dragul meu Virgil te rog sa privesti obiectiv nuantele exprimate in acest context: am avut comentarii de la Ioana si Beniamin strict referitoare la sensurile limbii franceze din text si am inteles perfect spitritul celor spuse, (limba franceza invatata inca din clasa a Va cel putin de mine). Aceste comentarii nu m-au jignit, dimpotriva. Problema capata o cu totul alta conotatie cand Andu Moldovan afirma "Poate ca eu nu sunt capabil sa inteleg spiritul bilingv al emigrantilor... " o conotatie chiar peiorativa. Asta vis-a-vis de romanii care, PLECATI SAU NU, cunosc si engleza, franceza, italiana, ebraica, spaniola, portugheza si altele...Daca cineva nu stie, nu-i nici o rusine, dar nu trebuie sa jigneasca pe nimeni. Te rog sa nu faci greseala sa cazi intr-o capcana.
Stimate Nicholas,
Eu nu știu dacă ești 'american' cum zici sau ești doar un român plecat care nu știe prea bine în ce limbă să se exprime. Asta este o dilemă destul de răspândită în diaspora, dar, crede-mă, alții cum ar fi Virgil T sau Luminița S au reușit să rezolve această dilemă mult mai bine decât matale.
Pe 'românește' poemul este plin de prețiozități inutile, alunecă între sublim și ridicol absolut derutant pentru chiar și o cititoare binevoitoare, așa ca mine.
Iar ultima strofă este o mostră de varză post-modernistă, ceva de genul 'care nu pricepeți sunteți proști, dar nu atât de proști încât să nu căscați gura''.
Vă recomand sincer ieșirea cât mai rapidă din această schizofrenie literară... ori sunteți român, ori sunteți american Domnule Dinu... scrieți ca atare!
Că n-oți fi Mafalda.
un poem concentrat și bine construit, deși am în anumite momente senzația de disipare într-un anumit artificial al textului. se găsesc, pe alocuri, epitete nepotrivite: strident e redundant lângă țipete, "cal onest","ciob-zob", "se dezbracă gol pușcă". luat ca întreg, poemul surprinde cu imagini puternice și o mișcare deplină a ideilor. există un farmec al atmosferei marine amestecat cu simboluri ale sexualității. de evidențiat modul în care e introdus în text platon și ce connotații aduce. n-am înțeles "rumegau lemne".
Când vei renunța la prețiozități vei scrie mult mai bine, părerea mea.
Poemul are o idee foarte bună, însă ar trebui rescris... punctuație excesivă, versuri prea scurte care mimează încărcătura emoțională sau semantică, 'încă' 'ca niște' dar mă rog, cam asta ești tu la ora actuală.
Față de alte elucubrații citite lately poemul ăsta nu e chiar rău.
Andu
P.S.
Titlul e de fițe de intelectual ratat.
Aș dori să nu te contrazic ci doar încerc să pătrund spusa cuvintelor tale și să răspund într-un stil complementar și nicigând unul polemic. Trăim vremuri în care totul se desfășoară cu viteze mult mai mari celor practicate secolelor anterioare, pînă și dragostea înseamnă ceva altfel și mai mult. Se poate spune că acum prin dragoste se înțelege mult mai mult decât până acum, dar esențializat practic mult mai rapid și mai convingător. "parerea mea e ca nu prea inteleg ce vrei sa faci aici", să intervin pe această idee lansată pe acest text de tine, Profetule poet. Trăim vremuri vitrege, nervoase. Ochiul poetului le surprinde în diverse locuri, culise ale unor vieți și activități diverse, nu este cazul să le punem în totalitate pe tavă( printr-o proză poetică, cum se practică actual să recunoaștem! te plictisești până să ajungi la final căutând un pic de poezie pură și impiedicîndute in scene-reportaj ale unor trăiri, destul de comune de altfel, catr-un arbore cu mii de crengi care cautând să urci sre soare, dar din cauza tipului de arbore te incurci in cregi si ajungi pe pamant spre finalul călătoriei), am pus acele pucte despărțitoare, dar la o nouă variantă probabil voi renunța la ele. Aș incadra acest poem in poezia cotidianului nu numai românesc! Suntem in pragul unui război rligios și datoria noastră ac elor care avem un pic de talent să convingem de inutilitatea lui inainte de a incepe!...acolo vrea să bată poemul! Nu te contrazic, in mod sigur voi reveni asupra lui, cum de altfel facem toții, schimbăm sau nu mai schimbăm - depinde de concluzia autorului! Îți mulțumesc că te-ai oprit cîteva secunde la poezia mea și m-ar bucura să o mai faci. Trebuie să te intreb (sunt foarte nelămurită!) acele texte lansate de tine pe temă, ce finalitate au? Versurile rămân în totalitate autorilor sau trebuie să ceară accepturi pentru urilizarea lor? Acolo au accept, bănui, numai autorii recunoscuți de tine, noi care suntem novice nu avem drept de expresie, nu? eu așa înțeleg. Cred că nefiind recunoscuți (unși ca autori aici) nici nu prea trezim interes pentru lectură colegilor care scriu și chiar cred că au rețineri și la comentarii, din motive omenești. Ai ușa deschisă în această casă a sufletului meu, Marinela
multumesc Aranca, eram undeva in acele zile si am intrebat de ce prefera noua mii noua zeci si unu. mi-a zis ca e numarul lui norocos. si atunci m-am gindit de noua mii noua zeci si unu de mii
ca rondelul constrânge, prin forma sa fixă, este doar o părere - depinde de postură - dacă numeri silabele și pipăi accentele cu șablonul, atunci presupun că e greu foarte și că ești predispus unor greșeli incredibile, însă dacă te lași dus de muzichie, rondelul e "bal în salonul oval", adică simplu ca bună ziua rondelulului nici vorbă să-i trebuiască atâta amar de silabe ("13 sau 14") - măsura ("numărul de silabe/vers) tradițională (dar nu obligatorie) este de 8/9 (v. Rondelurile rozelor - Al. Macedonski și nu numai) ritmul nu depinde de numărul de silabe, ci de succesiunea accentelor - ar fi multe de spus/scris, dar nu e locul pe aici formula "îmbunătățită" - "Surâsul meu eSTE candid, păcat că nu îl vezi" mă face să surâd, ca și elefantul din problemă - ritmul sucombă, iar măsura, care devine de 14, dă cu versul următor, "geamănul" în rimă, de pământ în concluzie, textul are el multe alte păcate, dar în nici un caz prozodice, oricum, mulțumesc pentru așa comentariu serios aplicat
alma, fii sigură, te privim din vârf, amândoi:))) cât despre cunoștințele tale gramaticale citez DOOM-ul 2005: "trebui (a) vb. ind. prez 3 sg. trebuie, imperf. 3 sg. trebuia, 3 pl. trebuiau, viit. 3 pl. vor trebui..." ție ce-ți sugerează asta?:)) mie că îmi pierd timpul.:)) p.s. scuză-mă, nu am pus accentele în citat:)))))lol! Și dă-ți jos ochelarii ăia de soare, sau de ce-or fi. Dacă vrei "nod în papură" necesarmente... trebuie să o memorezi:))) cu sympatheia, yester (n.b.) poezia reprezintă aici prin comparația "ca un rucsac" ceva neapărat trebuincios. cel puțin pt. mine. și... m-ai amuzat copios. Mulțumesc!
o, de acord, total de acord! ingeri si inimi, trebuie sa apara intr-un context cu suficienta forta incat cuvintele in sine sa se dezintegreze si sa ramana doar impresia, si asta eventual prin contrast. de preferinta insa, deloc. mi-a tremurat mana, crede-ma.
aici are un sens anume, sau am vrut sa aiba. subliniaza lipsa de viata din "fier", prin comparatie. asta e rostul aparitiei inimii acolo. si faptul ca e asociata cu actiunea unui buldozer mi s-a parut ca va inmuia efectul dulceag al cuvantului in sine. se pare ca nu mi-a reusit, nu stiu, sper doar sa se perceapa si altfel.
iti multumesc, am tinut cont de sugestii, ce fain cand primesti din timpul cuiva. :o)
Draga Ecaterina, Ti-am citit comentariul la "Copil cu vise in par". Iti multumesc pentru sfaturi, dar nu era cazul sa spui ca a aparut o aberatie in poezia mea. Fiecare poet are viziunea lui asupra lucrurilor. Nu incerca sa impui altora tehnica si stilul tau. Alunecarea merelor cazute in iarba pe o panta catre iaz, eu am vazut-o ca pe un dans. Cititorul poate apela la imaginatie si va realiza despre ce este vorba. Merci
E o nebunie ce se întâmplă sub acest text! Unde mai e psalmul lui Virgil (despre care, dacă aş vorbi în contextul creat, aş părea un picat din lună)? Virgil, nu există pe site o modalitate pusă la dispoziţia autorilor de a stopa comentariile (atunci cand ei consideră că lumea a luat-o razna, ca s-au lămurit sau, pur şi simplu, că vor doar să le se citească, dar nu să li şi comenteze textele)? Să nu mă cerţi că n-am citit atent regulamentul!
e un text palid. poate prea cuminte.poate prea lung.ultimele versuri par a sugera ceva, dar nu prea se leaga intre ele. tu sa te topesti intr-o coloana infinita cu mercur care si ea la randul ei se afla intr-un termometru care si el e in gura unui bolnav. parca ar fi pestii din Iona lui Marin Sorescu, dar cum poti tu, cum poti fi atat de linistita, cum iti pot fi deajuns oare aceste lucruri cand te afli in acest univers inchis:"mi-ar fi de ajuns să mă topesc". nu simti nevoia de evadare, nu vrei sa vezi ce se afla dincolo?. spui "nu nu mai pot" dar e atat de slab si atat de fals fiindca nu exprima ceea ce urmeaza. s-apoi cum poate fi o "coloana infinita" cand se afla in limitele impuse de termometru care si el e in gura de bolnav. mi se pare absurd. nu poate fi nicidecum infinita.in rest poezia, nu cred ca aceasta e poezie, ar putea fi lucrata. "mă prinde de-o mână și haț mă piaptănă îmi cântă mă împletește nu nu mai pot"- uite si versurile acestea. nu spun nimic. sunt doar ca sa fie si ca sa fie poezia mai lunga. nu are nici un fir poetic, nu sensibilizeaza.incepi oarecum poetic, termini cum termini, am explicat mai sus, si pui in mijlocul acestui text o gramada de versuri care nu-si au rostul, de exemplu astea: "eu nu simt nimic palpează pișcă înțeapă la cine te uiți când te uiți așa la mine mi-e rușine că nu-mi mai amintesc o mulțime de lucruri cum ne-am întâlnit când mi-ai lăsat pe masă brândușe cum ne-am certat prima dată cum ne-am pus coarne cum am plâns mă umplu de sânge inutil am probleme de circulație cum aș putea să-mi rog frumos hematitele știți n-ați vrea să rămâneți câteva clipe locului"
la experiment de la bun început, trebuia aruncat şi la şantier? Sincer Mariana, şi eu aş arunca toate haikurile tale nu la şantier, le-aş trimite la morgă. Şiş domnule, dacă şi moderatorii au ajuns chirurgi (ca să nu zic măcelari) pe situl ăsta...
Blaga nu a ținut cont de arta poetică a lui Verlaine. Opinia mea este că atunci când traduci un autor vezi și cam cum privește el poezia. Nu se traduce ad literam. De aceea cred, că "muzica înainte de toate" a lui Verlaine, vers ce redă întreaga lui concepție despre poezie este respectată de G. Georgescu. Blaga nu a excelat prin traduceri, iar traducerea lui nu are ritmul original al poeziei, asta, însă nu îi reduce deloc valoarea poetului din Lancrăm. Se pierde mult prin traducere mai ales când nu privești în ansamblu opera autorului. Însă putem avea opinii diferite. La Baudelaire încă nu m-a satisfăcut nimeni, dar mai aștept.
citat din asa-numita Biografie din contul meu de pe Hermeneia: <În 2002 descoperă Internetul. În 2007 își face o adresă de mail: [email protected]. > deci... nu prea inteleg de ce adresa mea de mail, pe care o folosesc de ani de zile, cu care m-am inscris pe Hermeneia si sta postata aicea de peste un an, nu este considerata <corecta> de dumitale. imi cauti nod in papura, monsere? mai sapa!... :)
textul se vrea minimalist, am înţeles. totodată, nedeclarată e dorinţa autorului de a fi un don quijote. sugerez domnule andu să postezi şi pe cafeneaua literară, acolo iarăşi vei găsi adversari pentru duel, parteneri în lupta contra morilor de vânt. dacă spun că mi-a plăcut moartea echivocă lăsată la dospit în canopele cu mir, mă repet? aş da o peniţă dar mi-e frică să nu fiu penibil dacă poemul în viitor s-ar dovedi plagiat.
"he he ce mai vremi ce iubire
cât de frumoşi eram şi ce proşti
ţintuiam timpul într-un fum de ţigară prizonier de război
legat cu eşarfa de marginea patului
şi cum atârna asfinţitul în agrafele ploilor
ca o bretea lăsată uşşooor
peste un braţ bronzat de femeie"
Si tu intrebi ce legatura are 15 cu poezia ? E mare inginerie...
E un text bun, cu miez, scris ingrijit si cu destula putere de sugestie, chiar alta in afara celei determinate de vocabularul magic. Eu as fi scris... cainii orbi ai timpului te vor mesteca... mie imi suna mai bine. Totusi destul de multe cuvinte/expresii care prin natura te trimit cu gandul la chestiuni consacrate... " blestemul poetului" parca ar fi un link spre blestemul pamantului, blestemul iubirii... cununiile legate ma fac sa ma gandesc la mama omida si neamul lor vrajitoresc cu rubrica permanenta in ziare... chiar si cainele asta orb al timpului suna a naibii de cunoscut... "maduva zilei" de asemenea. Sa nu ma intelegi gresit, nu vorbesc aici despre plagiat ci mai degraba de locuri comune. Scrii frumos dar fii mai pretentioasa cu tine.
o urcare de Sisif, foarte sugestiv...
mă regăsesc în imaginea patinatorului veşnic nesigur , pe un teren alunecos fără să ştie dacă următorul viraj îi va oferi un pas înainte sau doi înapoi.
vă rog să ştergeţi dedicaţia "pusă la plesneală" să nu pară că îmi faceţi reclamă.sunt convinsă că un artist de talia d-voastră nu recurge la astfel de tertipuri, aşa cum se sugerează.e mai bine să nu lăsăm loc de interpretări.
îmi cer iertare pentru semnul întârziat.mulţumesc, mult, mult.
autorul își transcede eternitatea și ne vorbește, ca un teolog, de dincolo de ea. poemul, deși se vrea citit ipotetic ca de pe o piatră sau de pe o cruce de mormânt, este, mai ales filosofic și nu susține ideea trecerii și implacabilității pe care, de obicei, o subliniază epitaful. în privința construcției, însă, este ireproșabil, dar eu aș schimba titlul poeziei. nu voiesc sa fiu critic, ci constructiv, motiv pentru care îl felicit pe autor.
Un text de demuazela care are si un celular in mana si face o poza de 2M pixeli (de calitate slaba adica) la un lac cu niste ambarcatiuni pe el si apoi zice, pretinzand ca a fotografiat Mediterana, ca "ochii tai s-au pierdut in noapte" (Holograf). Un poem desuet si complet nereusit. Are totusi o calitate acest text de "limbi straine", poate fi inteles cu minime notiuni de limba franceza. A qui la faute? Aranca, pe bune, tie ti se pare ca "viata mea continua/ atat de dezordonata/ atat de monotona" si "les cils de la mer restent blue" reprezinta vreo emotie poetica autentica, moderna? Eu zic sa-ti faci curatenie prin ograda proprie inainte sa te uiti peste gardurile altora si apoi sa te pui la curent cu poezia actuala, macar cu cea de acum o suta de ani, fara nicio suparare, Bobadil.
Cristina, felicitări pentru perspicacitate şi intuiţie! Alte omagii ţi le voi prezenta sub forma de altă provocare. Hi hi, nu scapi! :). Mulţumesc de participare!
Silvia, brava pentru soluţia nr 6. Sper să te revăd la următoarele. Mulţumesc!
Spunea Alma de curând ceva, observ că până la urmă, lăsând la o parte reacția de moment, efectul nu a întârziat să apară. Începi să schimbi. Nu spun de titlurile în engleză, probabil că va trece și asta după ce se va fi consumat suficient necesitatea ta proprie de a le folosi (mă distrează, căutând nu demult un titlu de rubrică, îmi veneau numai titluri în engleză... suntem tributari trebuie să recunoaștem, uzanțelor de fiecare zi). Dar ai reuși să-ți rupi niște bariere, și eu zic că e de bine. Știi ce cred eu că mai poți face? Să încerci să renunți și mai mult la determinări gen "pereții dinspre sud", "degetele altor mâini", "departe fără contur" (aici puteai spune de exemplu direct "plecate fără contur"). Așadar, e de bun augur schimbarea.
Ați completat doamna Kelaro postarea și ați transformat-o în poezie ilustrată de Andrei Moldovan. Aspectul nerespectării Regulamentului rămâne valabil pentru mine pentru că se referea la prima postare de dimineață în care era doar fotografia și doar comentariul "un Koncept Andrei Moldovan, artist român".
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
dragul meu Virgil te rog sa privesti obiectiv nuantele exprimate in acest context: am avut comentarii de la Ioana si Beniamin strict referitoare la sensurile limbii franceze din text si am inteles perfect spitritul celor spuse, (limba franceza invatata inca din clasa a Va cel putin de mine). Aceste comentarii nu m-au jignit, dimpotriva. Problema capata o cu totul alta conotatie cand Andu Moldovan afirma "Poate ca eu nu sunt capabil sa inteleg spiritul bilingv al emigrantilor... " o conotatie chiar peiorativa. Asta vis-a-vis de romanii care, PLECATI SAU NU, cunosc si engleza, franceza, italiana, ebraica, spaniola, portugheza si altele...Daca cineva nu stie, nu-i nici o rusine, dar nu trebuie sa jigneasca pe nimeni. Te rog sa nu faci greseala sa cazi intr-o capcana.
pentru textul : adieu deLas omu' să zică, mă las şi pe mine să zic, că doar zicem, nu dăm cu paru'. Subiectiv... ca în tot ce facem, de altfel.
Cu stimă,
pentru textul : Boală deRimaru Versificaru Trop.
Stimate Nicholas,
pentru textul : semper idem deEu nu știu dacă ești 'american' cum zici sau ești doar un român plecat care nu știe prea bine în ce limbă să se exprime. Asta este o dilemă destul de răspândită în diaspora, dar, crede-mă, alții cum ar fi Virgil T sau Luminița S au reușit să rezolve această dilemă mult mai bine decât matale.
Pe 'românește' poemul este plin de prețiozități inutile, alunecă între sublim și ridicol absolut derutant pentru chiar și o cititoare binevoitoare, așa ca mine.
Iar ultima strofă este o mostră de varză post-modernistă, ceva de genul 'care nu pricepeți sunteți proști, dar nu atât de proști încât să nu căscați gura''.
Vă recomand sincer ieșirea cât mai rapidă din această schizofrenie literară... ori sunteți român, ori sunteți american Domnule Dinu... scrieți ca atare!
Că n-oți fi Mafalda.
...are un iz de ceva finuț, comentariul tău, Matei. primesc nuanța. mulțam!
pentru textul : ferestrele nu au nume deun poem concentrat și bine construit, deși am în anumite momente senzația de disipare într-un anumit artificial al textului. se găsesc, pe alocuri, epitete nepotrivite: strident e redundant lângă țipete, "cal onest","ciob-zob", "se dezbracă gol pușcă". luat ca întreg, poemul surprinde cu imagini puternice și o mișcare deplină a ideilor. există un farmec al atmosferei marine amestecat cu simboluri ale sexualității. de evidențiat modul în care e introdus în text platon și ce connotații aduce. n-am înțeles "rumegau lemne".
pentru textul : Aristo gol pușca deCând vei renunța la prețiozități vei scrie mult mai bine, părerea mea.
pentru textul : Acedie dePoemul are o idee foarte bună, însă ar trebui rescris... punctuație excesivă, versuri prea scurte care mimează încărcătura emoțională sau semantică, 'încă' 'ca niște' dar mă rog, cam asta ești tu la ora actuală.
Față de alte elucubrații citite lately poemul ăsta nu e chiar rău.
Andu
P.S.
Titlul e de fițe de intelectual ratat.
Aș dori să nu te contrazic ci doar încerc să pătrund spusa cuvintelor tale și să răspund într-un stil complementar și nicigând unul polemic. Trăim vremuri în care totul se desfășoară cu viteze mult mai mari celor practicate secolelor anterioare, pînă și dragostea înseamnă ceva altfel și mai mult. Se poate spune că acum prin dragoste se înțelege mult mai mult decât până acum, dar esențializat practic mult mai rapid și mai convingător. "parerea mea e ca nu prea inteleg ce vrei sa faci aici", să intervin pe această idee lansată pe acest text de tine, Profetule poet. Trăim vremuri vitrege, nervoase. Ochiul poetului le surprinde în diverse locuri, culise ale unor vieți și activități diverse, nu este cazul să le punem în totalitate pe tavă( printr-o proză poetică, cum se practică actual să recunoaștem! te plictisești până să ajungi la final căutând un pic de poezie pură și impiedicîndute in scene-reportaj ale unor trăiri, destul de comune de altfel, catr-un arbore cu mii de crengi care cautând să urci sre soare, dar din cauza tipului de arbore te incurci in cregi si ajungi pe pamant spre finalul călătoriei), am pus acele pucte despărțitoare, dar la o nouă variantă probabil voi renunța la ele. Aș incadra acest poem in poezia cotidianului nu numai românesc! Suntem in pragul unui război rligios și datoria noastră ac elor care avem un pic de talent să convingem de inutilitatea lui inainte de a incepe!...acolo vrea să bată poemul! Nu te contrazic, in mod sigur voi reveni asupra lui, cum de altfel facem toții, schimbăm sau nu mai schimbăm - depinde de concluzia autorului! Îți mulțumesc că te-ai oprit cîteva secunde la poezia mea și m-ar bucura să o mai faci. Trebuie să te intreb (sunt foarte nelămurită!) acele texte lansate de tine pe temă, ce finalitate au? Versurile rămân în totalitate autorilor sau trebuie să ceară accepturi pentru urilizarea lor? Acolo au accept, bănui, numai autorii recunoscuți de tine, noi care suntem novice nu avem drept de expresie, nu? eu așa înțeleg. Cred că nefiind recunoscuți (unși ca autori aici) nici nu prea trezim interes pentru lectură colegilor care scriu și chiar cred că au rețineri și la comentarii, din motive omenești. Ai ușa deschisă în această casă a sufletului meu, Marinela
pentru textul : Ca acasă nu e nicăieri(Steaua spre casă) demultumesc Aranca, eram undeva in acele zile si am intrebat de ce prefera noua mii noua zeci si unu. mi-a zis ca e numarul lui norocos. si atunci m-am gindit de noua mii noua zeci si unu de mii
pentru textul : denver blues II deca rondelul constrânge, prin forma sa fixă, este doar o părere - depinde de postură - dacă numeri silabele și pipăi accentele cu șablonul, atunci presupun că e greu foarte și că ești predispus unor greșeli incredibile, însă dacă te lași dus de muzichie, rondelul e "bal în salonul oval", adică simplu ca bună ziua rondelulului nici vorbă să-i trebuiască atâta amar de silabe ("13 sau 14") - măsura ("numărul de silabe/vers) tradițională (dar nu obligatorie) este de 8/9 (v. Rondelurile rozelor - Al. Macedonski și nu numai) ritmul nu depinde de numărul de silabe, ci de succesiunea accentelor - ar fi multe de spus/scris, dar nu e locul pe aici formula "îmbunătățită" - "Surâsul meu eSTE candid, păcat că nu îl vezi" mă face să surâd, ca și elefantul din problemă - ritmul sucombă, iar măsura, care devine de 14, dă cu versul următor, "geamănul" în rimă, de pământ în concluzie, textul are el multe alte păcate, dar în nici un caz prozodice, oricum, mulțumesc pentru așa comentariu serios aplicat
pentru textul : Gioconda și Elefantul dealma, fii sigură, te privim din vârf, amândoi:))) cât despre cunoștințele tale gramaticale citez DOOM-ul 2005: "trebui (a) vb. ind. prez 3 sg. trebuie, imperf. 3 sg. trebuia, 3 pl. trebuiau, viit. 3 pl. vor trebui..." ție ce-ți sugerează asta?:)) mie că îmi pierd timpul.:)) p.s. scuză-mă, nu am pus accentele în citat:)))))lol! Și dă-ți jos ochelarii ăia de soare, sau de ce-or fi. Dacă vrei "nod în papură" necesarmente... trebuie să o memorezi:))) cu sympatheia, yester (n.b.) poezia reprezintă aici prin comparația "ca un rucsac" ceva neapărat trebuincios. cel puțin pt. mine. și... m-ai amuzat copios. Mulțumesc!
pentru textul : Ca sunetul în fluier departea cu inima
o, de acord, total de acord! ingeri si inimi, trebuie sa apara intr-un context cu suficienta forta incat cuvintele in sine sa se dezintegreze si sa ramana doar impresia, si asta eventual prin contrast. de preferinta insa, deloc. mi-a tremurat mana, crede-ma.
pentru textul : Perspectivă deaici are un sens anume, sau am vrut sa aiba. subliniaza lipsa de viata din "fier", prin comparatie. asta e rostul aparitiei inimii acolo. si faptul ca e asociata cu actiunea unui buldozer mi s-a parut ca va inmuia efectul dulceag al cuvantului in sine. se pare ca nu mi-a reusit, nu stiu, sper doar sa se perceapa si altfel.
iti multumesc, am tinut cont de sugestii, ce fain cand primesti din timpul cuiva. :o)
Draga Ecaterina, Ti-am citit comentariul la "Copil cu vise in par". Iti multumesc pentru sfaturi, dar nu era cazul sa spui ca a aparut o aberatie in poezia mea. Fiecare poet are viziunea lui asupra lucrurilor. Nu incerca sa impui altora tehnica si stilul tau. Alunecarea merelor cazute in iarba pe o panta catre iaz, eu am vazut-o ca pe un dans. Cititorul poate apela la imaginatie si va realiza despre ce este vorba. Merci
pentru textul : seară de iulie în sat deE o nebunie ce se întâmplă sub acest text! Unde mai e psalmul lui Virgil (despre care, dacă aş vorbi în contextul creat, aş părea un picat din lună)? Virgil, nu există pe site o modalitate pusă la dispoziţia autorilor de a stopa comentariile (atunci cand ei consideră că lumea a luat-o razna, ca s-au lămurit sau, pur şi simplu, că vor doar să le se citească, dar nu să li şi comenteze textele)? Să nu mă cerţi că n-am citit atent regulamentul!
pentru textul : psalm dee un text palid. poate prea cuminte.poate prea lung.ultimele versuri par a sugera ceva, dar nu prea se leaga intre ele. tu sa te topesti intr-o coloana infinita cu mercur care si ea la randul ei se afla intr-un termometru care si el e in gura unui bolnav. parca ar fi pestii din Iona lui Marin Sorescu, dar cum poti tu, cum poti fi atat de linistita, cum iti pot fi deajuns oare aceste lucruri cand te afli in acest univers inchis:"mi-ar fi de ajuns să mă topesc". nu simti nevoia de evadare, nu vrei sa vezi ce se afla dincolo?. spui "nu nu mai pot" dar e atat de slab si atat de fals fiindca nu exprima ceea ce urmeaza. s-apoi cum poate fi o "coloana infinita" cand se afla in limitele impuse de termometru care si el e in gura de bolnav. mi se pare absurd. nu poate fi nicidecum infinita.in rest poezia, nu cred ca aceasta e poezie, ar putea fi lucrata. "mă prinde de-o mână și haț mă piaptănă îmi cântă mă împletește nu nu mai pot"- uite si versurile acestea. nu spun nimic. sunt doar ca sa fie si ca sa fie poezia mai lunga. nu are nici un fir poetic, nu sensibilizeaza.incepi oarecum poetic, termini cum termini, am explicat mai sus, si pui in mijlocul acestui text o gramada de versuri care nu-si au rostul, de exemplu astea: "eu nu simt nimic palpează pișcă înțeapă la cine te uiți când te uiți așa la mine mi-e rușine că nu-mi mai amintesc o mulțime de lucruri cum ne-am întâlnit când mi-ai lăsat pe masă brândușe cum ne-am certat prima dată cum ne-am pus coarne cum am plâns mă umplu de sânge inutil am probleme de circulație cum aș putea să-mi rog frumos hematitele știți n-ați vrea să rămâneți câteva clipe locului"
pentru textul : nu pot dela experiment de la bun început, trebuia aruncat şi la şantier? Sincer Mariana, şi eu aş arunca toate haikurile tale nu la şantier, le-aş trimite la morgă. Şiş domnule, dacă şi moderatorii au ajuns chirurgi (ca să nu zic măcelari) pe situl ăsta...
pentru textul : joacă de rime deBlaga nu a ținut cont de arta poetică a lui Verlaine. Opinia mea este că atunci când traduci un autor vezi și cam cum privește el poezia. Nu se traduce ad literam. De aceea cred, că "muzica înainte de toate" a lui Verlaine, vers ce redă întreaga lui concepție despre poezie este respectată de G. Georgescu. Blaga nu a excelat prin traduceri, iar traducerea lui nu are ritmul original al poeziei, asta, însă nu îi reduce deloc valoarea poetului din Lancrăm. Se pierde mult prin traducere mai ales când nu privești în ansamblu opera autorului. Însă putem avea opinii diferite. La Baudelaire încă nu m-a satisfăcut nimeni, dar mai aștept.
pentru textul : Nenorocul decitat din asa-numita Biografie din contul meu de pe Hermeneia: <În 2002 descoperă Internetul. În 2007 își face o adresă de mail: [email protected]. > deci... nu prea inteleg de ce adresa mea de mail, pe care o folosesc de ani de zile, cu care m-am inscris pe Hermeneia si sta postata aicea de peste un an, nu este considerata <corecta> de dumitale. imi cauti nod in papura, monsere? mai sapa!... :)
pentru textul : hermeneia 2.0 detextul se vrea minimalist, am înţeles. totodată, nedeclarată e dorinţa autorului de a fi un don quijote. sugerez domnule andu să postezi şi pe cafeneaua literară, acolo iarăşi vei găsi adversari pentru duel, parteneri în lupta contra morilor de vânt. dacă spun că mi-a plăcut moartea echivocă lăsată la dospit în canopele cu mir, mă repet? aş da o peniţă dar mi-e frică să nu fiu penibil dacă poemul în viitor s-ar dovedi plagiat.
pentru textul : un cavaler pentru milady de"he he ce mai vremi ce iubire
cât de frumoşi eram şi ce proşti
ţintuiam timpul într-un fum de ţigară prizonier de război
legat cu eşarfa de marginea patului
şi cum atârna asfinţitul în agrafele ploilor
ca o bretea lăsată uşşooor
peste un braţ bronzat de femeie"
Si tu intrebi ce legatura are 15 cu poezia ? E mare inginerie...
pentru textul : cinsprezece deE un text bun, cu miez, scris ingrijit si cu destula putere de sugestie, chiar alta in afara celei determinate de vocabularul magic. Eu as fi scris... cainii orbi ai timpului te vor mesteca... mie imi suna mai bine. Totusi destul de multe cuvinte/expresii care prin natura te trimit cu gandul la chestiuni consacrate... " blestemul poetului" parca ar fi un link spre blestemul pamantului, blestemul iubirii... cununiile legate ma fac sa ma gandesc la mama omida si neamul lor vrajitoresc cu rubrica permanenta in ziare... chiar si cainele asta orb al timpului suna a naibii de cunoscut... "maduva zilei" de asemenea. Sa nu ma intelegi gresit, nu vorbesc aici despre plagiat ci mai degraba de locuri comune. Scrii frumos dar fii mai pretentioasa cu tine.
pentru textul : ferește-te de blestemul poetului deCu colinde de Crăciun vă dorim un an mai bun și cu dragoste creștină să primiți în dar lumină.
pentru textul : De Nașterea Domnului denu stiu daca meterez ci poate o limita de hotar. thanks a lot for your interest on this text.
pentru textul : Survivivore deo urcare de Sisif, foarte sugestiv...
pentru textul : confluențe demă regăsesc în imaginea patinatorului veşnic nesigur , pe un teren alunecos fără să ştie dacă următorul viraj îi va oferi un pas înainte sau doi înapoi.
vă rog să ştergeţi dedicaţia "pusă la plesneală" să nu pară că îmi faceţi reclamă.sunt convinsă că un artist de talia d-voastră nu recurge la astfel de tertipuri, aşa cum se sugerează.e mai bine să nu lăsăm loc de interpretări.
îmi cer iertare pentru semnul întârziat.mulţumesc, mult, mult.
autorul își transcede eternitatea și ne vorbește, ca un teolog, de dincolo de ea. poemul, deși se vrea citit ipotetic ca de pe o piatră sau de pe o cruce de mormânt, este, mai ales filosofic și nu susține ideea trecerii și implacabilității pe care, de obicei, o subliniază epitaful. în privința construcției, însă, este ireproșabil, dar eu aș schimba titlul poeziei. nu voiesc sa fiu critic, ci constructiv, motiv pentru care îl felicit pe autor.
pentru textul : Epitaf deşi mie!mulţumesc, francisc!!
pentru textul : avea încălţări pline cu apă denu am scris nicaieri ca imi pare bine.
P.S. nu sunt virgil...:)
pentru textul : părere deUn text de demuazela care are si un celular in mana si face o poza de 2M pixeli (de calitate slaba adica) la un lac cu niste ambarcatiuni pe el si apoi zice, pretinzand ca a fotografiat Mediterana, ca "ochii tai s-au pierdut in noapte" (Holograf). Un poem desuet si complet nereusit. Are totusi o calitate acest text de "limbi straine", poate fi inteles cu minime notiuni de limba franceza. A qui la faute? Aranca, pe bune, tie ti se pare ca "viata mea continua/ atat de dezordonata/ atat de monotona" si "les cils de la mer restent blue" reprezinta vreo emotie poetica autentica, moderna? Eu zic sa-ti faci curatenie prin ograda proprie inainte sa te uiti peste gardurile altora si apoi sa te pui la curent cu poezia actuala, macar cu cea de acum o suta de ani, fara nicio suparare, Bobadil.
pentru textul : La Méditerranée deCristina, felicitări pentru perspicacitate şi intuiţie! Alte omagii ţi le voi prezenta sub forma de altă provocare. Hi hi, nu scapi! :). Mulţumesc de participare!
Silvia, brava pentru soluţia nr 6. Sper să te revăd la următoarele. Mulţumesc!
pentru textul : Antoverb (provocare lingvistică) deSpunea Alma de curând ceva, observ că până la urmă, lăsând la o parte reacția de moment, efectul nu a întârziat să apară. Începi să schimbi. Nu spun de titlurile în engleză, probabil că va trece și asta după ce se va fi consumat suficient necesitatea ta proprie de a le folosi (mă distrează, căutând nu demult un titlu de rubrică, îmi veneau numai titluri în engleză... suntem tributari trebuie să recunoaștem, uzanțelor de fiecare zi). Dar ai reuși să-ți rupi niște bariere, și eu zic că e de bine. Știi ce cred eu că mai poți face? Să încerci să renunți și mai mult la determinări gen "pereții dinspre sud", "degetele altor mâini", "departe fără contur" (aici puteai spune de exemplu direct "plecate fără contur"). Așadar, e de bun augur schimbarea.
pentru textul : too late for an iron life deAți completat doamna Kelaro postarea și ați transformat-o în poezie ilustrată de Andrei Moldovan. Aspectul nerespectării Regulamentului rămâne valabil pentru mine pentru că se referea la prima postare de dimineață în care era doar fotografia și doar comentariul "un Koncept Andrei Moldovan, artist român".
pentru textul : silent night dePagini