foarte mult mi-au placut 1, 3 si 5 din acest tablou. si cumva e un fir care le leaga pe toate, e ca si cum descrii prin cele 5 o singura imagine, o perspectiva anume dintr-un fragment temporal al acestei "copile", o inserare. in 2, suna un pic disonant "pleoapa copilei e".
Dihania, ţi s-a explicat - cred - la timpul respectiv problema acelui text, dar ai continuat să-l postezi la fel + încă un fragment. Acum, văd că umbli cu ţidula prin sat, intrând cu ciubotele de cauciuc pe textele oamenilor, ceea ce, de data asta, nu-mi mai ridică întrebări, ci-mi coboară evidenţe. Îţi recomand să citeşti regulamentul site-ului pentru a vedea ce nu e în regulă cu textul tău, deşi ceva îmi spune că ai priceput, dar îti place să te victimizezi. La următoarul derapaj, voi propune suspendarea ta.
Mai degraba slabut. Imagini care vor sa tina de macabru, sunt desprinse mai degraba dintr-un cliseic al filmelor de pe TV. Apoi ..."soareci ce-au mancat anafura" ? E o imagine care e mai degraba ilara decat profunda. "Hârciogii gustă-n canale/carnea miresei stricată" ai zis ceva despre soareci, nu luam chiar toate rozatoarele si spunem ce fac.Oricum nu ma poate duce cu gandul decat la animatia aceea "Dead bride" , animatie care probabil te-a inspirat si pe tine. Ultima strofa este buna, este mai profunda mai ales ideea de "moartea miresei mortii". Spor in continuare, sper sa vad ceva cu mai multa implicare a eului liric. Ialin
Virgil, de asta mă aflu pe Hermeneia. Să mai învăț câte ceva. Să văd "scriitura" mea la ce nivel este. E mai greu să văd deficiențele la propriul text, decât la altele care nu-mi aparțin. Cu siguranță că voi mai șlefui textul. De citit, citesc destul de mult ceea ce se scrie acum și asta mă ajută. Dar, după cum spuneai, mai e cale lungă până la o exprimare de elită. Mulțumesc de trecere.
uneori nu putem supravietui fructelor timpului in casele noastre de hirtie cu pereti fragili de cuvinte. dar asa cum spuneai: "Mais voilà, je suis une guerrière Et mes ancêtres m’ont appris le combat. " Bine ai venit Daniela in arena cuvintelor!
am visat azi noapte că a venit bâlciul în oraș
"și mă temeam să mă dau în roata
care era mai înaltă ca un fost turn geamăn
până la urmă am urcat în ea pentru că în visul meu exista cineva
care mă privea pe furiș și purta geacă în carouri maro
și asta mă încuraja pentru că mereu când eram mică
iubeam pe câte unul care purta o geacă maro în carouri"
părere:
1. "pentru că în visul meu exista cineva"/"și asta mă încuraja pentru că mereu când eram mică" - nu există suficientă coerenţă la nivel de frază, stilul uşor spre şcolăresc unde mă pot duce uşor cu gândul la compuneri gen: deoarece/pentru că nu era cerul senin, etc. etc. text destul de stângaci comparativ cu ce am citit de pe la tine, până acum.
Mi se pare că sună mai mult a compunere decât a proză matură, de parcă e cumva scrisă de o „fată de vreo treisprezece ani”. Poate pentru autoare are o însemnătate aparte, dar din exetrior nu pare prea reușită.
Poetică speculație pe marginea motivului fântânii, apoi corolarele despre ochi (v. pleoapa și lacrimile), despre ulciorul de pământ grăind a istorie rotundă (transformată în cerc). O istorie despre om, pământ, ulcele, și iarăși om, un altul, o altă fire, acum ”cu aripi”, o istorie albă, un cec în alb întins eternității.
Virgil, poate că ai dreptate. recunosc, nu lucrez textele, fac foarte rau, știu... aștept și alte păreri, eventual alte sugestii la acest text. da, așa este, am unele condimente preferate și am multe obiceiuri. momentan, schimb încadrarea acestui text (dacă tu consideri că nu este poezie.) mulțumesc. Madim
Un text interesant care nu surprinde la un nivel al actiunii. Aveti elemente care au devenit stereotipice( pe langa elementele ce tin de romantismul pur sau cadru natural de pilda "as vrea sa-ti odihnesti aripa..."). Imi plac ideile "gutui scamosate" , "linistea va masura luna plina". Ialin
pentru mine curgerea parcă este un pic greoaie, poate nu citesc eu bine. dar este un text în sine atât de frumos,
cu "ploaia care se deșiră ca un ghem de prieteni morti"(superb)și bineînțeles "mă doare tara asta". plăcut mult, Daniela.
Ce intelegi tu prin "constiinta valorii sale" ? Sau printr-un "anumit tip de orgoliu". Ambele imi sunt prea vagi.
Exista foarte multi oameni care scriu sau picteaza sau muzicesc. Crezi ca este macar unul care sa creada despre el ca nu are valoare ? sau ma rog, ca nu are valoare prea mare. Daca o spune, asteapta cu infrigurare sa fie contrazis.
Putem spune ca daca ai scris 5 nuvele esti prozator, 10 poezii esti poet ? Mie mi se pare ca nu exista constiinta valorii. Fie si din simplul motiv ca nu are instrument de masurat.
Uite-te in jur ce se intampla. Explozia internetului a dat peste cap toate canoanele estetice.
Nu mai exista un guru al valorii. Critica nu mai are nicio "valoare" :), de fapt este inexistenta.
Ne aflam intr-o febra a scrisului, a fotografiatului, a pictatului, si a postarii creatiilor pe internet.
S-a incheiat faza unei arte dirijate de critici si galeristi. Nu stim inca incotro. Este o democratizare, ca sa-i spun asa, fara precedent. O imprastiere care invioreaza kitsch-ul. Cum se va alege graul de neghina ? Prin constiinta valorii ?
Recent, academicianul Solomon Marcus a afirmat că sistemul românesc de învățământ e un dezastru și ar trebui reformat din temelii. Sigur, toată lumea vrea reformă, mai toți clamează necesitatea schimbării. Când a fost ultima dată făcută o reformă în adevăratul sens, nu ceea ce au încercat, atât cât i-a dus capul, diverși miniștri?
În cazul raportării la Eminescu, afirmația matematicianului și lingvistului Marcus Solomon devine și mai veridică. Majoritatea profesorilor e încă tributară (nu-mi dau seama dacă se prind de chestia aceasta sau nu), protosincronismului care a dominat cultura națională începând cu deceniul 7. De aici tendința de exagerare a valorilor. literare, istorice, etc. Da, s-a făcut o teză a luptei de clasă din ”Împărat și proletar”, da, s-a realizat un film, impresionant din punct de vedere cinematografic, mai puțin exact istoricește vorbind, precum ”Mihai Viteazul”. În paranteză fie spus nu mi-e rușine nici cu ”Roșu vertical” a lui Nichita și nici cu ”Delirul” lui Marin Preda.
Pătrunși de importanța lor în consolidarea mitologiei eminesciene, a destinului culturii naționale în cheie europeană, mulți profesori de limba și literatura română/istorie au funcționat ca niște instrumente ideologice(până la urmă a făcut-o și George Călinescu, la care face aluzie Preda în ”Cel mai iubit”), care au sădit în conștiința plăpândă a elevilor sentimentul intangibilității culturii românești.
Expresii de genul ”ce a vrut să spună poetul în versul următor”, au rămas, sunt convins, în memoria generațiilor de elevi captivi și reprezintă exemplul execrabil de manipulare, prostie și lipsă de creativitate pe care îl putea da școala românească forjată de unelte prolecultiste.
După 90 a început să apară, timid, câte ceva și din publicistica lui Eminescu. O publicistică foarte bună,critică, acidă chiar. De altfel, așa cum trebuie. Cine își imaginează că romanticul Eminescu trebuie să fie egal cu ziaristul Eminescu ar trebui să-și ardă o carte în cap, la propriu. Cine crede că despre Eminescu trebuie vorbit doar din vârful buzelor, are o mare problemă. Nu mai e Eminescu cel pe care îl știam noi din pagina 80, sus, a manualului de Limba și Literatura Română? Nu, nu mai e. Nici Creangă nu mai e. Nici Nichita alcoolicul, nici Ion Barbu cocainomanul, la fel Preda mort după o cruntă beție.
E rău, e bine că e așa? Le scade din valoarea operei? Sau o face mai...comercială? Cine dă bani pentru reeditări? Cum se promovează acestea? Când s-a mai epuizat un tiraj de 100 000 de exemplare, așa cum se întâmpla cu cărțile lui Marin Preda? Că inițiații, prietenii scriitorilor știau cum au trăit/murit prieteniilor, e altceva. Mutarea s-a petrecut la nivelul opiniei publice, a subconștientului colectiv și atunci apre temerea: s-a distrus un mit, mai multe, se aruncă cu noroi, nu mai avem nimic sacru, etc. Oare?
Apoi, presa. Nu știu de când are aceasta rolul de a apăra sine die memoria cuiva. Nu sunt de acord și mi se pare de prost-gust expresia:”Presa educă”. Fals! Educația o face familia și școla! Presa informează, investighează, opininează. Nu-i poți pretinde unui post tv comercial să facă educație, nu e treaba lui. Îi poți pretinde însă postului național la care plătim abonamente impuse. Da, acolo trebuie să existe emisiuni dedicate culturii. Cum sunt acestea realizate din punct de vedere al dinamismului, al stârnirii interesului e altă discuție. Cine mă obligă pe mine să mă uit la Bianca Drăgușan/Victor Slab?
De altfel, chiar posturile/publicațiile comerciale au avut de multe ori momente bune în prezentarea marilor scriitori, a oprei lor și, da, au făcut-o mai interesant, chiar șocând, decât anostele programe, așa-zis culturale ,ale postului public care papă sute de miliarde ineficient.
Eminescu e Împărat. Și,așa proletar cum e, tot Împărat va fi! La mulți ani!
încă ceva Lentib. Ca să fim clari. Dacă tu consideri că nu se merită să rămîi pe Hermeneia eu cred că este o absurditate să îți ceară sau îți condiționeze cineva rămînerea. La fel de ridicol ar fi și să facă cineva genuflexiuni de dragul rămînerii tale. Eu cred că Hermeneia este prin ea însăși deja o valoare și această "simbioză" dintre voi și Hermeneia este o chestiune care avantajează nu numai Hermeneia dar este nu în ultimul rînd și un mare beneficiu și pentru voi. Dacă nu crezi asta atunci este neaparat mult mai bine să pleci. E plin internetul de tot felul de "ro" culturi și leteraturi sau alte abureli din astea care fac tot felul de genuflexiuni pentru ca să aibă aglomerație. drumul ți-e deschis spre succes și faimă. nu îl pierde prietene. ;)
ipostaze noi în veșminte însămânțate de îndoiala crinilor ecuații lirice cu reduceri la două necunoscute: față/verso subliniez câteva imagini: "pe față: nemișcată cu mâinile în lături în mine e înmormântat cineva pe verso:îmi decupez umbra și-o întind la uscat" deosebit.
ioana, draga mea, pantofii i-am furat de la medeea cand nu si-a dat seama:P da, esti in sirul de prietnei aproape de inima. medeea, tie ti-a fost dedicat poemul pentru lunga noastra prietenie, dar si altor prieteni... ma bucur ca iti e pe plac.... eu va multumesc de trecere, si ma mai astept.... queen
”Les perturbations, les anxiétés, les dépravations, la mort, les
exceptions dans l'ordre physique ou moral, l'esprit de négation, les
abrutissements, les hallucinations servies par la volonté, les
tourments, la destruction, les renversements, les larmes, les
insatiabilités, les asservissements, les imaginations creusantes… il est temps de réagir enfin contre ce qui nous choque et
nous courbe si souverainement”,
dar… cu totul altfel şi, mai ales original fiind servit de un talent metaforizant pe măsură.
dacă "dragostea miroase înţepător", atunci, desigur, vom intra cu toţii în laborator ca să ne lăsăm contaminaţi de această substanţă bizară, nu e aşa? sau poate nu, şi vom rămâne liniştiţi, la fel ca şi sticluţele cu capac etanş, de care poate trebuie să ne ferim... oare cum e mai bine? :)
multumesc, Virgil. nu, nu e construita in graba, ci in ultimele 7 zile. si chiar a fost corectata si acum, desi e putin dificil fiindca nu sunt la mine. incerc sa fiu exigenta. uneori reusesc, alteori nu pana la nivelul exigentei celorlalti. multe lucruri s-au folosit in poezie, dar nu stiu daca in contexte similare, am participat deja la o intalnire unde s-a discutat mult pe tema ce anume se mai poate scrie original, inedit, nou in asa fel incit sa nu fie nici artificial, nici fortat. oricum, nu am scris banal. multumesc pentru parere voi tine seama. mi-ar fi placut sa stiu parerea ta si pe unul din textele mai bune, in caz ca ai gasit pana acum.
imi place enorm genul asta ofrevarie ... singuratatea e temnita noastra zilnica, fantana mult prea adanca pentru a ne potoli setea de vazduh... cred ca evadarea din singuratate se face, crescand in palme cuiburi de vrabii... e o reteta proprie, dar s-ar putea sa mearga:)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
foarte mult mi-au placut 1, 3 si 5 din acest tablou. si cumva e un fir care le leaga pe toate, e ca si cum descrii prin cele 5 o singura imagine, o perspectiva anume dintr-un fragment temporal al acestei "copile", o inserare. in 2, suna un pic disonant "pleoapa copilei e".
pentru textul : Senin deDihania, ţi s-a explicat - cred - la timpul respectiv problema acelui text, dar ai continuat să-l postezi la fel + încă un fragment. Acum, văd că umbli cu ţidula prin sat, intrând cu ciubotele de cauciuc pe textele oamenilor, ceea ce, de data asta, nu-mi mai ridică întrebări, ci-mi coboară evidenţe. Îţi recomand să citeşti regulamentul site-ului pentru a vedea ce nu e în regulă cu textul tău, deşi ceva îmi spune că ai priceput, dar îti place să te victimizezi. La următoarul derapaj, voi propune suspendarea ta.
pentru textul : stare de fapt deun poem despre trecutele iubirii. de regasire, in fata crucii celuilalt. a secundei. azi, nimicul din nimic creste. pe cealalta față. cealalta...
pentru textul : half/lines deN-o lua si tu chiar asa.
pentru textul : Sub pânze deMai degraba slabut. Imagini care vor sa tina de macabru, sunt desprinse mai degraba dintr-un cliseic al filmelor de pe TV. Apoi ..."soareci ce-au mancat anafura" ? E o imagine care e mai degraba ilara decat profunda. "Hârciogii gustă-n canale/carnea miresei stricată" ai zis ceva despre soareci, nu luam chiar toate rozatoarele si spunem ce fac.Oricum nu ma poate duce cu gandul decat la animatia aceea "Dead bride" , animatie care probabil te-a inspirat si pe tine. Ultima strofa este buna, este mai profunda mai ales ideea de "moartea miresei mortii". Spor in continuare, sper sa vad ceva cu mai multa implicare a eului liric. Ialin
pentru textul : Sarcofagul miresei deVirgil, de asta mă aflu pe Hermeneia. Să mai învăț câte ceva. Să văd "scriitura" mea la ce nivel este. E mai greu să văd deficiențele la propriul text, decât la altele care nu-mi aparțin. Cu siguranță că voi mai șlefui textul. De citit, citesc destul de mult ceea ce se scrie acum și asta mă ajută. Dar, după cum spuneai, mai e cale lungă până la o exprimare de elită. Mulțumesc de trecere.
pentru textul : Oli chiorul dee obligatoriu sa fie trimise toate cele 3 poezii, odata? se pot trimite doar 2 poezii, sau doar una?
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deuneori nu putem supravietui fructelor timpului in casele noastre de hirtie cu pereti fragili de cuvinte. dar asa cum spuneai: "Mais voilà, je suis une guerrière Et mes ancêtres m’ont appris le combat. " Bine ai venit Daniela in arena cuvintelor!
pentru textul : Les mots deAdriana, cred că expresia uzitată este "în vărful...". mulţam pentru trecere.
pentru textul : isihie deam visat azi noapte că a venit bâlciul în oraș
"și mă temeam să mă dau în roata
care era mai înaltă ca un fost turn geamăn
până la urmă am urcat în ea pentru că în visul meu exista cineva
care mă privea pe furiș și purta geacă în carouri maro
și asta mă încuraja pentru că mereu când eram mică
iubeam pe câte unul care purta o geacă maro în carouri"
părere:
pentru textul : în visul meu erai bărbatul care purta carouri de1. "pentru că în visul meu exista cineva"/"și asta mă încuraja pentru că mereu când eram mică" - nu există suficientă coerenţă la nivel de frază, stilul uşor spre şcolăresc unde mă pot duce uşor cu gândul la compuneri gen: deoarece/pentru că nu era cerul senin, etc. etc. text destul de stângaci comparativ cu ce am citit de pe la tine, până acum.
Mi se pare că sună mai mult a compunere decât a proză matură, de parcă e cumva scrisă de o „fată de vreo treisprezece ani”. Poate pentru autoare are o însemnătate aparte, dar din exetrior nu pare prea reușită.
pentru textul : Barajul dePoetică speculație pe marginea motivului fântânii, apoi corolarele despre ochi (v. pleoapa și lacrimile), despre ulciorul de pământ grăind a istorie rotundă (transformată în cerc). O istorie despre om, pământ, ulcele, și iarăși om, un altul, o altă fire, acum ”cu aripi”, o istorie albă, un cec în alb întins eternității.
pentru textul : transformarea în alb deVirgil, poate că ai dreptate. recunosc, nu lucrez textele, fac foarte rau, știu... aștept și alte păreri, eventual alte sugestii la acest text. da, așa este, am unele condimente preferate și am multe obiceiuri. momentan, schimb încadrarea acestui text (dacă tu consideri că nu este poezie.) mulțumesc. Madim
pentru textul : issey miyake deUn text interesant care nu surprinde la un nivel al actiunii. Aveti elemente care au devenit stereotipice( pe langa elementele ce tin de romantismul pur sau cadru natural de pilda "as vrea sa-ti odihnesti aripa..."). Imi plac ideile "gutui scamosate" , "linistea va masura luna plina". Ialin
pentru textul : Vânzătorul de mere depentru mine curgerea parcă este un pic greoaie, poate nu citesc eu bine. dar este un text în sine atât de frumos,
pentru textul : l'approche du nuage decu "ploaia care se deșiră ca un ghem de prieteni morti"(superb)și bineînțeles "mă doare tara asta". plăcut mult, Daniela.
Ce intelegi tu prin "constiinta valorii sale" ? Sau printr-un "anumit tip de orgoliu". Ambele imi sunt prea vagi.
pentru textul : Concursul de Poezie ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” deExista foarte multi oameni care scriu sau picteaza sau muzicesc. Crezi ca este macar unul care sa creada despre el ca nu are valoare ? sau ma rog, ca nu are valoare prea mare. Daca o spune, asteapta cu infrigurare sa fie contrazis.
Putem spune ca daca ai scris 5 nuvele esti prozator, 10 poezii esti poet ? Mie mi se pare ca nu exista constiinta valorii. Fie si din simplul motiv ca nu are instrument de masurat.
Uite-te in jur ce se intampla. Explozia internetului a dat peste cap toate canoanele estetice.
Nu mai exista un guru al valorii. Critica nu mai are nicio "valoare" :), de fapt este inexistenta.
Ne aflam intr-o febra a scrisului, a fotografiatului, a pictatului, si a postarii creatiilor pe internet.
S-a incheiat faza unei arte dirijate de critici si galeristi. Nu stim inca incotro. Este o democratizare, ca sa-i spun asa, fara precedent. O imprastiere care invioreaza kitsch-ul. Cum se va alege graul de neghina ? Prin constiinta valorii ?
Recent, academicianul Solomon Marcus a afirmat că sistemul românesc de învățământ e un dezastru și ar trebui reformat din temelii. Sigur, toată lumea vrea reformă, mai toți clamează necesitatea schimbării. Când a fost ultima dată făcută o reformă în adevăratul sens, nu ceea ce au încercat, atât cât i-a dus capul, diverși miniștri?
pentru textul : Eminescu faţă cu prostia deÎn cazul raportării la Eminescu, afirmația matematicianului și lingvistului Marcus Solomon devine și mai veridică. Majoritatea profesorilor e încă tributară (nu-mi dau seama dacă se prind de chestia aceasta sau nu), protosincronismului care a dominat cultura națională începând cu deceniul 7. De aici tendința de exagerare a valorilor. literare, istorice, etc. Da, s-a făcut o teză a luptei de clasă din ”Împărat și proletar”, da, s-a realizat un film, impresionant din punct de vedere cinematografic, mai puțin exact istoricește vorbind, precum ”Mihai Viteazul”. În paranteză fie spus nu mi-e rușine nici cu ”Roșu vertical” a lui Nichita și nici cu ”Delirul” lui Marin Preda.
Pătrunși de importanța lor în consolidarea mitologiei eminesciene, a destinului culturii naționale în cheie europeană, mulți profesori de limba și literatura română/istorie au funcționat ca niște instrumente ideologice(până la urmă a făcut-o și George Călinescu, la care face aluzie Preda în ”Cel mai iubit”), care au sădit în conștiința plăpândă a elevilor sentimentul intangibilității culturii românești.
Expresii de genul ”ce a vrut să spună poetul în versul următor”, au rămas, sunt convins, în memoria generațiilor de elevi captivi și reprezintă exemplul execrabil de manipulare, prostie și lipsă de creativitate pe care îl putea da școala românească forjată de unelte prolecultiste.
După 90 a început să apară, timid, câte ceva și din publicistica lui Eminescu. O publicistică foarte bună,critică, acidă chiar. De altfel, așa cum trebuie. Cine își imaginează că romanticul Eminescu trebuie să fie egal cu ziaristul Eminescu ar trebui să-și ardă o carte în cap, la propriu. Cine crede că despre Eminescu trebuie vorbit doar din vârful buzelor, are o mare problemă. Nu mai e Eminescu cel pe care îl știam noi din pagina 80, sus, a manualului de Limba și Literatura Română? Nu, nu mai e. Nici Creangă nu mai e. Nici Nichita alcoolicul, nici Ion Barbu cocainomanul, la fel Preda mort după o cruntă beție.
E rău, e bine că e așa? Le scade din valoarea operei? Sau o face mai...comercială? Cine dă bani pentru reeditări? Cum se promovează acestea? Când s-a mai epuizat un tiraj de 100 000 de exemplare, așa cum se întâmpla cu cărțile lui Marin Preda? Că inițiații, prietenii scriitorilor știau cum au trăit/murit prieteniilor, e altceva. Mutarea s-a petrecut la nivelul opiniei publice, a subconștientului colectiv și atunci apre temerea: s-a distrus un mit, mai multe, se aruncă cu noroi, nu mai avem nimic sacru, etc. Oare?
Apoi, presa. Nu știu de când are aceasta rolul de a apăra sine die memoria cuiva. Nu sunt de acord și mi se pare de prost-gust expresia:”Presa educă”. Fals! Educația o face familia și școla! Presa informează, investighează, opininează. Nu-i poți pretinde unui post tv comercial să facă educație, nu e treaba lui. Îi poți pretinde însă postului național la care plătim abonamente impuse. Da, acolo trebuie să existe emisiuni dedicate culturii. Cum sunt acestea realizate din punct de vedere al dinamismului, al stârnirii interesului e altă discuție. Cine mă obligă pe mine să mă uit la Bianca Drăgușan/Victor Slab?
De altfel, chiar posturile/publicațiile comerciale au avut de multe ori momente bune în prezentarea marilor scriitori, a oprei lor și, da, au făcut-o mai interesant, chiar șocând, decât anostele programe, așa-zis culturale ,ale postului public care papă sute de miliarde ineficient.
Eminescu e Împărat. Și,așa proletar cum e, tot Împărat va fi! La mulți ani!
păcat de titlu. că nu are text. nu orice înșiruire de cuvinte e poezie.
pentru textul : Plagiatul unei dimineţi dificile deîncă ceva Lentib. Ca să fim clari. Dacă tu consideri că nu se merită să rămîi pe Hermeneia eu cred că este o absurditate să îți ceară sau îți condiționeze cineva rămînerea. La fel de ridicol ar fi și să facă cineva genuflexiuni de dragul rămînerii tale. Eu cred că Hermeneia este prin ea însăși deja o valoare și această "simbioză" dintre voi și Hermeneia este o chestiune care avantajează nu numai Hermeneia dar este nu în ultimul rînd și un mare beneficiu și pentru voi. Dacă nu crezi asta atunci este neaparat mult mai bine să pleci. E plin internetul de tot felul de "ro" culturi și leteraturi sau alte abureli din astea care fac tot felul de genuflexiuni pentru ca să aibă aglomerație. drumul ți-e deschis spre succes și faimă. nu îl pierde prietene. ;)
pentru textul : cum să prinzi luna în zona 51 deMignona, multam! Toate bune!
pentru textul : Sub soarele Perugiei deVÂRCOLÍ, vârcolésc, vb. IV. v. zvârcoli. am schimbat in miscare despre poema nu zici nimic?
pentru textul : ceea ce nu știm încă unul despre celălalt deÎmi plac doar strofele I și III a doua este din păcate fadă, un crochiu fals, fără un mesaj autentic și nu îmi explic încă de ce...
pentru textul : Depresivă deipostaze noi în veșminte însămânțate de îndoiala crinilor ecuații lirice cu reduceri la două necunoscute: față/verso subliniez câteva imagini: "pe față: nemișcată cu mâinile în lături în mine e înmormântat cineva pe verso:îmi decupez umbra și-o întind la uscat" deosebit.
pentru textul : Față/verso deioana, draga mea, pantofii i-am furat de la medeea cand nu si-a dat seama:P da, esti in sirul de prietnei aproape de inima. medeea, tie ti-a fost dedicat poemul pentru lunga noastra prietenie, dar si altor prieteni... ma bucur ca iti e pe plac.... eu va multumesc de trecere, si ma mai astept.... queen
pentru textul : Pantofi roșii de damă dePoezie nuda.
Un fel de Lautréamont,
”Les perturbations, les anxiétés, les dépravations, la mort, les
exceptions dans l'ordre physique ou moral, l'esprit de négation, les
abrutissements, les hallucinations servies par la volonté, les
tourments, la destruction, les renversements, les larmes, les
insatiabilités, les asservissements, les imaginations creusantes… il est temps de réagir enfin contre ce qui nous choque et
nous courbe si souverainement”,
dar… cu totul altfel şi, mai ales original fiind servit de un talent metaforizant pe măsură.
Am uitat "penita"
pentru textul : Scurtmetraj cu bărbat şi femeie deiti multumesc de trecere si pentru apreciere ica. cu stima
pentru textul : Paharul deva multumesc! Virgil, voi face cumva ca volumul sa ajunga la tine.
cele bune!
aleksandar
pentru textul : Lansare de carte: Aleksandar Stoicovici - "Vineri" dedacă "dragostea miroase înţepător", atunci, desigur, vom intra cu toţii în laborator ca să ne lăsăm contaminaţi de această substanţă bizară, nu e aşa? sau poate nu, şi vom rămâne liniştiţi, la fel ca şi sticluţele cu capac etanş, de care poate trebuie să ne ferim... oare cum e mai bine? :)
semn de lectură, am citit cu plăcere.
pentru textul : laborator demultumesc, Virgil. nu, nu e construita in graba, ci in ultimele 7 zile. si chiar a fost corectata si acum, desi e putin dificil fiindca nu sunt la mine. incerc sa fiu exigenta. uneori reusesc, alteori nu pana la nivelul exigentei celorlalti. multe lucruri s-au folosit in poezie, dar nu stiu daca in contexte similare, am participat deja la o intalnire unde s-a discutat mult pe tema ce anume se mai poate scrie original, inedit, nou in asa fel incit sa nu fie nici artificial, nici fortat. oricum, nu am scris banal. multumesc pentru parere voi tine seama. mi-ar fi placut sa stiu parerea ta si pe unul din textele mai bune, in caz ca ai gasit pana acum.
pentru textul : downtown deimi place enorm genul asta ofrevarie ... singuratatea e temnita noastra zilnica, fantana mult prea adanca pentru a ne potoli setea de vazduh... cred ca evadarea din singuratate se face, crescand in palme cuiburi de vrabii... e o reteta proprie, dar s-ar putea sa mearga:)
pentru textul : Singur dePagini