Sis, bine te-am găsit aici. Am mai corectat câte ceva... Oricum o să mai modific în funcție de cum îmi amintesc. De exemplu, eram ieri la o clătită și mi-am amintit că spuneam "întâmplări" în loc de "povești" și că pe atunci nu erau semestre, ci trimestre.
As putea si eu sa insir cateva randuri referitor la semnificatia numerelor si daca stam bine sa ne gandim lumea poate fi sugerata intr-un mod mai fericit prin utilizarea lui 1 (primul motor), 2 (fiind un spatiu al contrariilor; dualitatea care se opune principiului ordonator universal), 3 (sinteza si transcenderea dualului intru intelegere etc) 7 (7 note muzicale, cele 7 porti ale omului, universul metalifer al alchimistilor, 7 forme de cristalizare, 7 zile ale saptamânii, 7 culori ale curcubeului, 7 chakre), 9, 12, 22 (arcanele majore ale tarotului, impreuna cu 11 cifre majore in numerologie etc), a lui 1+2+3+4 adica 10 - cifra perfecta pitagoreica sau cei 10 sephiroti ai misticii iudaice, 72 - numele lui Dumnezeu in aceeasi traditie etc Oricum ma bucur ca acel 4 semnifica pana la urma ceva si nu era vorba doar de apartamentul tau cu patru camere :) Referitor la decizia respectiva cred ca am fost destul de clar iar semnificatia termenului de pasivitate este cea cuprinsa in DEX. Sunt incredintat ca aspiratiile tale poetice vor fi conjuncte interesului general al hermeneia.
da, uneori "pur si simplu" ne scriem doar gândurile (îndrăgostite) ce ni se culcușesc între tâmple, dar dacă e "refreshing", e bine... multumesc de semn!
Părerea mea e că poemul e doar dulce, nu aduce nimic nou, iar finalul previzibil. Albastru, mov, în jurul capului? Știi tu la ce mă refer. "Multe umbre", "intre ochi si lumina", "privire arsă" - clișee.
wow, dar se pare că te-a afectat rău ideea almei măi andule dacă ai fost în stare să arunci cu așa o mizerie. chiar că nu te credeam în stare. dar, deh, viața se pare că mai are surprize pentru mine... și eu care credeam că știi de glumă și ești mai "elastic", nu așa "îmbătrînit" cum mă acuzi că aș fi eu...
Părerea mea este că în această situație (pentru mine cel puțin previzibilă de vreo doi ani) Emil arată pe șleau cât de epigon este (chiar dacă el ca o mașină de scris va nega automat chestia asta, a mai făcut-o nicio noutate). Acest poem altcineva l-a scris mai bine Cred că lui Emil i s-a dat apă la moară și el, ce să facă, nu? A primit-o. Eu voi prefera însă mereu originalul, n-am ce face la acest capitol. Pe acest teren al expresiei poetice Emil mi se pare doar o făcătură. Asta ca să nu mai aduc în discuție atât de sensibilul subiect știți voi care.... of... că doare! Andu
Paul, mulțumesc. Mulțumesc și pentu că încă socotești că se merită să fii pe Hermeneia. Ca loc principal. În orice caz, textele mele le poți găsi numai aici.
Sincer pe mine nu mă deranjează umerii de tablă ai cinematografului. Interesant cum aici avem vederi deosebite.
Dupa ce am citit comul lui Adrian, am avut curiozitatea sa citesc si textul. si-mi place. la ultima strofa as scoate pronumele explicativ si fânul tacerii ...
Observ un progres real ... Hermeneia isi face efectul! felicit si insistenta autorului
Frumos poem, desi mi se pare ca din cand in cand vrea sa dea pe dinafara. De fapt da pe dinafara, nu-i aung marginile: inceputul rotund nu-mi place si la iad parca m-as mai gandi, dar in economia textului, simplitatea si curatenia lui, iadul s-ar mentine. Tocmai de aceasta-mi place, e aproape firesc, e si viu si timid.
e foarte delicata aceasta dedicatie lui Falak. ma surprinde placut modul in care descrii, utilizind simbolurile frunzisurilor si crengilor maslinilor, aceasta nastere ca un fosnet, luminata de razele ce se adapa "din apele sufletului sau". o mica parere personala: cind se recita poezia, finalul e usor compromis de "unui univers". e aproape un fel de bilba, cum se spune. ideea e frumoasa, merita sa o reformulezi putin.
primele nouă versuri (astea de fapt apar când deschizi pe site categoria poezie) sunt o întreagă poezie, un clip în care reușești să trăiești „în același timp” trecutul, prezentul și viitorul. 7 + 1 + 1 fiecare reprezentând o etapă.
Draga Eugen, cand suntem indragostiti scriem intr-un fel, cand suntem singuri sau meditativi scriem altfel. Important este, in ambele cazuri, sa fim sinceri. Astfel, fiecare text isi va gasi un corespondent. Imi pare bine ca esti alaturi de saritor. Si eu am fost de partea altora dar, din pacate, nu am mai apucat sa ii felicit pentru performanta de a muri in rugaciune. Multumiri de semn, Ionut.
P.S. Da, scriu din nou, textele sunt datate corespunzator.
adelina, hai sa gasim un titlu. eu zic: jazz cafe acum sa alegem cateva imagini: boschetarul , oglinda, masca, femeie tanara, fum (logic) acum sa vedem ce iese: boschetarul din colt cu mana ca un sarpe in barba-ncalcita se-ntinde in sufletul meu mi-l prinde de un colt despicat femeie tanara, femeie mugure da-mi un sarut pe gura amara boschetarul din colt isi pescuia sufletul din canal eu intind mana inspre oglinda oglinda intinde mana spre mine ca un sarpe limba saxofonului strange ceasca de cafea, buza ei fumul lui musca din bratul meu gol fumul urca sub crucea ferestrei, inrosind
sînt unele situaţii unde folosirea unui cuvînt de mai multe ori nu poate fi evitată. un exemplu pe text ar fi vântul.
"însă" folosit şi la zile şi la vânt mi se pare prea mult. părerea mea. mi-a plăcut a doua parte, de la parcul cu leagăne ruginite şi mai ales finalul.
multumesc Aranca Actaeon, la primul nu renunt dar la al doilea da. asa ca sa nu zici ca nu stiu sa fac un compromis. de fapt nu imi place sonoritatea lui "ci si" din ultimele doua rinduri. probabil ca la o analiza mai atenta as mai face unele permutari acolo precum "printre cruci ratacit", etc deocamdata insa ramine asa
Am recitit. Poate ca ai dreptate cu "receptarea". Ideea, ca atare - lasand la o parte problemele de "cine", "ce" si "cum" - este interesanta. Totusi, subiectiv, mi se pare ca nu a fost cel mai adecvat "transpusa". In masura in care o "poezie - poezie" poate sa transmita "idei". Pentru ca, zicea Nichita, "o poezie este alcatuita din sentimente si (nici macar n.m. G.M.) ... din cuvinte". In ciuda faptului ca tehnica lui de a manui cuvitele si, mai ales, necuvitele era aproape desavarsita. Si, in incheiere, faptul ca te citesc inca mult mai de mult (pt. ca esti "filo" sper ca am folosit corect, aici, "de mult" in loc de "demult"), inseamna ca ce scrii imi place si imi mai "dau" si eu cu parerea cate o data. In mod subiectiv, evident - asa cum am mai spus, in calitate de "consumator". Asa ca, pe viitor, te rog sa nu ma mai contrazici. Pt. ca, in "economia de piata, clientul nostru (chiar daca e...) este (totusi) stapanul nostru.
O să ştiu şi asta . Îmi cer scuze , dar nu am pus nici o picătură de ironie in simpla atentionare -cui îi este adresat mesajul şi nu era o adresare . De ce vedeti in mine atata rău la capitolul Omenie_Rau scriu poezii , dar oamenii îi respect
Sa ne limitam doar la a discuta despre text si sa lasam barfa pentru cine este dispus sa isi piarda timpul cu asa ceva. Deoarece nu este prima data cand te lasi furata de peisaj si deraiezi de la norma considera-te avertizata.
dincolo de un ușor descriptivism poezia are o anume cursivitate și coerență, un text bine condus, notații care stau în picioare chiar și scoase din întregul textului, titlul creează atmosferă, finalul echilibrează și dă un iz nostalgic ce avantajează
nici nu stiu cu ce sa incep!
stai sa ma uit inca o data la incadrare!
da, "poezie generala". mai bine il postai la jurnal.
incep cu ce-mi place. fiindca imi va lua mai putin timp:
"plouă mărunt.
o să cresc un hibiscus în palme
pînă la înflorire."
aici ar fi poezie. in rest, e un fel de confesiune, nu tocmai ingrijit intocmita si, culmea, nici macar ingrijit redactata. uita-te si tu:
"aşteptînd cine o să moară primul."
"mizeriza adevărului desculţ zgîrîindu-şi"
"după pereţi era mai soare"
"de la zgomotul maşinilorr
şi cîntecele vecinilor de peste perete"
plus truismele:"cîteva amintiri îţi pot transforma iubirea în ură"
sau
"suferinţa e uneori necesară
şi chiar plăcută."
si astea nu sunt pasaje cautate, ci descoperite la prima lectura.
concluzia ar fi, ca sa ma folosesc de un rand de aici, "cîte banalităţi se scurg odată cu apa aceasta"
(nu ca traire, ci ca expresie a ei.
nu, eu nu te pot incuraja sa mergi in directia asta. asa ca textul acesta va fi mutat in santierul literar.
sper sa te intorci asupra lui si sa vezi ce poti obtine de aici.
dom'le, chestia cu „impalele grase” m-a dat gata. uite o zicere pe care nu am reușit să o găsesc eu. să mori de ciudă și nu alta. textul e frumos. ceva mai mult decît cerebralele cu care ne-ai obișnuit. și te și aventurezi la metafore și oniric (aproape feminin) cum nu prea ai obiceiul. dar e cu măsură. eu, nefiind mare critic, nu prea văd defecte. dar chiar dacă sînt sînt ca crestăturile pe coaja de mesteacăn. adică interesante. un text de care ne vom aminti cu plăcere.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Sis, bine te-am găsit aici. Am mai corectat câte ceva... Oricum o să mai modific în funcție de cum îmi amintesc. De exemplu, eram ieri la o clătită și mi-am amintit că spuneam "întâmplări" în loc de "povești" și că pe atunci nu erau semestre, ci trimestre.
pentru textul : Întâmplări din viața mea deAs putea si eu sa insir cateva randuri referitor la semnificatia numerelor si daca stam bine sa ne gandim lumea poate fi sugerata intr-un mod mai fericit prin utilizarea lui 1 (primul motor), 2 (fiind un spatiu al contrariilor; dualitatea care se opune principiului ordonator universal), 3 (sinteza si transcenderea dualului intru intelegere etc) 7 (7 note muzicale, cele 7 porti ale omului, universul metalifer al alchimistilor, 7 forme de cristalizare, 7 zile ale saptamânii, 7 culori ale curcubeului, 7 chakre), 9, 12, 22 (arcanele majore ale tarotului, impreuna cu 11 cifre majore in numerologie etc), a lui 1+2+3+4 adica 10 - cifra perfecta pitagoreica sau cei 10 sephiroti ai misticii iudaice, 72 - numele lui Dumnezeu in aceeasi traditie etc Oricum ma bucur ca acel 4 semnifica pana la urma ceva si nu era vorba doar de apartamentul tau cu patru camere :) Referitor la decizia respectiva cred ca am fost destul de clar iar semnificatia termenului de pasivitate este cea cuprinsa in DEX. Sunt incredintat ca aspiratiile tale poetice vor fi conjuncte interesului general al hermeneia.
pentru textul : apartament cu 4 camere devă mulţumesc pentru vizită.
Iulia, şi finalul se vrea o metaforă, atât cât reuşeşte.
Elena, mă bucur să găsesc o astfel de destinaţie!
un salut călduros amândurora.
pentru textul : în fulare de fum oraşul deda, uneori "pur si simplu" ne scriem doar gândurile (îndrăgostite) ce ni se culcușesc între tâmple, dar dacă e "refreshing", e bine... multumesc de semn!
pentru textul : în nicio noapte nu mai sunt oameni ca noi Al dePărerea mea e că poemul e doar dulce, nu aduce nimic nou, iar finalul previzibil. Albastru, mov, în jurul capului? Știi tu la ce mă refer. "Multe umbre", "intre ochi si lumina", "privire arsă" - clișee.
pentru textul : Sub Acoperire dewow, dar se pare că te-a afectat rău ideea almei măi andule dacă ai fost în stare să arunci cu așa o mizerie. chiar că nu te credeam în stare. dar, deh, viața se pare că mai are surprize pentru mine... și eu care credeam că știi de glumă și ești mai "elastic", nu așa "îmbătrînit" cum mă acuzi că aș fi eu...
pentru textul : login dePărerea mea este că în această situație (pentru mine cel puțin previzibilă de vreo doi ani) Emil arată pe șleau cât de epigon este (chiar dacă el ca o mașină de scris va nega automat chestia asta, a mai făcut-o nicio noutate). Acest poem altcineva l-a scris mai bine Cred că lui Emil i s-a dat apă la moară și el, ce să facă, nu? A primit-o. Eu voi prefera însă mereu originalul, n-am ce face la acest capitol. Pe acest teren al expresiei poetice Emil mi se pare doar o făcătură. Asta ca să nu mai aduc în discuție atât de sensibilul subiect știți voi care.... of... că doare! Andu
pentru textul : amsterdam sau ceva decum pot aplica aici italicul, boldul, etc...? cu alte cuvinte, vreau sa pun html
pentru textul : My Baby Ballade deLabis cu majuscula pentru ca sa nu se confunde l mic cu I mare.
pentru textul : domnule Labiș dePaul, mulțumesc. Mulțumesc și pentu că încă socotești că se merită să fii pe Hermeneia. Ca loc principal. În orice caz, textele mele le poți găsi numai aici.
pentru textul : introfanie de toamnă I deSincer pe mine nu mă deranjează umerii de tablă ai cinematografului. Interesant cum aici avem vederi deosebite.
Un poem de un singur vers
'Îmi păstrez moartea ca pe o barcă la ţărm,'
restul e o simplă dizertație plictisitoare
pentru textul : Trecere imaginară deDupa ce am citit comul lui Adrian, am avut curiozitatea sa citesc si textul. si-mi place. la ultima strofa as scoate pronumele explicativ si fânul tacerii ...
pentru textul : pe o altă patină deObserv un progres real ... Hermeneia isi face efectul! felicit si insistenta autorului
Frumos poem, desi mi se pare ca din cand in cand vrea sa dea pe dinafara. De fapt da pe dinafara, nu-i aung marginile: inceputul rotund nu-mi place si la iad parca m-as mai gandi, dar in economia textului, simplitatea si curatenia lui, iadul s-ar mentine. Tocmai de aceasta-mi place, e aproape firesc, e si viu si timid.
pentru textul : in illo tempore dee foarte delicata aceasta dedicatie lui Falak. ma surprinde placut modul in care descrii, utilizind simbolurile frunzisurilor si crengilor maslinilor, aceasta nastere ca un fosnet, luminata de razele ce se adapa "din apele sufletului sau". o mica parere personala: cind se recita poezia, finalul e usor compromis de "unui univers". e aproape un fel de bilba, cum se spune. ideea e frumoasa, merita sa o reformulezi putin.
pentru textul : Primul strigăt deMă mai gândesc la clişeul din primele versuri. Mulţumesc de trecere şi semn.
Eugen
pentru textul : Blond-negru deprimele nouă versuri (astea de fapt apar când deschizi pe site categoria poezie) sunt o întreagă poezie, un clip în care reușești să trăiești „în același timp” trecutul, prezentul și viitorul. 7 + 1 + 1 fiecare reprezentând o etapă.
pentru textul : doar urme de cauciuc pe asfalt deDraga Eugen, cand suntem indragostiti scriem intr-un fel, cand suntem singuri sau meditativi scriem altfel. Important este, in ambele cazuri, sa fim sinceri. Astfel, fiecare text isi va gasi un corespondent. Imi pare bine ca esti alaturi de saritor. Si eu am fost de partea altora dar, din pacate, nu am mai apucat sa ii felicit pentru performanta de a muri in rugaciune. Multumiri de semn, Ionut.
P.S. Da, scriu din nou, textele sunt datate corespunzator.
pentru textul : Zbor deasupra unui cuib de hamburgeri deadelina, hai sa gasim un titlu. eu zic: jazz cafe acum sa alegem cateva imagini: boschetarul , oglinda, masca, femeie tanara, fum (logic) acum sa vedem ce iese: boschetarul din colt cu mana ca un sarpe in barba-ncalcita se-ntinde in sufletul meu mi-l prinde de un colt despicat femeie tanara, femeie mugure da-mi un sarut pe gura amara boschetarul din colt isi pescuia sufletul din canal eu intind mana inspre oglinda oglinda intinde mana spre mine ca un sarpe limba saxofonului strange ceasca de cafea, buza ei fumul lui musca din bratul meu gol fumul urca sub crucea ferestrei, inrosind
pentru textul : Suflet androgin desînt unele situaţii unde folosirea unui cuvînt de mai multe ori nu poate fi evitată. un exemplu pe text ar fi vântul.
pentru textul : ploaia se preface că vine de"însă" folosit şi la zile şi la vânt mi se pare prea mult. părerea mea. mi-a plăcut a doua parte, de la parcul cu leagăne ruginite şi mai ales finalul.
multumesc Aranca Actaeon, la primul nu renunt dar la al doilea da. asa ca sa nu zici ca nu stiu sa fac un compromis. de fapt nu imi place sonoritatea lui "ci si" din ultimele doua rinduri. probabil ca la o analiza mai atenta as mai face unele permutari acolo precum "printre cruci ratacit", etc deocamdata insa ramine asa
pentru textul : teofilia deAm recitit. Poate ca ai dreptate cu "receptarea". Ideea, ca atare - lasand la o parte problemele de "cine", "ce" si "cum" - este interesanta. Totusi, subiectiv, mi se pare ca nu a fost cel mai adecvat "transpusa". In masura in care o "poezie - poezie" poate sa transmita "idei". Pentru ca, zicea Nichita, "o poezie este alcatuita din sentimente si (nici macar n.m. G.M.) ... din cuvinte". In ciuda faptului ca tehnica lui de a manui cuvitele si, mai ales, necuvitele era aproape desavarsita. Si, in incheiere, faptul ca te citesc inca mult mai de mult (pt. ca esti "filo" sper ca am folosit corect, aici, "de mult" in loc de "demult"), inseamna ca ce scrii imi place si imi mai "dau" si eu cu parerea cate o data. In mod subiectiv, evident - asa cum am mai spus, in calitate de "consumator". Asa ca, pe viitor, te rog sa nu ma mai contrazici. Pt. ca, in "economia de piata, clientul nostru (chiar daca e...) este (totusi) stapanul nostru.
pentru textul : strada cu fluturi deAlma & Ariana... m-am tot gândit la modificările acestea aseară. Poate sunt necesare mai multe indicații de regie. Sper să fie mai bine așa.
pentru textul : Cuvinte în repetiție dee bine că se mai scrie poezie cristalină de acest fel astăzi păcat că nu are rezonanță în epocă...
pentru textul : Huluxiao - flautul din tigvă deO să ştiu şi asta . Îmi cer scuze , dar nu am pus nici o picătură de ironie in simpla atentionare -cui îi este adresat mesajul şi nu era o adresare . De ce vedeti in mine atata rău la capitolul Omenie_Rau scriu poezii , dar oamenii îi respect
pentru textul : nebunul se priveşte în oglindă debine, prieteni. am inteles.
pentru textul : hiatus deSa ne limitam doar la a discuta despre text si sa lasam barfa pentru cine este dispus sa isi piarda timpul cu asa ceva. Deoarece nu este prima data cand te lasi furata de peisaj si deraiezi de la norma considera-te avertizata.
pentru textul : far dedesigur!
pentru textul : pseudopatriarhale II dedincolo de un ușor descriptivism poezia are o anume cursivitate și coerență, un text bine condus, notații care stau în picioare chiar și scoase din întregul textului, titlul creează atmosferă, finalul echilibrează și dă un iz nostalgic ce avantajează
pentru textul : Paseo de los Tristes denici nu stiu cu ce sa incep!
stai sa ma uit inca o data la incadrare!
da, "poezie generala". mai bine il postai la jurnal.
incep cu ce-mi place. fiindca imi va lua mai putin timp:
"plouă mărunt.
o să cresc un hibiscus în palme
pînă la înflorire."
aici ar fi poezie. in rest, e un fel de confesiune, nu tocmai ingrijit intocmita si, culmea, nici macar ingrijit redactata. uita-te si tu:
"aşteptînd cine o să moară primul."
"mizeriza adevărului desculţ zgîrîindu-şi"
"după pereţi era mai soare"
"de la zgomotul maşinilorr
şi cîntecele vecinilor de peste perete"
plus truismele:"cîteva amintiri îţi pot transforma iubirea în ură"
sau
"suferinţa e uneori necesară
şi chiar plăcută."
si astea nu sunt pasaje cautate, ci descoperite la prima lectura.
concluzia ar fi, ca sa ma folosesc de un rand de aici, "cîte banalităţi se scurg odată cu apa aceasta"
(nu ca traire, ci ca expresie a ei.
nu, eu nu te pot incuraja sa mergi in directia asta. asa ca textul acesta va fi mutat in santierul literar.
pentru textul : tunelul desper sa te intorci asupra lui si sa vezi ce poti obtine de aici.
dom'le, chestia cu „impalele grase” m-a dat gata. uite o zicere pe care nu am reușit să o găsesc eu. să mori de ciudă și nu alta. textul e frumos. ceva mai mult decît cerebralele cu care ne-ai obișnuit. și te și aventurezi la metafore și oniric (aproape feminin) cum nu prea ai obiceiul. dar e cu măsură. eu, nefiind mare critic, nu prea văd defecte. dar chiar dacă sînt sînt ca crestăturile pe coaja de mesteacăn. adică interesante. un text de care ne vom aminti cu plăcere.
pentru textul : Umbră în carne de sărbătoare dePagini