Calin, am o nedumerire referitor la folosirea timpurilor verbale... daca reusisem sa gasesc inchiderea cercului intre primele si ultimele doua versuri, lipsa semnelor de punctuatie (pe care de altfel nici eu nu le folosesc, dar aici cred ca ar fi ajutat), ca si aparentul raport de coordonare din versurile 10 si 11 a celor doua verbe "impleteau" si "umplu", m-au confuzat de tot... imi scapa mie ceva? e o intoarcere brusca la momentul initial? Sau o simpla eroare?
alexandra, am citit textul. mă gîndesc că ți-au fost destul de atacate textele ca să te încerce probabil un iz de descumpănire. eu chiar regret că ți-ai șters textele respective. pentru că orice critică (corectă sau mai puțin), orice conflict, orice luptă, sînt, probabil, singurele surse din care învățăm. iar atunci cînd ștergi, anulezi ceva, e ca și cum îți anulezi sursa din care înveți. în plus, nu cred că nu ai fi putut să răspunzi, să argumentezi, sau cel puțin să încerci. personal cred că cel mai păgubos lucru nu este să pierzi într-un conflict, ci să nu mai exiști în el. anyway, despre textul de mai sus, nu vreau să îl desființez neaparat dar nu se prea remarcă cu nimic. și poate că marea lui problemă este că nu prea are miză. nu are un punct fierbinte, o inflexiune, un lucru care să te facă să întorci brusc capul cînd treci pe lîngă el. înainte de a fi poezie, poezia trebuie să fie poezie. adică în ultimă instanță a scrie poezie nu înseamnă neaparat a crea poezie ci a descoperi poezie.
apoi, trecînd la formă, la tehnică, cred că sună dezavantajos folosirea explicativului (detașat) precum „în timp ce lumea capătă culori tari/ viscerale/ ca în filmele high definition ” sau „un act de voyeurism asumat”. a scrie poezie înseamnă mai ales a sugera, nu a explica.
personal, doar partea aceea am găsit-o stângace sau mai bine spus, lipsa de poetic, poate, m-a făcut să văd aşa lucrurile. Oricum, s-ar preta mai mult în proză, ce am subliniat eu, dar, chiar şi aşa să fie, tot îmi sună a compunere. Oricum, ai poeme "spre foarte bune" după părerea mea şi te citesc cu plăcere.
indiscutabil se refera la partea cu neînțelesul, nicidecum la partea cu vina:) mare lucru de explicat... ora 3, când somnul dispare și lasă locul unui oarecare „fă ceva!”. ciudat în toată povestea e faptul că nu știu ce m-aș face fără ora 3. mulțam!
îmi place destul de mult titlul, iar din el mai ales sintagma , dor semantic ... am nostalgia romanului lui eco, insula din ziua de ieri... mă deranjează însă acel eviscerat , nu e deloc poetic verbul... dar asta nu e vina lui. apreciez lehamitea prezentă aici și cred că poate fi îmbunătățit tot poemul (înlăturând retorismul, unele verbe, substantive, tropii... știi ceva, de fapt vreau să spun că merită rescris poemul păstrând titlul)
ti-am adaugat eu link-ul la baza textului. cimpul subtitlului nu accepta HTML pe Hermeneia.
daca stii sa editezi in HTML mai poti edita ca numele poeziei mentionate sa se deschida ca link, etc
"Apoi, folosirea în două versuri succesive a două adverbe care nu par să aducă un plus de lirism în penultima strofă(mă refer la „neutru” și „vânăt”)" - puteai să spui că nu-ţi plac adverbele alea, dar, of! nu că nu aduc nimic nou, pen' că aduc ceva nou fie şi pentrui simplul fapt că sunt licenţe. Titlul e tot ceea ceea ce trebuie să fie un titlu. De unde ideea că titlul tre' să fie abscons, intuitibil?! La modul cel mai plat spus, titlul tre să fie explicit/explicativ. Ok, poate fi aşa combinându-se cu textul, ori după ce-a fost trecut printr-o alegorie, dar tot menit explicării/deschiderii/rezumatului/imanenţei textului este. Înţelegi? Iar cât este de lung, asta pur şi simplu e o neoprejudecată? So, nu ştiu de ce pur şi simplu preiei păreri, în loc să le treci prin filtrul tău raţional-cultural, şi să le faci upgrade.
Strofa trei, cu excepţia utlimului vers, este cea mai slabă din text - abuzează de metaforă. E copilăresc de uşor să scrii suprametaforic, supraaglomerat, supraîncâlcit, cu enşpe mii de înţelesuri. Nu c-ar fi cazul strofei respective, care însă tot slabă rămâne. În general vorbesc. Demetaforizarea, în poezie, se impune, şi nu de acum. Primul mod de falsare, de poetizare e însăşi metafora. "A adăuga peste sens" a fost ok când aveai de spus adevăruri mari, revelate. Chestiilea alea s-au termiant înainte de mesia. Acum, metafora, când nu slujeşte pur şi simplu un lucru de necaptat prin cuvinte/sintagme la propriu, e primul val de preţiozitate. Şi când spun "lucru de necaptat" nu mă refer la mofturi lirice, cum că unul vrea să-mi spună mie ce alt gust divin avea ceaiul dintr-o dimineaţă ploiasă.
cred că s-ar potrivi mai bine "împrăștiate pe jos" fiindcă "răspîndite" duce cu gîndul la rolul reproducerii. sau poate chiar asta ai și vrut să se subînțeleagă, dacă faci referințe și la animale în continuare. interesant racordajul "optativ/durere". răzbunarea conturează o anume stare însă nu văd rostul ei. anterior, reproșurile erau îndreptate înspre sine.
Hecatonir permite-mi sa iti dau un hint... click dreapta pe text, save picture as si apoi in orice program de vizualizat poze poti readuce in plan orizontal aceasta comunicare dintre om si Dumnezeu.
Aș fi văzut poate această relație cu poezia mai puțin domestică, însă e bine și așa. Oricum, per total îmi plăcu. Aș avea poate de cârcotit la acel „râgâie gingaș”, mi se pare o alăturare nefericită .
Una peste alta, un text bun.
Mulţumesc frumos pentru observaţia ce o consider corectă.
Nu am comentat textele (desi citesc foarte multe poezii)deoarece cred ca nu sunt pregatita sa dau un raspuns de analiza corecta a unui text...
destul de circumspect text. ai sa te burzuluiesti la mine dar primele doua versuri imi amintesc de silvia caloianu si ale ei "niciodata in... " pe de alta parte nu stiu cum sa imi explica aparitia de doua ori a expresiei "vor trosni... bustenii in soba". este ori neatentie ori vrei sa ne spui ceva si nu ma prind eu. ultima data cind am fost in Romania era asa de cal ca numai ideea de busteni in soba trosnind imi da ameteli
Tudor, tu stii CA iti apreciez editorialele si orice tableta datorita ironiei ascutite si stilului fara cusur. Deci un semn ca acesta ar fi o nedreptate pentru celelalte postari. Te citesc cu aceeasi placere!
Mi-am imaginat lupi în blugi și tuxedo, făcând tot felul de chestii descrise mai sus, în Piața Revoluției. Eu cred că desenele animate sunt făcute după fapte reale, dovadă poemul de față.
Eu cred că subiectul este foarte interesant și ar merita dezbatut mai pe larg, ajungând acolo, at the heart of the matter, unde some fuck discovered the roots of manipulation. Eu una m-aș pune pe scris 'a-la-long' ca să zic așa pe un subiect ca acesta, sau 2012 de exemplu... you name it! Toate exemple ale îndobitocirii noastre. Dacă doriți o dezbatere mai amplă pe acest subiect și îl lansați pe site domnule Titarenco, eu promit că voi participa... pentru că manipularea opiniei în lumea de azi a luat deja forme extreme.
Oricum felicitări pentru această 'primă' sper eu, luare de poziție.
E primul și cel mai mare spre a nu deveni cu toții doar o turmă.
Margas
ceea ce voiam să subliniez în prima strofă era senzația de singurătate a annei, sigură cu gluga (se înțelege că pe cap)
cu luminile
cu fulgii...și de aceea le-am dispus ca pe o enumerare și nu ca o descriere exactă. de aici și aerul confuz. era doar schița unei imagini pe care toată lumea o știe, oarecum. dar sunt de acord ca mai merge șlefuit și am să mă mai gândesc.
mulțumesc pentru semn.
cristina, mulțumesc pentru impresie :)
autorul își transcede eternitatea și ne vorbește, ca un teolog, de dincolo de ea. poemul, deși se vrea citit ipotetic ca de pe o piatră sau de pe o cruce de mormânt, este, mai ales filosofic și nu susține ideea trecerii și implacabilității pe care, de obicei, o subliniază epitaful. în privința construcției, însă, este ireproșabil, dar eu aș schimba titlul poeziei. nu voiesc sa fiu critic, ci constructiv, motiv pentru care îl felicit pe autor.
Mulţumesc pentru răbdare, citire şi semn, 3A. Dacă ţi-a plăcut mă gândesc că nu e de rău. Despre redundanţe...nu te contrazic, posibil aşa să fie. O să mai dau cu grebla prin el. Stimă.
unica mentiune e cu referire la "rămîi aici mai la dos". cred ca "mai la urma" ar suna cu mult mai ok. ba nu, mai e una. "frigul singuratatii" e putin cam comun pentru o poezie ca asta. retin si eu "cînd cobor inert/ ca dintr-un tramvai înghețat/ atîrnat de sîrmele nopții".
e frumoasa, de fapt nu ma deranjeaza atat de tare cand in poezie mai scapa cate un loc comun, important e ca are suficienta intorsatura originala, si de-ar fi numai versurile alea pe care le-am retinut si tot ar face-o remarcabila. iar finalul mi se pare chiar frumos, fara "dos"-ul ala.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Calin, am o nedumerire referitor la folosirea timpurilor verbale... daca reusisem sa gasesc inchiderea cercului intre primele si ultimele doua versuri, lipsa semnelor de punctuatie (pe care de altfel nici eu nu le folosesc, dar aici cred ca ar fi ajutat), ca si aparentul raport de coordonare din versurile 10 si 11 a celor doua verbe "impleteau" si "umplu", m-au confuzat de tot... imi scapa mie ceva? e o intoarcere brusca la momentul initial? Sau o simpla eroare?
pentru textul : Fără să știi decu o carte - fâlfâl - în loc de cap ca femeile lui dali cam despre asta voiam sa spun.
pentru textul : fata care mergea citind pe stradă dealexandra, am citit textul. mă gîndesc că ți-au fost destul de atacate textele ca să te încerce probabil un iz de descumpănire. eu chiar regret că ți-ai șters textele respective. pentru că orice critică (corectă sau mai puțin), orice conflict, orice luptă, sînt, probabil, singurele surse din care învățăm. iar atunci cînd ștergi, anulezi ceva, e ca și cum îți anulezi sursa din care înveți. în plus, nu cred că nu ai fi putut să răspunzi, să argumentezi, sau cel puțin să încerci. personal cred că cel mai păgubos lucru nu este să pierzi într-un conflict, ci să nu mai exiști în el. anyway, despre textul de mai sus, nu vreau să îl desființez neaparat dar nu se prea remarcă cu nimic. și poate că marea lui problemă este că nu prea are miză. nu are un punct fierbinte, o inflexiune, un lucru care să te facă să întorci brusc capul cînd treci pe lîngă el. înainte de a fi poezie, poezia trebuie să fie poezie. adică în ultimă instanță a scrie poezie nu înseamnă neaparat a crea poezie ci a descoperi poezie.
pentru textul : high definition deapoi, trecînd la formă, la tehnică, cred că sună dezavantajos folosirea explicativului (detașat) precum „în timp ce lumea capătă culori tari/ viscerale/ ca în filmele high definition ” sau „un act de voyeurism asumat”. a scrie poezie înseamnă mai ales a sugera, nu a explica.
personal, doar partea aceea am găsit-o stângace sau mai bine spus, lipsa de poetic, poate, m-a făcut să văd aşa lucrurile. Oricum, s-ar preta mai mult în proză, ce am subliniat eu, dar, chiar şi aşa să fie, tot îmi sună a compunere. Oricum, ai poeme "spre foarte bune" după părerea mea şi te citesc cu plăcere.
pentru textul : în visul meu erai bărbatul care purta carouri deindiscutabil se refera la partea cu neînțelesul, nicidecum la partea cu vina:) mare lucru de explicat... ora 3, când somnul dispare și lasă locul unui oarecare „fă ceva!”. ciudat în toată povestea e faptul că nu știu ce m-aș face fără ora 3. mulțam!
pentru textul : înjur de ora trei deîmi place destul de mult titlul, iar din el mai ales sintagma , dor semantic ... am nostalgia romanului lui eco, insula din ziua de ieri... mă deranjează însă acel eviscerat , nu e deloc poetic verbul... dar asta nu e vina lui. apreciez lehamitea prezentă aici și cred că poate fi îmbunătățit tot poemul (înlăturând retorismul, unele verbe, substantive, tropii... știi ceva, de fapt vreau să spun că merită rescris poemul păstrând titlul)
pentru textul : Insula unui dor semantic de... bine scris ca şi formulări. Morala mai degrabă slabă. Cred că ar trebui să mai lucraţi la ea. Ar fi păcat să nu o faceţi.
pentru textul : Spoiler deovys, fac proza, lucrez la roman. asta ramane asa. poem prozaic, ceva in genul. ec
pentru textul : o singură cameră fără ferestre deti-am adaugat eu link-ul la baza textului. cimpul subtitlului nu accepta HTML pe Hermeneia.
pentru textul : din poezie scapă cine poate dedaca stii sa editezi in HTML mai poti edita ca numele poeziei mentionate sa se deschida ca link, etc
"Apoi, folosirea în două versuri succesive a două adverbe care nu par să aducă un plus de lirism în penultima strofă(mă refer la „neutru” și „vânăt”)" - puteai să spui că nu-ţi plac adverbele alea, dar, of! nu că nu aduc nimic nou, pen' că aduc ceva nou fie şi pentrui simplul fapt că sunt licenţe. Titlul e tot ceea ceea ce trebuie să fie un titlu. De unde ideea că titlul tre' să fie abscons, intuitibil?! La modul cel mai plat spus, titlul tre să fie explicit/explicativ. Ok, poate fi aşa combinându-se cu textul, ori după ce-a fost trecut printr-o alegorie, dar tot menit explicării/deschiderii/rezumatului/imanenţei textului este. Înţelegi? Iar cât este de lung, asta pur şi simplu e o neoprejudecată? So, nu ştiu de ce pur şi simplu preiei păreri, în loc să le treci prin filtrul tău raţional-cultural, şi să le faci upgrade.
Strofa trei, cu excepţia utlimului vers, este cea mai slabă din text - abuzează de metaforă. E copilăresc de uşor să scrii suprametaforic, supraaglomerat, supraîncâlcit, cu enşpe mii de înţelesuri. Nu c-ar fi cazul strofei respective, care însă tot slabă rămâne. În general vorbesc. Demetaforizarea, în poezie, se impune, şi nu de acum. Primul mod de falsare, de poetizare e însăşi metafora. "A adăuga peste sens" a fost ok când aveai de spus adevăruri mari, revelate. Chestiilea alea s-au termiant înainte de mesia. Acum, metafora, când nu slujeşte pur şi simplu un lucru de necaptat prin cuvinte/sintagme la propriu, e primul val de preţiozitate. Şi când spun "lucru de necaptat" nu mă refer la mofturi lirice, cum că unul vrea să-mi spună mie ce alt gust divin avea ceaiul dintr-o dimineaţă ploiasă.
Deci, da, iau comentariul tău ca pe o părere.
pentru textul : Tratat despre dragoste, pulovere şi fluturi deBună seara,
Am corectat textul. Va mulțumesc pentru observații.
pentru textul : Oglinda de oțel deprobabil ca s-ar fi potrivit mai bine ca titlul sa fie "lullaby". parerea mea
pentru textul : lifting deadriana, mersi de atentionare. asta fac chiar acum.
pentru textul : love love love destii ce-i ciudat?
pentru textul : Q Fever deca mie acest text mi-a amintit de tine...
cred că s-ar potrivi mai bine "împrăștiate pe jos" fiindcă "răspîndite" duce cu gîndul la rolul reproducerii. sau poate chiar asta ai și vrut să se subînțeleagă, dacă faci referințe și la animale în continuare. interesant racordajul "optativ/durere". răzbunarea conturează o anume stare însă nu văd rostul ei. anterior, reproșurile erau îndreptate înspre sine.
pentru textul : dalet sau a patra teorie a incompatibilității deHecatonir permite-mi sa iti dau un hint... click dreapta pe text, save picture as si apoi in orice program de vizualizat poze poti readuce in plan orizontal aceasta comunicare dintre om si Dumnezeu.
pentru textul : crucile desapphire, m-am gandit la ceea ce ai spus aici. intr-adevar, un carusel, o mână care-l învarte. am schimbat sa mearga pe lin. multumesc
pentru textul : de regăsire de"Il faut savoir encore sourire"...
pentru textul : Eclats de cristaux glacés deAș fi văzut poate această relație cu poezia mai puțin domestică, însă e bine și așa. Oricum, per total îmi plăcu. Aș avea poate de cârcotit la acel „râgâie gingaș”, mi se pare o alăturare nefericită .
Una peste alta, un text bun.
Eugen
pentru textul : Domestică deMulţumesc frumos pentru observaţia ce o consider corectă.
pentru textul : Adio deNu am comentat textele (desi citesc foarte multe poezii)deoarece cred ca nu sunt pregatita sa dau un raspuns de analiza corecta a unui text...
destul de circumspect text. ai sa te burzuluiesti la mine dar primele doua versuri imi amintesc de silvia caloianu si ale ei "niciodata in... " pe de alta parte nu stiu cum sa imi explica aparitia de doua ori a expresiei "vor trosni... bustenii in soba". este ori neatentie ori vrei sa ne spui ceva si nu ma prind eu. ultima data cind am fost in Romania era asa de cal ca numai ideea de busteni in soba trosnind imi da ameteli
pentru textul : tu trează nămeți deTudor, tu stii CA iti apreciez editorialele si orice tableta datorita ironiei ascutite si stilului fara cusur. Deci un semn ca acesta ar fi o nedreptate pentru celelalte postari. Te citesc cu aceeasi placere!
pentru textul : La Heliade deMi-am imaginat lupi în blugi și tuxedo, făcând tot felul de chestii descrise mai sus, în Piața Revoluției. Eu cred că desenele animate sunt făcute după fapte reale, dovadă poemul de față.
pentru textul : parcul revoluțiilor de absint II deEu cred că subiectul este foarte interesant și ar merita dezbatut mai pe larg, ajungând acolo, at the heart of the matter, unde some fuck discovered the roots of manipulation. Eu una m-aș pune pe scris 'a-la-long' ca să zic așa pe un subiect ca acesta, sau 2012 de exemplu... you name it! Toate exemple ale îndobitocirii noastre. Dacă doriți o dezbatere mai amplă pe acest subiect și îl lansați pe site domnule Titarenco, eu promit că voi participa... pentru că manipularea opiniei în lumea de azi a luat deja forme extreme.
pentru textul : 11.11.11 deOricum felicitări pentru această 'primă' sper eu, luare de poziție.
E primul și cel mai mare spre a nu deveni cu toții doar o turmă.
Margas
ceea ce voiam să subliniez în prima strofă era senzația de singurătate a annei, sigură cu gluga (se înțelege că pe cap)
pentru textul : anna decu luminile
cu fulgii...și de aceea le-am dispus ca pe o enumerare și nu ca o descriere exactă. de aici și aerul confuz. era doar schița unei imagini pe care toată lumea o știe, oarecum. dar sunt de acord ca mai merge șlefuit și am să mă mai gândesc.
mulțumesc pentru semn.
cristina, mulțumesc pentru impresie :)
nu este nici o problemă. uite așa se inventează cuvintele.
pentru textul : fugara deautorul își transcede eternitatea și ne vorbește, ca un teolog, de dincolo de ea. poemul, deși se vrea citit ipotetic ca de pe o piatră sau de pe o cruce de mormânt, este, mai ales filosofic și nu susține ideea trecerii și implacabilității pe care, de obicei, o subliniază epitaful. în privința construcției, însă, este ireproșabil, dar eu aș schimba titlul poeziei. nu voiesc sa fiu critic, ci constructiv, motiv pentru care îl felicit pe autor.
pentru textul : Epitaf denu e lamentabil, ci se lamentează prea mult într-o notă comună.
pentru textul : Trec fluturi negri deMulţumesc pentru răbdare, citire şi semn, 3A. Dacă ţi-a plăcut mă gândesc că nu e de rău. Despre redundanţe...nu te contrazic, posibil aşa să fie. O să mai dau cu grebla prin el. Stimă.
pentru textul : Dreptul legal de a te instrui deunica mentiune e cu referire la "rămîi aici mai la dos". cred ca "mai la urma" ar suna cu mult mai ok. ba nu, mai e una. "frigul singuratatii" e putin cam comun pentru o poezie ca asta. retin si eu "cînd cobor inert/ ca dintr-un tramvai înghețat/ atîrnat de sîrmele nopții".
pentru textul : în rîpa aceea unde mor cîinii și oamenii fără acte dee frumoasa, de fapt nu ma deranjeaza atat de tare cand in poezie mai scapa cate un loc comun, important e ca are suficienta intorsatura originala, si de-ar fi numai versurile alea pe care le-am retinut si tot ar face-o remarcabila. iar finalul mi se pare chiar frumos, fara "dos"-ul ala.
Pagini