ma faca sa gandesc putin, sa-mi produca un sentiment de ceva.
Parerea mea...
discutia infiripata aici, cred ca ar merita un spatiu special, la "polemica".
pentru Calin: din cate stiu, grecii numeau "tiranie" conducerea de catre popor, adica de catre cei care nu avea calificarea necesara unei asemenea functii. :)
noi am intors pe dos intelesul acestui concept, cum intorci un buzunar gol... dar nu-i singurul, nici primul, probabil ca nici ultimul.
ți-am citit mai multe poeme, anna. am observat, ca o caracteristică generală, talentul tău de a reduce poemul la atât cât îi este necesar. nici aici nu te-ai dezmințit. remarc finalul "tocmai țipătul e starea de odihnă"... mă duce cu gândul la un fragment asemănător din Cioran ..., dă-mi voie să citez: "prezenta pescarusilor ma deranja, i-am alungat cu pietre. si am inteles ca numai tipetele lor,de o stridenta supranaturala, era exact ce-mi trebuia, ca doar inspaimantatorul putea sa ma linisteasca si ca doar pentru a-l intalni ma trezisem inaintea rasaritului." - cred că sunteți sub spiritul aceleași idei. mai vin cu drag.
Cred ca aici nu ai gasit inca forma poetica in care sa imbraci ideea. De aceea merita, zic eu, sa retii poemul pentru mai tarziu. Ma gandesc si la neologismele astea, ce chestie! Sunt de evitat in poezie, nu crezi? :-) Cu drag, Andu
Cum aranjezi tu imaginile sa sangereze cuvinte cu asa o putere de sugestie incat ineaca ochii in durere... Observatie: cuvintele "ca o" sunt inutile in versul 5. Uite o modesta traducere. In acelasi vers 5 am simtit nevoia de un verb. Landscape with hieroglyph I kissed you secretly every time you brought rain in the unknown space between hieroglyphs your distant breath raised silence a lateen of blood gliding on heart through the soft snow I kissed you secretly every time you brought blight into dark days I waited for your growing from the stones’ flesh across the salt that veiled my past with the same dry tumor resembling the countenance of the woman who for an instant abandoned innocence in the corpse drowned by ocean’s syllables
Adriana, eu nici macar nu mai stiu daca "adevarurile" se spun "simplu" sau deloc. Dar asta nu mai are importanta atunci cand nu mai vorbim despre aceste adevaruri ci despre ceea ce simtim, adevarat sau nu fie acest sentiment. Multumesc tie pentru lectura. Ionut, noi doi mai avem un drum de batut impreuna pana sa uitam acesti 12 ani de varsta care ne despart (care ne si apropie, ciudat, in zodia iepurelui) si sa picam "la o pace simbolica" . Deocamdata tu mie imi pari un fariseu, sa ma ierti ca ti-o spun asa, direct. Un om care foloseste cantitatea in locul calitatii si care de cate ori are ocazia se ascunde dupa identitati contrafacute, si un semi-doct pe deasupra. Insa s-ar putea, prea bine, sa ma insel. Atunci cand imi voi da seama ca m-am inselat imi voi face mea culpa. Pana atunci insa, ramane cum am stabilit. Te mai astept oricum cu opinii, nici eu nu voi fi zgarcit, de aceea suntem aici, nu? Andu
personificată este şi mai frumoasă! credeam că nu mă mai tentează stilul clasic, dar în contextul de faţă spun că are un farmec de neînlocuit. în general nu-mi place să fac referiri la poeţii mari cu care să zicem că se aseamănă tema, ritmul, stilul etc. unui autor contemporan, spun doar că talentul se vede cu ochiul liber şi că este important să fie aplaudat.
"nu vreau să fii frumoasă, vreau să-mi ierţi
iubirea care-nvinge, cu-ndrăzneală,
metempsihoze grele sub coperţi
nerepetând destine de cerneală.".
singurul vers cu ceva inefabil este "să tot fi fost un pumn de nisip pe ombilic"
restul... sa fim seriosi... cind ajungi sa scrii "flăcări mistuiau urmele imposibilului" inseamna ca te-a abandonat muza de tot.
hm...ma indoiesc ca ajungi la "perspectiva infinitului" reperand cuvantul ce il numeste...de doua-trei ori, acolo. pentru o mantra e nevoie de mai mult. dar nu-ti mai spun nimic - vad ca esti (putin) irascibil zilele astea. oricui i se poate intampla, ce-i drept.
Multumesc pentru comentariu. In legătură cu folosirea femininului de la "psiholog" si eu am crezut ca stiu regulile până a apărut noul DOOM in care multe cuvinte sunt departe de conotatia lor cunoscuta. De exemplu "geolog-geoloagă", "analog-analoagă" etc. Si eu prefer varianta de bun simț "psiholog" si o voi folosi de acum înainte. Marquesa
observatie obiectiva: spui "Aerul era străfulgerat de o groază de fluturi... Vedeam fluturi peste tot." si la doua randuri "După un timp, a apărut unul." in proza nonsensul nu da bine. apoi, textul imi aminteste de "Cum mi-am petrecut vacanta de vara" a lui T. O. Bobe. imi place stilul dar e "luat".
"doamne de ce sîntem vinovați că îți ascultăm cuvîntul în loc să îl visăm răsucindu-ne ca niște derviși" - Virgil, iata o Intrebare, aproape o "intrebare justa", cum spunea Eliade. Te pune pe ganduri...De ce? poate fiindca noi, oamenii, l-am ucis pe Dyonisos odata cu nasterea lui Orfeu? Ori nu l-am ucis, ci l-am dat deoparte, sa zaca prafuit intr-un colt, asemeni unei papusi dezarticulate? Dupa intrebarea asta, celelalte aproape ca nu-si mai au rostul...poate cu exceptia acesteia: "de ce sîntem vinovați că scriem corect numele tău și toate celelalte nume care nu au nici o legătură cu dragostea" Ecaterina, Virgil nu compara cuvantul cu dervisii (oricum, cuvantul la care se referea el nu poate fi DECAT la singular) ci compara dervisii cu noi, oamenii astia moderni, care, in lipsa de...ploaie, ne risipim in averse de cuvinte inchipuindu-ne...creatori. Uitand ca Dumnezeu nu ne-a creat din orgoliu. Ma rog, e o interpretare - una din cele multe posibile, nu-i asa?
am publicat un text in aceeasi zi cand tu ai publicat textul intitulat "ceva" si am facut un mic experiment. am citit textul tau de 8 ori si s-a inregistrat ca citire exact de 8 ori. mi-a trebuit cateva minute. am citit si textul meu de 8 ori si s-a inregistrat ca citire o singura data. no wander ca textele tale au zeci de citiri intr-o singura zi iar ale altora cateva citiri intr-o luna! sper sa retusezi "ceva" pe la punctele esentiale.
aprecierea exprimată de dvs. are ea însăși o frumoasă culoare aurie... mă bucur că textul nu v-a displăcut, cu atât mai mult cu cât acest stil, al poeziei lejere, colocviale, nu prea îmi este caracteristic. însă uneori am chef să mă plimb îmbrăcată "altfel". :) P.S.:dar nu trebuie să "vă abțineți de la penițe", (nu contează vechimea dvs. aici), tot ce vă rugăm este să le oferiți însoțite de un comentariu justicator. ceea ce, cu siguranță, nici măcar nu trebuia să vă mai spun, dar... datoria 'nainte de toate.
Alma, nu obisnuiesc să îmi dau textele spre corectare nimănui. te asigur de asta. nu știu despre cine vorbești, despre stilul acela de care intuiești că m-aș apropia. oricum, este destul de interesant ceea ce afirmi. poate că se obișnuiește așa sau poate nu. nu știu să-ți răspund la întrebare. ce ne facem? pe cineva tot trebuie să întrebăm, nu?:)
or strica fatada poemului dar nu ma indur sa ma despart de ele(ma refer la versuri), apoi in zilele de lucru scurteaza bretonul lui queen si vorbeste cu margot, e mai practic,e mare lucru daca ti/a placut poemul, ori poate eu am mai crescut ori poate pana ta inmuiata in critica a cazut in borcanul cu dulceata. Hai, Ioane, critica/ma, esti prea amabil... semn a rau... daca era bun poemul ii dadeai o penita peste nas, asa i/ai dat pana la vulcanizat. In concluzie, te mai astept... sa nu ma ierti daca o dau in bara ... K?
”parerea mea e ca ar trebui sa mai urci nitel treptele literaturii cu vreo suta de ani (sau poate chiar mai mult)” Ca să ajung unde Domnule Niculescu? la ”balade maniacale” ? Hai să fim serioși dacă tot pierdem vremea scriindu-ne.
Da Paul. Are si tinerețea dezastrele ei cordiale. Atîta că le suportă al naibii de bine. Vorba aia, ști tu: e mic și al draqu săracu'...:) Probabil starea comun-excepțională a poeților, indiferent de vîrstă. Un poem de atitudine, cu nerv, deși aparent calm, aparent somnolent, cu final penetrant,reușit. Apreciez cotidianul ca derizoriu, surprins între marile noastre repere care mai sunt dragostea și moartea. Apreciez laconismul, lipsa de afectare și aerul lui destins. Motive suficiente să și acord prima mea distincție pe acest site. Felicitări Paul. Amical, de cursă lungă de zbor de înnotat pe jos, george cel asztalos
Îmi place noua formă a siteului, văd în momentul acesta că doar noi suntem online.
Poemul tău, chiar din titlu ( "despre morți numai de bine" este reflecția din popor)îmi spune ca este vorba despre o iubire mai veche, dispărută acum, despre nostalgia ta în această plajă a vieții.
Un discurs poetic susținut, unitar și sensibil.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Am uitat.
pentru textul : ascunzişul din urmă demulțumesc, Daniela. Gânduri bune în miez de Sărbători!
pentru textul : iarna întârzie la un film deNu lipseste muzicalitatea, e drept ca e destul de ok ritmic, dar e un text foarte slab prin tema, compozitie. Lungimea textului, repetitia exasperanta a moral/imoral/morala, banalitatea exprimarii, continutul facil, slab ideatic fac din aceasta "compozitie" un text teribil de plictisitor si sec. ialin
pentru textul : Moral, imoral, amoral deCa de obicei, versificatia buna, suna bine, dar continuntul este invechit, liniar, nu impresioneaza vreo idee, nu iese in evidenta ceva anume, nu ramai cu vreo idee in memorie dupa. E un text cald, simplu, dar... atat. Parca as vrea ceva mai mult de la un text, gen sa ma rascoleasca o idee, sa ma faca sa gandesc putin, sa-mi produca un sentiment de ceva.
Parerea mea...
Ialin
pentru textul : trecere. 7. deMulțumesc Nicodem, ai dreptate, am notat.
pentru textul : jukebox breakfast deMargas
discutia infiripata aici, cred ca ar merita un spatiu special, la "polemica".
pentru Calin: din cate stiu, grecii numeau "tiranie" conducerea de catre popor, adica de catre cei care nu avea calificarea necesara unei asemenea functii. :)
pentru textul : Mihai Takács : pictură --- muzica : Eldad Talmu denoi am intors pe dos intelesul acestui concept, cum intorci un buzunar gol... dar nu-i singurul, nici primul, probabil ca nici ultimul.
ți-am citit mai multe poeme, anna. am observat, ca o caracteristică generală, talentul tău de a reduce poemul la atât cât îi este necesar. nici aici nu te-ai dezmințit. remarc finalul "tocmai țipătul e starea de odihnă"... mă duce cu gândul la un fragment asemănător din Cioran ..., dă-mi voie să citez: "prezenta pescarusilor ma deranja, i-am alungat cu pietre. si am inteles ca numai tipetele lor,de o stridenta supranaturala, era exact ce-mi trebuia, ca doar inspaimantatorul putea sa ma linisteasca si ca doar pentru a-l intalni ma trezisem inaintea rasaritului." - cred că sunteți sub spiritul aceleași idei. mai vin cu drag.
pentru textul : mă-ntorc în dor deCred ca aici nu ai gasit inca forma poetica in care sa imbraci ideea. De aceea merita, zic eu, sa retii poemul pentru mai tarziu. Ma gandesc si la neologismele astea, ce chestie! Sunt de evitat in poezie, nu crezi? :-) Cu drag, Andu
pentru textul : Cântec deroger adriana, good point! over
pentru textul : Poemul pentru Chichere denico, dude, tu lărgește împărăția... scuzele nu îți erau adresate... ceao...
pentru textul : când se crapă de ziuă, deCum aranjezi tu imaginile sa sangereze cuvinte cu asa o putere de sugestie incat ineaca ochii in durere... Observatie: cuvintele "ca o" sunt inutile in versul 5. Uite o modesta traducere. In acelasi vers 5 am simtit nevoia de un verb. Landscape with hieroglyph I kissed you secretly every time you brought rain in the unknown space between hieroglyphs your distant breath raised silence a lateen of blood gliding on heart through the soft snow I kissed you secretly every time you brought blight into dark days I waited for your growing from the stones’ flesh across the salt that veiled my past with the same dry tumor resembling the countenance of the woman who for an instant abandoned innocence in the corpse drowned by ocean’s syllables
pentru textul : peisaj cu hieroglifă deAdriana, eu nici macar nu mai stiu daca "adevarurile" se spun "simplu" sau deloc. Dar asta nu mai are importanta atunci cand nu mai vorbim despre aceste adevaruri ci despre ceea ce simtim, adevarat sau nu fie acest sentiment. Multumesc tie pentru lectura. Ionut, noi doi mai avem un drum de batut impreuna pana sa uitam acesti 12 ani de varsta care ne despart (care ne si apropie, ciudat, in zodia iepurelui) si sa picam "la o pace simbolica" . Deocamdata tu mie imi pari un fariseu, sa ma ierti ca ti-o spun asa, direct. Un om care foloseste cantitatea in locul calitatii si care de cate ori are ocazia se ascunde dupa identitati contrafacute, si un semi-doct pe deasupra. Insa s-ar putea, prea bine, sa ma insel. Atunci cand imi voi da seama ca m-am inselat imi voi face mea culpa. Pana atunci insa, ramane cum am stabilit. Te mai astept oricum cu opinii, nici eu nu voi fi zgarcit, de aceea suntem aici, nu? Andu
pentru textul : unele lucruri depersonificată este şi mai frumoasă! credeam că nu mă mai tentează stilul clasic, dar în contextul de faţă spun că are un farmec de neînlocuit. în general nu-mi place să fac referiri la poeţii mari cu care să zicem că se aseamănă tema, ritmul, stilul etc. unui autor contemporan, spun doar că talentul se vede cu ochiul liber şi că este important să fie aplaudat.
"nu vreau să fii frumoasă, vreau să-mi ierţi
iubirea care-nvinge, cu-ndrăzneală,
metempsihoze grele sub coperţi
nerepetând destine de cerneală.".
frumos!
pentru textul : lumina lunii desingurul vers cu ceva inefabil este "să tot fi fost un pumn de nisip pe ombilic"
pentru textul : Băi, tu de când n-ai mai scris o poezie? derestul... sa fim seriosi... cind ajungi sa scrii "flăcări mistuiau urmele imposibilului" inseamna ca te-a abandonat muza de tot.
hm...ma indoiesc ca ajungi la "perspectiva infinitului" reperand cuvantul ce il numeste...de doua-trei ori, acolo. pentru o mantra e nevoie de mai mult. dar nu-ti mai spun nimic - vad ca esti (putin) irascibil zilele astea. oricui i se poate intampla, ce-i drept.
pentru textul : Într-o clipă ambiguă de nedescris deMultumesc pentru comentariu. In legătură cu folosirea femininului de la "psiholog" si eu am crezut ca stiu regulile până a apărut noul DOOM in care multe cuvinte sunt departe de conotatia lor cunoscuta. De exemplu "geolog-geoloagă", "analog-analoagă" etc. Si eu prefer varianta de bun simț "psiholog" si o voi folosi de acum înainte. Marquesa
pentru textul : Experiența deobservatie obiectiva: spui "Aerul era străfulgerat de o groază de fluturi... Vedeam fluturi peste tot." si la doua randuri "După un timp, a apărut unul." in proza nonsensul nu da bine. apoi, textul imi aminteste de "Cum mi-am petrecut vacanta de vara" a lui T. O. Bobe. imi place stilul dar e "luat".
pentru textul : Despre cum n-am prins eu fluturi... deai grijă că ai cel puțin o cacofonie
pentru textul : Stare precară de"doamne de ce sîntem vinovați că îți ascultăm cuvîntul în loc să îl visăm răsucindu-ne ca niște derviși" - Virgil, iata o Intrebare, aproape o "intrebare justa", cum spunea Eliade. Te pune pe ganduri...De ce? poate fiindca noi, oamenii, l-am ucis pe Dyonisos odata cu nasterea lui Orfeu? Ori nu l-am ucis, ci l-am dat deoparte, sa zaca prafuit intr-un colt, asemeni unei papusi dezarticulate? Dupa intrebarea asta, celelalte aproape ca nu-si mai au rostul...poate cu exceptia acesteia: "de ce sîntem vinovați că scriem corect numele tău și toate celelalte nume care nu au nici o legătură cu dragostea" Ecaterina, Virgil nu compara cuvantul cu dervisii (oricum, cuvantul la care se referea el nu poate fi DECAT la singular) ci compara dervisii cu noi, oamenii astia moderni, care, in lipsa de...ploaie, ne risipim in averse de cuvinte inchipuindu-ne...creatori. Uitand ca Dumnezeu nu ne-a creat din orgoliu. Ma rog, e o interpretare - una din cele multe posibile, nu-i asa?
pentru textul : cîntec pentru ploaie deam publicat un text in aceeasi zi cand tu ai publicat textul intitulat "ceva" si am facut un mic experiment. am citit textul tau de 8 ori si s-a inregistrat ca citire exact de 8 ori. mi-a trebuit cateva minute. am citit si textul meu de 8 ori si s-a inregistrat ca citire o singura data. no wander ca textele tale au zeci de citiri intr-o singura zi iar ale altora cateva citiri intr-o luna! sper sa retusezi "ceva" pe la punctele esentiale.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – deaprecierea exprimată de dvs. are ea însăși o frumoasă culoare aurie... mă bucur că textul nu v-a displăcut, cu atât mai mult cu cât acest stil, al poeziei lejere, colocviale, nu prea îmi este caracteristic. însă uneori am chef să mă plimb îmbrăcată "altfel". :) P.S.:dar nu trebuie să "vă abțineți de la penițe", (nu contează vechimea dvs. aici), tot ce vă rugăm este să le oferiți însoțite de un comentariu justicator. ceea ce, cu siguranță, nici măcar nu trebuia să vă mai spun, dar... datoria 'nainte de toate.
pentru textul : Julieta-Cleopatra-Pompeia defelicitări pentru promovare , Mariana.
pentru textul : Premiile Concursului Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” - Mizil - 2012 dedrumul poate deveni și ușor, nu doar frumos atunci când ai încredere în tine:)
succes!
Alma, nu obisnuiesc să îmi dau textele spre corectare nimănui. te asigur de asta. nu știu despre cine vorbești, despre stilul acela de care intuiești că m-aș apropia. oricum, este destul de interesant ceea ce afirmi. poate că se obișnuiește așa sau poate nu. nu știu să-ți răspund la întrebare. ce ne facem? pe cineva tot trebuie să întrebăm, nu?:)
pentru textul : Liane și umbre deor strica fatada poemului dar nu ma indur sa ma despart de ele(ma refer la versuri), apoi in zilele de lucru scurteaza bretonul lui queen si vorbeste cu margot, e mai practic,e mare lucru daca ti/a placut poemul, ori poate eu am mai crescut ori poate pana ta inmuiata in critica a cazut in borcanul cu dulceata. Hai, Ioane, critica/ma, esti prea amabil... semn a rau... daca era bun poemul ii dadeai o penita peste nas, asa i/ai dat pana la vulcanizat. In concluzie, te mai astept... sa nu ma ierti daca o dau in bara ... K?
pentru textul : Helen deideea asta cu pietrele nu cred că mi-a plăcut în mod deosebit. mai mult mi-a plăcut ideea cu caprele în tufa de magnolii
pentru textul : Pietrele Annei de”parerea mea e ca ar trebui sa mai urci nitel treptele literaturii cu vreo suta de ani (sau poate chiar mai mult)” Ca să ajung unde Domnule Niculescu? la ”balade maniacale” ? Hai să fim serioși dacă tot pierdem vremea scriindu-ne.
pentru textul : ... și au numit-o carte deDa Paul. Are si tinerețea dezastrele ei cordiale. Atîta că le suportă al naibii de bine. Vorba aia, ști tu: e mic și al draqu săracu'...:) Probabil starea comun-excepțională a poeților, indiferent de vîrstă. Un poem de atitudine, cu nerv, deși aparent calm, aparent somnolent, cu final penetrant,reușit. Apreciez cotidianul ca derizoriu, surprins între marile noastre repere care mai sunt dragostea și moartea. Apreciez laconismul, lipsa de afectare și aerul lui destins. Motive suficiente să și acord prima mea distincție pe acest site. Felicitări Paul. Amical, de cursă lungă de zbor de înnotat pe jos, george cel asztalos
pentru textul : ferestrele nu au nume deÎmi place noua formă a siteului, văd în momentul acesta că doar noi suntem online.
pentru textul : despre dragoste numai de bine dePoemul tău, chiar din titlu ( "despre morți numai de bine" este reflecția din popor)îmi spune ca este vorba despre o iubire mai veche, dispărută acum, despre nostalgia ta în această plajă a vieții.
Un discurs poetic susținut, unitar și sensibil.
late typo: a se citi in loc de "Boiersim" "Boierism". Bine asa ? Multam de atentionare...
pentru textul : Mahalaua deschide lumea: globalizând-o decred ca asta e unul din momentele in care "incapacitatea de a intelege" ma bucura.
pentru textul : Lumea ca tablă de şah dePagini