Descălecare în Occident Descarc razele luminii din ochii tăi largi, Ca niște golfuri părăsite de bărci pescărești. Privesc cum lupți cu trecutul plin de orient, De fermecătoare minuni aromate și de cafea, Narghilele, mărgean, coroană de perle lucind Ascuns sub ondulate, negre cascade de păr Și sânii tăi vibrând mi-ii amintesc, Ca stâncile din marginea lumii… Sub trufașa boltă de piatră, în întuneric strălucesc Toate nestematele lumii vechi. Orient și visare. Dincolo, Occidentul! Urcă și coboară În ritm burlesc trepte ce înnoiesc nefiresc Îndoind linii pline de esențe apăsând Peste cuvintele mele figuri geometrice Enorme de tăceri și priviri. Între întuneric și lumină este un joc de umbre, O mărturie pentru descălecarea noastră în Occident.
drept că pentru mine, ăsta e un subiect sensibil, dar divinitatea, psalmii în general( cei bine scriși) întotdeauna mi-au atins o coardă sensibilă. ceea ce tocmai am citit eu aici e scris într-o notă atât de sensibilă, atât de frumoasă și atât de autentică încât parcă mi-a conturat acea viziune despre cum ar fi o zi doar eu cu El.
„apoi te ridici înalt pe verandă
scrutezi zarea visător și îmi dictezi
dragă paul
eu am fost cu tine
apoi te ridici printr-un stol de vrăbii speriate
dacă nu ai fi
viața asta e doar o înregistrare proastă
a unui concert pink
floyd” aș spune remarc, dar mă tem că aș cădea în tot felul de afirmații care de fapt nu spun nimic. mă opresc aici!
Alma, inteleg din ce spui ca nu as mai avea prea mult timp... atata experienta de viata adunata...gongul final o fi pe aproape? Atunci s-o fac lata la Virtualia ma gandesc! Ce alte optiuni mai am... cearceaful alb peste cap? Nu vreau!! Andu
si inca ceva. rog sa tineti cont. sunt membru hermeneia de sapte luni si am acordat pina acum, inclusiv cu aceasta 4 penite. nu cred ca am reusit să "bagatelizez" ceva, dacă-i să vă citez.
Mulțumesc mult pentru apreciere. Când găsesc în jur inspirație, e păcat s-o las nepusă pe hârtie. Cred că și cei ce-mi citesc textele ies mai câștigați dacă eu mă concentrez pe proză scurtă decât dacă mă ocup de poezie... Dacă încercăm să scriem, cred că cel mai bun răspuns la orice întrebare îl putem da tot scriind... Voi face eforturi ca pe viitor să vin cu povești și mai interesante.
Nu stiu ce ai vrut sa spui prin "am inteles". si lui i s-a atras atentia la inceput mai voalat. i-am atras si lui atentia acum. noi nu ne razbunam pe textele oamenilor si nici pe textele tale. incercam sa credem ca oamenii pot intelege cu cuvinte putine si incercam pe cit se poate sa disociem disciplina pe site de literatura. te asigur ca herinean nu ar fi procedat asa. bunuiesc ca "ai inteles" si asta.
Mulțumesc, Thais, tu cred că știi: sunt acei oameni - rari - care atungi când îți ating cuvintele te fac să simți reverberații din acest okeanos în care ne suntem, fideli nouă, fideli unui crez, încercând să alegem urmele celor de dinaintea noastră. Meduzele sunt doar un fel de a fi fire. Bun regăsit.
Vladimir, plăcut surprins de vizită. Bineînţeles, textul poate fi îmbunătăţit, dar, din motive personale (+ faptul că e publicat deja pe hârtie), trebuie să fiu sincer şi să spun că nu voi reveni pe el.
Mă bucur să văd că te-ai întors. Din ce reţin, eşti un autor/ comentator valoros.
De fapt, eu mă întreb care este simbolul lostriței, în acest context, "treceri în lostrițe". Dacă e să atribui ceva semnificație magică acestui pește, mergând puțin pe filonul popular, mie mi se pare că nu se potrivește aici. Poezia ta este așa cum spunea și Alma, o alunecare lină cumva dinspre întuneric înspre lumină, dar lostrița este luptă și sălbăticie... Știi ce mi-a plăcut? "niciun giulgiu nu le poartă urma chipuri de ape între două lumi fără porți". Poezia se streocară cumva ca un abur, și place, aș mai obiecta puțin la acel "în alb", o culoare pe care nu o asociez deloc cu nașterile, nici măcar ca antiteză... cred că poți fi mai îndrăzneață acolo.
andu nu stiu cum e cu ouale de vulturi, dar m-a inhierbantat frigul confesiunii: prinsei o nestavilita pasiune pt hermeneia. cat timp am fost la rehab -vorba poetului- am cercetat mai des situl decat daca as fi fost "activ". in scopuri profilactice desigur. si cu verva aceea caragialiana am descoperit o adevarata mina de aur. nu te grabi, staaai...prea te-ai aprins! nu e vorba de "elitismul textelor"...ci de paradoxia pur balcanoida, penduland intre razboaie de staniol (facute asa ca sa fie, ori ca sa astupe o satrapica sete) si atingerile gaysh de tandre (o, voi, corectilor politic, iertati-ma!) ale penitelor ce se contrabalanseaza intr-o reciprocitate parca ...predestinata. ca intr-un basm oriental, aici cel mai frivol lucru e eviscerat cu maxima seriozitate, desi aceasta piere subminata de micile prietesuguri ori de marile dusmanii -semn ca ne aflam in zodia dulcii miorite. am urmarit cu patima lista de membri si cand virgil&co mai adauga un CST, eu alergam grabit spre acel/acea nefericit(a). nu ca sa alin vreo durere ori sa pun niste sare pe rana,cum se face dupa cutume, ci din curat BDSM estetic. deja regret acele zile!... nici n-ai idee ce savuroase sunt polemicile, comentariile aiurea, invectivele caustice si gratuitele rautati, mai ales atunci cand se ivesc din senin si se sting la fel de senin...ca nichitianul nor cu soldati dus de vant cine stie unde. am fost atent si la diferitele pledoarii ale victimelor (le-as zice CSTisti, dar chiar nu vreau sa jignesc). carele cateodata nici n-au apucat a zice "a" si deja fura lepadati cu de-a forta de al lor grai. alldat' vazui o victima indaratnica ce se tot indracea sa se arate lumii cine este si cum stie el a fluera...degeaba poveste insa, ca pe loc se aduse roata iar rasculatul fu spintecat in strigatele gloatei. pe final ma prinse plictiseala... atata distractie (stii ce greu e in ziua de azi sa gasesti divertisment de calitate!) iar eu stau deoparte... fix in acea clipa, parca pe un cal alb, sbura domnu' virgil cu titulatura de autor catra mine iar eu venii intr-o sorbire sa ma fericesc de atata neasemuita literatura.
mari draci aveam pe mine cand am scris poemul, iar acum iar mi-au sarit in cap (dracii, zic). de la o varsta nu mi i-am mai imaginat cu infatisare de faun. ma rog... ma bucur ca nu m-ai uitat. onorata, andu.
Virgil, am înțeles și mi-am însușit, vreau doar să-ți amintesc că nu TU ești cel vizat de critica mea iar faptul că iei apărarea unui membru al site-ului este lăudabil, dar nu e cazul să extinzi efortul tău (lăudabil, repet) dincolo de granițele a ceea ce am putea numi, de ce nu, self defense.
Iubesc dezbaterea de idei, Dl. Dorel cu asta se ocupă, nu cred că e vreo problemă pe aici.
Iar cu atât mai puțin cred că tocmai tu ai putea fi cel care ar dori să coboare nivelul discuțiilor până la nivelul absolutului calm al prostiei. NU?
Margas
Cu respectul cuvenit unui rafinat culegator de cuvinte cum este Nelu Jorz imi ingadui sa zic ca aici, nu stiu de ce, lui ii scapa "the big picture". Cu riscul de a ma lungi un pic, marturisesc ca am citit poemul mai intai pe agonia plus comentariile de acolo si am fost uimit sa vad cat de diferit percep oamenii un text, exista o mie de parametri si factori (majoritatea din pacate sau nu subiectivi) care ne indeamna sa vedem un text intr-un fel sau altul. Cred ca acolo Adriana este perceputa altfel decat aici pe hermeneia si este foarte interesant acest privilegiu pe care ea, impreuna cu inca doi-trei membri de aici il impart, acela de a putea culege opinii din doua comunitati literare destul de diferite structural. Poate candva ne vom aduna penitele si vom scrie ceva pe acest subiect, am si eu niste experiente, e drept eu niciodata nu am fost pe aceste doua site-uri in acelasi timp, dar, oricum, ar fi interesant, cred eu. Dar sa ma intorc la poem. Mie poemul imi place cap-coada asa cum rareori mi se intampla, trebuie sa marturisesc. Si nu e degeaba ce zic, Adriana Lisandru are o calitate care transcede celorlalte calitati cu care natura a inzestrat-o: talentul, eleganta, corectitudinea. Vorbesc de coerenta in perseverenta. Adriana Lisandru chiar evolueaza si scrie din ce in ce mai bine, perseverand. Cred ca rareori am intalnit un poet care sa evolueze evident in modul in care Adriana o face, poate cu exceptia lui cheevas. Poate ar mai fi si Tosa, dar el a evoluat la un moment dat brusc si apoi a ramas acolo intepenit ca o statuie din centrul orasului Piatra Neamt, ca un far din nocturna stadionului lui Pinalti. Deci Adriana capata o siguranta a scrisului care incepe sa imprumute tot mai mult din caracterul unui dicteu si asta face bine poeziei. Drept sa spun, eu nu as putea pune pariu ca ea nu elaboreaza si ca rezultatul nu este fabricat (inca) dar cred ca e asa cum zic. Poate intr-o alta lume as fi putut zice ca poemul asta seamana cu ultimul hit al Rihannei (pe care o detest, vorba fie intre noi, impreuna cu fiica-mea de 17 ani :-) "if i was a boy". Dar poate ca e doar o nefericita coincidenta ca poemul asta a aparut acum, cand melodia respectiva este difuzata pe MTV... si uite ca nu spun asta! Spun ca am citit aici un poem care m-a facut sa regret ca nu m-am nascut femeie (nu e prima oara cand simt asta, nu va speriati) ca sa simt si eu o nebunie circulara de acest gen. Un fel de vis pe care altcineva mi l-a visat. Un fel de Don Quijote cae vrea sa fie Dulcineea. Placut. Penita. Andu P.S. As modifica ceva la sonoritatea ultimei strofe care mi se pare ca are prea multe prescurtari si cratime care grabesc inutil lectura, as lasa cititorul sa petreaca mai mult timp in acasta strofa. Eventual ceva de genul "paharul e aproape gol dragul meu o să beau ce-a mai rămas în memoria nesfârșitelor mele plecări și a toamnei care imi alunecă prin vene dar nu mă îmbată indeajuns"
in continuare captivant, ba poate si mai captivant. aici apare o oarecare linistire a personajului in preajma femeii adormite, incepe sa se " dezbrace" tot mai mult si el.
m-a impresionat:
"Iar un viol i se părea în clipa aceea nu neaparat imoral dar cumplit de inestetic. "
si mai ales:
"Nu putea însă să uite că lîngă el era o femeie care dormea întinsă și goală. Se gîndi că ar trebui să plece, să exploreze, să caute o ieșire, poate chiar cercul. Dar preferă să stea acolo, cu capul în palme și să o privească. Își aminti cum privise la fel cîndva, pe vremea cînd era copil, în ajun de Crăciun pentru două ore un trenuleț electric învîrtindu-se la nesfîrșit într-o vitrină."
e momentul cand iscusinta scriitorului te face sa indragesti personajul principal.
presimt reaparitia personajelor secundare dupa timpul de gandire in singuratate...ori poate nu...
nu mai stiu sigur, dar parca aici vazusem un typo.
Salut ! Un text relativ bun cu mici "carente". Titlul este interesant, atrage prin acea inverisune de idee. In inceput ai o cacofonie destul de sacaitoare "facuse sete", poate poti sa modelezi un pic versul. Urmeaza iar o idee buna prin a "nimeri in genunchii altuia"... o constructie interesanta si oarecum surprinzatoare. Formularea din versul "a spune... echivaleaza" imi pare ca suna prea fortat. Tu mentii o tema, creezi o atmosfera si o strici prin uzitarea unor temeni ce tin mai mult de explicativ neologic. O alta idee care imi suna mai degraba ilar :"uneori iubesc până îmi fulegeră între dinți". Nu stiu ce ai vrut sa spui excat prin el. Finalul este unul foate bun...parerea mea ! Poate ai mai putea lucra putin in punctele amintite anterior. Ialin
comentariul tău penultim nu era necesar, dar a demonstrat ceva: știai foarte bine dublele sensuri exprimate în propriul comentariu, ți-am arătat că știam și eu, iar asta ar trebui să îți fie deajuns, pentru viitor, nu numai în cazul meu, tocmai din cauza asta am scris ce am scris, drept răspuns, contorsionările justificative chiar nu mai erau necesare, mai ales că vin după apelul meu către … oprirea neînțelegerilor ok, inca o data, propun sa ne oprim aici
ok, cand o gasca de oameni iti spun de 10 ori ca e slab iar al unsprezecelea vine si in spirit de fronda iti da penita, e derutant, nu stii ce sa crezi. nu fa nimic la text doar pune odata cratima intre intr si un in versul /Ca întrun act sexual în care coasta e moartea/ ca e jenant.
Virgil, manifestul literar "Boierismul" a fost cel publicat. iar acest text se supune subtitlului. las persoanele avizate să își exprime pe îndelete părerea lor.
Personal, de cele mai mullte ori am acceptat sfaturi si critici, atunci cind au fost facute pe un ton pertinent. Cel mai mult insa ma dezamageste un om care nu este constient de valoarea lui, asa cum e Katia Kelaro. Din pacate, am vazut multi de astia, care au facut combustie interna din cauza autosuficientei. Ma umfla risul cind Katia Kelaro vorbeste de rautati gratuite, cind, de fapt, primul ei comentariu a improscat cu noroi site-ul acesta. Probabil de pe scena, actorii nu prea sint interesati de masinisti, de aia care fac totul sa functioneze. Era o regula atit de simpla ca pina si un copil de doi ani ar fi inteles: pur si simplu regula ca novicii sa posteze un text la doua zile a fost luata de consiliul Hermeneia si nu de Virgil. Bataia de joc a Katiei imi lasa un gust amar. Inca o data se dovedeste ca bunul simt nu are a face cu literatura. Practic, regula a fost impusa pentru a stopa abundenta de texte mai putin bune. Nu avem un atelier cum e pe Agonia, pentru ca mi se pare umilitor ca cineva, oricit de prost ar scrie, sa fie tratat cu flit fara nici o explicatie. Dar logica Katiei kelaro e probabil prin Tbru sau Eufrat. A posta pe acest site nu e un favor facut noua, editorilor si site-ului. Cind se aduce discutia in zona asta, pentru mine e clar. Katia Kelaro, daca tu crezi ca e un favor sa-ti fie de bine. Eu am alta propunere pentru membrii Cosniliului. Nu vom lua nici o masura coercitiva. Pentru ca tu crezi ca e un favor faptul de a te avea printre noi, sau de a avea alti autori printre noi, fa un gest de onoare si retrage-te. Doar tu ai spus ca site-ul e mort. Deci astept gestul tau de onoare. Eu unul m-am saturat de iesirile tale in decor si de dat sanctiuni. Daca mai ai bun simt in tine, retrage-te, pentru ca atacurile tale la adresa Hermeneia spun totul despre prezenta ta pe acest site.
Versul semnalat de Adrian a rămas nerezolvat. Ce spui, s-ar potrivi ca sens înlocuirea sintagmei ,,jertfa de fum" cu ,,tămâia-n jar" ( care se ştie că produce fum )? ,,Jertfa" nu merge, are prima silabă accentuată, diferit de celelalte versuri.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Descălecare în Occident Descarc razele luminii din ochii tăi largi, Ca niște golfuri părăsite de bărci pescărești. Privesc cum lupți cu trecutul plin de orient, De fermecătoare minuni aromate și de cafea, Narghilele, mărgean, coroană de perle lucind Ascuns sub ondulate, negre cascade de păr Și sânii tăi vibrând mi-ii amintesc, Ca stâncile din marginea lumii… Sub trufașa boltă de piatră, în întuneric strălucesc Toate nestematele lumii vechi. Orient și visare. Dincolo, Occidentul! Urcă și coboară În ritm burlesc trepte ce înnoiesc nefiresc Îndoind linii pline de esențe apăsând Peste cuvintele mele figuri geometrice Enorme de tăceri și priviri. Între întuneric și lumină este un joc de umbre, O mărturie pentru descălecarea noastră în Occident.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 8 dedrept că pentru mine, ăsta e un subiect sensibil, dar divinitatea, psalmii în general( cei bine scriși) întotdeauna mi-au atins o coardă sensibilă. ceea ce tocmai am citit eu aici e scris într-o notă atât de sensibilă, atât de frumoasă și atât de autentică încât parcă mi-a conturat acea viziune despre cum ar fi o zi doar eu cu El.
pentru textul : psalm pentru tâmplarul meu de„apoi te ridici înalt pe verandă
scrutezi zarea visător și îmi dictezi
dragă paul
eu am fost cu tine
apoi te ridici printr-un stol de vrăbii speriate
dacă nu ai fi
viața asta e doar o înregistrare proastă
a unui concert pink
floyd” aș spune remarc, dar mă tem că aș cădea în tot felul de afirmații care de fapt nu spun nimic. mă opresc aici!
Alma, inteleg din ce spui ca nu as mai avea prea mult timp... atata experienta de viata adunata...gongul final o fi pe aproape? Atunci s-o fac lata la Virtualia ma gandesc! Ce alte optiuni mai am... cearceaful alb peste cap? Nu vreau!! Andu
pentru textul : amnezie de toamnă fancy și cool desi inca ceva. rog sa tineti cont. sunt membru hermeneia de sapte luni si am acordat pina acum, inclusiv cu aceasta 4 penite. nu cred ca am reusit să "bagatelizez" ceva, dacă-i să vă citez.
pentru textul : pictograme (1) deMulțumesc mult pentru apreciere. Când găsesc în jur inspirație, e păcat s-o las nepusă pe hârtie. Cred că și cei ce-mi citesc textele ies mai câștigați dacă eu mă concentrez pe proză scurtă decât dacă mă ocup de poezie... Dacă încercăm să scriem, cred că cel mai bun răspuns la orice întrebare îl putem da tot scriind... Voi face eforturi ca pe viitor să vin cu povești și mai interesante.
pentru textul : Așa ceva “nu se există” (Încălzirea globală, păcăleala mileniului III) deMultumesc frumos pentru "semnele" lasate ... sub acest text. yester : :) Cu bine, Anygm'a
pentru textul : frunze de nuc deNu stiu ce ai vrut sa spui prin "am inteles". si lui i s-a atras atentia la inceput mai voalat. i-am atras si lui atentia acum. noi nu ne razbunam pe textele oamenilor si nici pe textele tale. incercam sa credem ca oamenii pot intelege cu cuvinte putine si incercam pe cit se poate sa disociem disciplina pe site de literatura. te asigur ca herinean nu ar fi procedat asa. bunuiesc ca "ai inteles" si asta.
pentru textul : mistral de novembre deAm ţinut cont de observaţiile voastre şi am postat sub textul original o variantă.
pentru textul : p.s deMulțumesc, Thais, tu cred că știi: sunt acei oameni - rari - care atungi când îți ating cuvintele te fac să simți reverberații din acest okeanos în care ne suntem, fideli nouă, fideli unui crez, încercând să alegem urmele celor de dinaintea noastră. Meduzele sunt doar un fel de a fi fire. Bun regăsit.
pentru textul : ocean soul decam abstract și infantil. si patetic pe deasupra.
pentru textul : ochiul lui van gogh decorectie in loc de ' "sugestiei" obtinute' se va citi "sugestiei" obtinută '
pentru textul : Quasimodo derevin: titul. mi se pare al altei povesti...:)
pentru textul : Rupt de realitate deVladimir, plăcut surprins de vizită. Bineînţeles, textul poate fi îmbunătăţit, dar, din motive personale (+ faptul că e publicat deja pe hârtie), trebuie să fiu sincer şi să spun că nu voi reveni pe el.
Mă bucur să văd că te-ai întors. Din ce reţin, eşti un autor/ comentator valoros.
pentru textul : Emoţia verde deMerci de sfat:) dar cu riscul de a persevera in greseala voi spune ca patetismul trebuia cumva indus Cu respect, Sebastian
pentru textul : Neiubire deDe fapt, eu mă întreb care este simbolul lostriței, în acest context, "treceri în lostrițe". Dacă e să atribui ceva semnificație magică acestui pește, mergând puțin pe filonul popular, mie mi se pare că nu se potrivește aici. Poezia ta este așa cum spunea și Alma, o alunecare lină cumva dinspre întuneric înspre lumină, dar lostrița este luptă și sălbăticie... Știi ce mi-a plăcut? "niciun giulgiu nu le poartă urma chipuri de ape între două lumi fără porți". Poezia se streocară cumva ca un abur, și place, aș mai obiecta puțin la acel "în alb", o culoare pe care nu o asociez deloc cu nașterile, nici măcar ca antiteză... cred că poți fi mai îndrăzneață acolo.
pentru textul : infans deandu nu stiu cum e cu ouale de vulturi, dar m-a inhierbantat frigul confesiunii: prinsei o nestavilita pasiune pt hermeneia. cat timp am fost la rehab -vorba poetului- am cercetat mai des situl decat daca as fi fost "activ". in scopuri profilactice desigur. si cu verva aceea caragialiana am descoperit o adevarata mina de aur. nu te grabi, staaai...prea te-ai aprins! nu e vorba de "elitismul textelor"...ci de paradoxia pur balcanoida, penduland intre razboaie de staniol (facute asa ca sa fie, ori ca sa astupe o satrapica sete) si atingerile gaysh de tandre (o, voi, corectilor politic, iertati-ma!) ale penitelor ce se contrabalanseaza intr-o reciprocitate parca ...predestinata. ca intr-un basm oriental, aici cel mai frivol lucru e eviscerat cu maxima seriozitate, desi aceasta piere subminata de micile prietesuguri ori de marile dusmanii -semn ca ne aflam in zodia dulcii miorite. am urmarit cu patima lista de membri si cand virgil&co mai adauga un CST, eu alergam grabit spre acel/acea nefericit(a). nu ca sa alin vreo durere ori sa pun niste sare pe rana,cum se face dupa cutume, ci din curat BDSM estetic. deja regret acele zile!... nici n-ai idee ce savuroase sunt polemicile, comentariile aiurea, invectivele caustice si gratuitele rautati, mai ales atunci cand se ivesc din senin si se sting la fel de senin...ca nichitianul nor cu soldati dus de vant cine stie unde. am fost atent si la diferitele pledoarii ale victimelor (le-as zice CSTisti, dar chiar nu vreau sa jignesc). carele cateodata nici n-au apucat a zice "a" si deja fura lepadati cu de-a forta de al lor grai. alldat' vazui o victima indaratnica ce se tot indracea sa se arate lumii cine este si cum stie el a fluera...degeaba poveste insa, ca pe loc se aduse roata iar rasculatul fu spintecat in strigatele gloatei. pe final ma prinse plictiseala... atata distractie (stii ce greu e in ziua de azi sa gasesti divertisment de calitate!) iar eu stau deoparte... fix in acea clipa, parca pe un cal alb, sbura domnu' virgil cu titulatura de autor catra mine iar eu venii intr-o sorbire sa ma fericesc de atata neasemuita literatura.
pentru textul : candiru devar.1
iar din ultima sticlă
nu mai picură nimic
var.2 (cu rimă)
vântul se întețește
bătînd prin buzunare
var. 3
pentru textul : Renga denopți fără nicio noimă
somn adânc paradoxal
Felicitari! Autorului - Virgil Titarenco, editurii Grinta si Alinei Manole!
pentru textul : Lansarea volumului Mirabile Dictu demari draci aveam pe mine cand am scris poemul, iar acum iar mi-au sarit in cap (dracii, zic). de la o varsta nu mi i-am mai imaginat cu infatisare de faun. ma rog... ma bucur ca nu m-ai uitat. onorata, andu.
pentru textul : multumim din inima de... nţ!
pentru textul : Acrobaţie deVirgil, am înțeles și mi-am însușit, vreau doar să-ți amintesc că nu TU ești cel vizat de critica mea iar faptul că iei apărarea unui membru al site-ului este lăudabil, dar nu e cazul să extinzi efortul tău (lăudabil, repet) dincolo de granițele a ceea ce am putea numi, de ce nu, self defense.
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? deIubesc dezbaterea de idei, Dl. Dorel cu asta se ocupă, nu cred că e vreo problemă pe aici.
Iar cu atât mai puțin cred că tocmai tu ai putea fi cel care ar dori să coboare nivelul discuțiilor până la nivelul absolutului calm al prostiei. NU?
Margas
Cu respectul cuvenit unui rafinat culegator de cuvinte cum este Nelu Jorz imi ingadui sa zic ca aici, nu stiu de ce, lui ii scapa "the big picture". Cu riscul de a ma lungi un pic, marturisesc ca am citit poemul mai intai pe agonia plus comentariile de acolo si am fost uimit sa vad cat de diferit percep oamenii un text, exista o mie de parametri si factori (majoritatea din pacate sau nu subiectivi) care ne indeamna sa vedem un text intr-un fel sau altul. Cred ca acolo Adriana este perceputa altfel decat aici pe hermeneia si este foarte interesant acest privilegiu pe care ea, impreuna cu inca doi-trei membri de aici il impart, acela de a putea culege opinii din doua comunitati literare destul de diferite structural. Poate candva ne vom aduna penitele si vom scrie ceva pe acest subiect, am si eu niste experiente, e drept eu niciodata nu am fost pe aceste doua site-uri in acelasi timp, dar, oricum, ar fi interesant, cred eu. Dar sa ma intorc la poem. Mie poemul imi place cap-coada asa cum rareori mi se intampla, trebuie sa marturisesc. Si nu e degeaba ce zic, Adriana Lisandru are o calitate care transcede celorlalte calitati cu care natura a inzestrat-o: talentul, eleganta, corectitudinea. Vorbesc de coerenta in perseverenta. Adriana Lisandru chiar evolueaza si scrie din ce in ce mai bine, perseverand. Cred ca rareori am intalnit un poet care sa evolueze evident in modul in care Adriana o face, poate cu exceptia lui cheevas. Poate ar mai fi si Tosa, dar el a evoluat la un moment dat brusc si apoi a ramas acolo intepenit ca o statuie din centrul orasului Piatra Neamt, ca un far din nocturna stadionului lui Pinalti. Deci Adriana capata o siguranta a scrisului care incepe sa imprumute tot mai mult din caracterul unui dicteu si asta face bine poeziei. Drept sa spun, eu nu as putea pune pariu ca ea nu elaboreaza si ca rezultatul nu este fabricat (inca) dar cred ca e asa cum zic. Poate intr-o alta lume as fi putut zice ca poemul asta seamana cu ultimul hit al Rihannei (pe care o detest, vorba fie intre noi, impreuna cu fiica-mea de 17 ani :-) "if i was a boy". Dar poate ca e doar o nefericita coincidenta ca poemul asta a aparut acum, cand melodia respectiva este difuzata pe MTV... si uite ca nu spun asta! Spun ca am citit aici un poem care m-a facut sa regret ca nu m-am nascut femeie (nu e prima oara cand simt asta, nu va speriati) ca sa simt si eu o nebunie circulara de acest gen. Un fel de vis pe care altcineva mi l-a visat. Un fel de Don Quijote cae vrea sa fie Dulcineea. Placut. Penita. Andu P.S. As modifica ceva la sonoritatea ultimei strofe care mi se pare ca are prea multe prescurtari si cratime care grabesc inutil lectura, as lasa cititorul sa petreaca mai mult timp in acasta strofa. Eventual ceva de genul "paharul e aproape gol dragul meu o să beau ce-a mai rămas în memoria nesfârșitelor mele plecări și a toamnei care imi alunecă prin vene dar nu mă îmbată indeajuns"
pentru textul : tot ce-și poate dori o femeie dein continuare captivant, ba poate si mai captivant. aici apare o oarecare linistire a personajului in preajma femeii adormite, incepe sa se " dezbrace" tot mai mult si el.
m-a impresionat:
"Iar un viol i se părea în clipa aceea nu neaparat imoral dar cumplit de inestetic. "
si mai ales:
"Nu putea însă să uite că lîngă el era o femeie care dormea întinsă și goală. Se gîndi că ar trebui să plece, să exploreze, să caute o ieșire, poate chiar cercul. Dar preferă să stea acolo, cu capul în palme și să o privească. Își aminti cum privise la fel cîndva, pe vremea cînd era copil, în ajun de Crăciun pentru două ore un trenuleț electric învîrtindu-se la nesfîrșit într-o vitrină."
e momentul cand iscusinta scriitorului te face sa indragesti personajul principal.
presimt reaparitia personajelor secundare dupa timpul de gandire in singuratate...ori poate nu...
nu mai stiu sigur, dar parca aici vazusem un typo.
pentru textul : cercul - episodul 3 deSalut ! Un text relativ bun cu mici "carente". Titlul este interesant, atrage prin acea inverisune de idee. In inceput ai o cacofonie destul de sacaitoare "facuse sete", poate poti sa modelezi un pic versul. Urmeaza iar o idee buna prin a "nimeri in genunchii altuia"... o constructie interesanta si oarecum surprinzatoare. Formularea din versul "a spune... echivaleaza" imi pare ca suna prea fortat. Tu mentii o tema, creezi o atmosfera si o strici prin uzitarea unor temeni ce tin mai mult de explicativ neologic. O alta idee care imi suna mai degraba ilar :"uneori iubesc până îmi fulegeră între dinți". Nu stiu ce ai vrut sa spui excat prin el. Finalul este unul foate bun...parerea mea ! Poate ai mai putea lucra putin in punctele amintite anterior. Ialin
pentru textul : fiecare oră are la dispoziție un om decomentariul tău penultim nu era necesar, dar a demonstrat ceva: știai foarte bine dublele sensuri exprimate în propriul comentariu, ți-am arătat că știam și eu, iar asta ar trebui să îți fie deajuns, pentru viitor, nu numai în cazul meu, tocmai din cauza asta am scris ce am scris, drept răspuns, contorsionările justificative chiar nu mai erau necesare, mai ales că vin după apelul meu către … oprirea neînțelegerilor ok, inca o data, propun sa ne oprim aici
pentru textul : Prunci de lumină deok, cand o gasca de oameni iti spun de 10 ori ca e slab iar al unsprezecelea vine si in spirit de fronda iti da penita, e derutant, nu stii ce sa crezi. nu fa nimic la text doar pune odata cratima intre intr si un in versul /Ca întrun act sexual în care coasta e moartea/ ca e jenant.
pentru textul : Îngroparea îmi pare a fi un act sexual deVirgil, manifestul literar "Boierismul" a fost cel publicat. iar acest text se supune subtitlului. las persoanele avizate să își exprime pe îndelete părerea lor.
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic dePersonal, de cele mai mullte ori am acceptat sfaturi si critici, atunci cind au fost facute pe un ton pertinent. Cel mai mult insa ma dezamageste un om care nu este constient de valoarea lui, asa cum e Katia Kelaro. Din pacate, am vazut multi de astia, care au facut combustie interna din cauza autosuficientei. Ma umfla risul cind Katia Kelaro vorbeste de rautati gratuite, cind, de fapt, primul ei comentariu a improscat cu noroi site-ul acesta. Probabil de pe scena, actorii nu prea sint interesati de masinisti, de aia care fac totul sa functioneze. Era o regula atit de simpla ca pina si un copil de doi ani ar fi inteles: pur si simplu regula ca novicii sa posteze un text la doua zile a fost luata de consiliul Hermeneia si nu de Virgil. Bataia de joc a Katiei imi lasa un gust amar. Inca o data se dovedeste ca bunul simt nu are a face cu literatura. Practic, regula a fost impusa pentru a stopa abundenta de texte mai putin bune. Nu avem un atelier cum e pe Agonia, pentru ca mi se pare umilitor ca cineva, oricit de prost ar scrie, sa fie tratat cu flit fara nici o explicatie. Dar logica Katiei kelaro e probabil prin Tbru sau Eufrat. A posta pe acest site nu e un favor facut noua, editorilor si site-ului. Cind se aduce discutia in zona asta, pentru mine e clar. Katia Kelaro, daca tu crezi ca e un favor sa-ti fie de bine. Eu am alta propunere pentru membrii Cosniliului. Nu vom lua nici o masura coercitiva. Pentru ca tu crezi ca e un favor faptul de a te avea printre noi, sau de a avea alti autori printre noi, fa un gest de onoare si retrage-te. Doar tu ai spus ca site-ul e mort. Deci astept gestul tau de onoare. Eu unul m-am saturat de iesirile tale in decor si de dat sanctiuni. Daca mai ai bun simt in tine, retrage-te, pentru ca atacurile tale la adresa Hermeneia spun totul despre prezenta ta pe acest site.
pentru textul : Descoperirea deVersul semnalat de Adrian a rămas nerezolvat. Ce spui, s-ar potrivi ca sens înlocuirea sintagmei ,,jertfa de fum" cu ,,tămâia-n jar" ( care se ştie că produce fum )? ,,Jertfa" nu merge, are prima silabă accentuată, diferit de celelalte versuri.
pentru textul : Copacul (Psalm) denu e cam prea inghesuit, cam prea deschis si cam fara vlaga?! pe tine te intreb de ce este experiment?
pentru textul : radiere dePagini