tanarul din Ierihon reinvie in aceste versuri. motivul biblic se vadeste purtat in inspiratele versuri "odată am tras și clopotul la biserică/la noi era ca un fel de batistă cu care îți luai la revedere de la morți".
probabil ca este de munca, dar eu nu asta voiam sa spun...
mi se intampla rar sa "ma caute" astfel de poezii. si prefer sa nu le caut eu, ma multumesc doar sa le deschid usa.
Bianca, eu m-am bucurat ca Dumnezeu numai se joaca cu noi, uneori. La un moment dat mi se parea ca s-ar putea face un intuneric mare, de fapt a fost doar o ploaie trecatoare. Ce mai diferenta... Ave! Andu P.S. aplic pentru postul de cititor deocamdata, desi nu stiu daca o sa-mi dea cineva vreo renta viagera :-))
”parerea mea e ca ar trebui sa mai urci nitel treptele literaturii cu vreo suta de ani (sau poate chiar mai mult)” Ca să ajung unde Domnule Niculescu? la ”balade maniacale” ? Hai să fim serioși dacă tot pierdem vremea scriindu-ne.
Domnule Gorun,
Andu Moldovan nu mi-a întins nicio cursa, aşa ştie el să vorbească (era să zic: să vorbeşte!). Exprimarea "nu v-oi mai scrie" în loc de "nu vă voi mai scrie" poate fi corectă în limba bobadilică, nu şi în română.
Altminteri, ar fi să ne întrebăm ce înţelege simpaticul nostru Andu prin critică sau prin eseistică...
Dincolo de asta, mi s-a parut că a facut observaţii fără a citi textul...Un text pe care nu-l apăr, poate fi lipsit de valoare, deşi, vorba lui Arghezi, mă tem că mi se pare că ar fi ceva de capul lui...
În sfârşit...E vorba de o "revizuire critică", în sensul lovinescian...Cel puţin în intenţie.
mie mi se pare exagerata reactia publicului, pare mai degraba un extaz gol. mai ales ca tecstul in sine e cam searbad, straveziu, scris neglijent (trăgeam la sorț) si in general mult mai slab decat altele scrise de profetul.
Îmi pare rău, Adrian, dar nu le văd. Am citit din nou şi aş putea adăuga numai două. Poate deranjează puţin faptul că am folosit liniuţa de legătură de câteva ori în loc de virgulă sau punct. O pot înlocui.
Un poem nevrotic care are o dorinta nemaipomenita de epatare (in ciuda evidentei nevroze) si care mie cel putin nu mi-a spus nimic dincolo de vraja cuvintelor atat de bine oranduite cinematografic. Andu
mi s-a parut perfect si clar - e ca si cum ai redat o distanta si-o apropiere prin descrierea senzatiilor. si asta in imagini, ceea ce mi se pare foarte fin, majoritatea oamenilor simt cu simtiri clare, ca de-aia are omu' topor si animale in batatura. :o)
comentariul nu e foarte serios, cumva am avut impresia ca nici poezia nu a vrut sa fie in intregime dar e cu atat mai bine. pentru poezie.
eu sper sa fie clara pentru cat mai multi cititori, e un gen care-mi place mult si ma enerveaza ca e perceput cum ai spus tu, ermetic, cand nu e deloc. cel putin nu intotdeauna. sfios, poate. :o)
Recunosc ca in cazul textelor tale mi-e foarte greu sa-mi dau seama daca sunt scrise ca si poezii sau in proza. Ai pasaje cu fior poetic, dar parca ai avea nevoie de ceva mai mult. In general ideile sunt bune, depinde si de modul in care acestea se muleaza pe un anume paragraf. Am remarcat ecourile unei nostalgii bizare, un ton pe care nu-l pot defini prea facil. Apoi... numeroase elemente de anatomie, ai putea sa le reduci. Mi s-a parut fortata o idee, chiar ilara: " țipătul lor de acvilă gușa lor plină cu mici rozătoare sau boabe care ne țin viață." Partea cu permisul de conducere duce intr-o idee buna, dar plecarea propriuzisa de la el nu o pot numi chiar potrivita in context. Strofa(?) "golului" ... golul poate fi si sugerat. Iar ultimul vers(?) din ea... mi se pare slab. "ce știu ei oamenii. înoată sub crusta de gheață împart bule de oxigen le vezi burțile plutind la suprafață burțile lor lucitoare pentru ei nu respiră nimeni." ... "burtile" apare de doua ori intr-un interval scurt, am avut ceva dificultati la citire. E drept, in cazul asta nici punctuatia nu ma ajuta. Ai putea sa-l pui intr-o forma in care sa dai un enter pe-acolo, sau mai potrivit... sa eviti repetitia. E bine ca desi oscilezi intre idei si te "imbraci" intr-un patetism personal, cotidian (posibil sa ma repet) ramai lucid... cum era ideea aceea stereotipica de "hipelucid". Cred ca ai putea sa mai concentrezi ideile si sa mai scoti din "balast". Spor in continuare ! Ialin
Las aici pe Răboj un semn, un X sau poate un O, un cerc, o spirală a trecerii mele, pe un drum pe care cuvintele ne sunt pași, poemele ne sunt borne kilometrice. La mulți ani! Iași, 1 ianuarie 2006, ora 00:04
evident ca sufismul nu se reduce la Rumi, dar inclin sa cred ca autorul mai ales la Rumi s-a gandit...trimiterea din titlu (Mathnawi) si "dervisul rotitor in extaz" mie asta mi-au spus. si nu cred ca am fosr "prea aspra" - mi-am spus, simplu, parerea.
alina, nu va functiona asa niciodata... sper ca ti-ai dat seama! cand va trece iuresul o sa va spun si eu ce cred... in alta ordine de idei, te rog scoate-ma de la Oscar! nu stiam de ce ma tot perpeleam eu noaptea trecuta si nu puteam sa dorm. cailean, sper ca m-am scos! :)
un poem cu titlu pretențios și filosofic, scris între trecut și viitor, ca între alfa și omega, încheiat cu o concluzie metafizică, lipsită de inspirația și autenticitatea care caractereizeză, de obicei, autorul. cu stimă, mircea nincu.
„Castel. Afară Grindină în cădere Gărzile toate Au plecat de la posturi În odaia mea Dintr-o ceașcă rotundă Savurez ceaiul Doar ultimul anotimp A început, în sfârșit” 1. În afară de faptul că nu am putut verifica decât traducerea textului în engleză, cred că trebuie să-l credităm pe autor, pe cuvânt, cu celelalte versiuni. Și, în acest context, să remarc nu numai poli-glotismul, dar și efortul de a păstra forma fixă. 2. Textul pare unul de tip „koan”. În astfel de cazuri, uneori (nu e cazul aici), ceea ce pare paradoxal datorită exprimării sintetico-eliptice, specifică extrem-orientalilor, poate fi descifrat dacă se utilizează o analiză pe text. Tot o analiză pe textul de față (care nu conține însă nici un fel de paradox) poate fi încercată în felul următor: „Castelul” = „interiorul ce conține și sinele” rămâne detașat.Față de „exteriorul” perisabil și iluzoriu: („Afară Grindină în cădere Gărzile toate Au plecat de la posturi”). Sinele, în meditație:( „În odaia mea”), pătrunde în el însuși pri intermediul ceremoniei ceaiului ( „Dintr-o ceașcă rotundă Savurez ceaiul” – ceașca trebuie, cu necesitate, să fie „rotundă” – ea poate fi și „goală” – pentru că numai „rotundul” unui topos privilegiat permite sorbirea parfumului care există dincolo de „sine”). Încheierea e firească („Doar ultimul anotimp A început, în sfârșit”) – este exact momentul ca, în timpul meditației, să reușești „transcederea”. 3. Vedeți câte se pot spune în foarte puține cuvinte? 4. Ceea ce dă valoare, într-adevăr, textului este calmul și împăcarea extrem de firească care se degaje din ea, precum și sugerarare „transcederii" dincolo de cuvinte și de gândirea discursivă. 5. Prin urmare, în încheiere, o la fel de firească evidențiere a textului printr-o „pență”; pe care aș multiplica-o dacă mi-ar sta în putință.
am citit textul si mi se pare o porcarie atit grafic cit si ca text. de fapt prezinta elemente oarecum aproape de ideea de profanare (aspectul apare si in alte texte ale tale) - la care se refera punctul 14.4 din regulament - in care se face un melanj intre expresii evident biblice si altele cu evidenta conotatie sexuala. bineinteles se poate scrie oricum dar sugestia unui astfel de text este neindoielnic ofensatoare la adresa sentimentelor de reverenta religioasa ale unora. cu siguranta se va putea spune ca si Cintarea Cintarilor face acelasi lucru dar cine ar spune asta inseamna ca n-a citit bine cartea. anyway, trecind peste abureala melanjului religioso-erotic al textului care daca nu ofenseaza atunci poate face savoarea unor vinatori dupa astfel de delicatesuri, aspectul grafic este daca nu deranjant atunci o mare gafa. dar banuiesc ca e fiecare cu culorile si gusturile lui
Adrian, nu pot sa pun fecioara cu litera mare pentru ca in textul biblic e cu litera mica. La noi, evanghelicii, emfaza nu se pune pe fecioara ci pe Fiu. fecioara nu este un nume, de fapt.
"Toate aceste lucruri s-au intamplat ca sa se implineasca ce vestise Domnul prin proorocul care zice: "iata, fecioara va fi insarcinata, va naste un Fiu, si-I vor pune numele Emanuel" care, talmacit, inseamna: "Dumnezeu este cu noi." (Matei 1:22 si 23), care isi are corespondent in Isaia 7:14
despre restul, opinii. imi pare rau ca nu pot sta mai mult pe computer acum. sint pe fuga.
Pana la urma sunt si cercurile de pe mobila dovezi ale perfectiunii copilariei. Sper sa nu sune patetic ca am spus asa. Mie mi-a placut de la inceput pana la sfarsit, mi-a placut si sticla postita si trenul si hamacele, chiar m-a facut sa ma gandesc putin la mare si la cort, apoi putin despre moarte si despre varstele de mijloc. Mi-a placut, desi ultimele doua strofe nu le inteleg, poate nici nu e timpul sa le inteleg, mi-a placut si singura obiectie pe care as avea-o ar fi dezordinea. Sunt multe imagini, multe varste, care nu comunica intre ele, desi simt ca asa ar trebui. Si asta scade putin si din credibilitatea discursului. Pare putin construit, neasumat. Zic si eu. :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
tanarul din Ierihon reinvie in aceste versuri. motivul biblic se vadeste purtat in inspiratele versuri "odată am tras și clopotul la biserică/la noi era ca un fel de batistă cu care îți luai la revedere de la morți".
pentru textul : dare de seamă deprobabil ca este de munca, dar eu nu asta voiam sa spun...
pentru textul : la Văratec mă ajunge toamna demi se intampla rar sa "ma caute" astfel de poezii. si prefer sa nu le caut eu, ma multumesc doar sa le deschid usa.
Bianca, eu m-am bucurat ca Dumnezeu numai se joaca cu noi, uneori. La un moment dat mi se parea ca s-ar putea face un intuneric mare, de fapt a fost doar o ploaie trecatoare. Ce mai diferenta... Ave! Andu P.S. aplic pentru postul de cititor deocamdata, desi nu stiu daca o sa-mi dea cineva vreo renta viagera :-))
pentru textul : Cititorul fie-i țărâna ușoară! deCorectat. Mulţumesc pentru şi despre!
pentru textul : Poveste cu cameră de hotel şi fantome deVă mulţumesc pentru comentarii şi timp!
pentru textul : Număratul pe degete de"Prund"ul ăla parcă e din alt film lexical.
"Pe lumină sânge timpul să răstoarne" - de ce topica asta? "Pe lumină, timpul sânge să răstoarne" - nu-i mai nimerit?
Frumos finalul. Şi textul, per total.
pentru textul : Boală de”parerea mea e ca ar trebui sa mai urci nitel treptele literaturii cu vreo suta de ani (sau poate chiar mai mult)” Ca să ajung unde Domnule Niculescu? la ”balade maniacale” ? Hai să fim serioși dacă tot pierdem vremea scriindu-ne.
pentru textul : ... și au numit-o carte dePot să ştiu motivul pentru care textul acesta plus încă unul au fost marcate cu "atenţie editor"?
pentru textul : Un iepure enorm deDomnule Gorun,
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice deAndu Moldovan nu mi-a întins nicio cursa, aşa ştie el să vorbească (era să zic: să vorbeşte!). Exprimarea "nu v-oi mai scrie" în loc de "nu vă voi mai scrie" poate fi corectă în limba bobadilică, nu şi în română.
Altminteri, ar fi să ne întrebăm ce înţelege simpaticul nostru Andu prin critică sau prin eseistică...
Dincolo de asta, mi s-a parut că a facut observaţii fără a citi textul...Un text pe care nu-l apăr, poate fi lipsit de valoare, deşi, vorba lui Arghezi, mă tem că mi se pare că ar fi ceva de capul lui...
În sfârşit...E vorba de o "revizuire critică", în sensul lovinescian...Cel puţin în intenţie.
mie mi se pare exagerata reactia publicului, pare mai degraba un extaz gol. mai ales ca tecstul in sine e cam searbad, straveziu, scris neglijent (trăgeam la sorț) si in general mult mai slab decat altele scrise de profetul.
pentru textul : domnule Labiș deÎmi pare rău, Adrian, dar nu le văd. Am citit din nou şi aş putea adăuga numai două. Poate deranjează puţin faptul că am folosit liniuţa de legătură de câteva ori în loc de virgulă sau punct. O pot înlocui.
pentru textul : X şi Y demă rog, paranteza peste un caracter...
pentru textul : diavole unde ești deUn poem nevrotic care are o dorinta nemaipomenita de epatare (in ciuda evidentei nevroze) si care mie cel putin nu mi-a spus nimic dincolo de vraja cuvintelor atat de bine oranduite cinematografic. Andu
pentru textul : dar totul se termină demi s-a parut perfect si clar - e ca si cum ai redat o distanta si-o apropiere prin descrierea senzatiilor. si asta in imagini, ceea ce mi se pare foarte fin, majoritatea oamenilor simt cu simtiri clare, ca de-aia are omu' topor si animale in batatura. :o)
pentru textul : oamenii de care ne este rușine decomentariul nu e foarte serios, cumva am avut impresia ca nici poezia nu a vrut sa fie in intregime dar e cu atat mai bine. pentru poezie.
eu sper sa fie clara pentru cat mai multi cititori, e un gen care-mi place mult si ma enerveaza ca e perceput cum ai spus tu, ermetic, cand nu e deloc. cel putin nu intotdeauna. sfios, poate. :o)
da, interesant. dar nici prea multă poezie nu este pe aici.
pentru textul : nu deŞi mulţumiri pentru pastelul Olandez!
pentru textul : Q Fever dePentru mine e ceva nou şi îmi place.
Îl găsesc complex şi interesant.
Citit cu plăcere.
Recunosc ca in cazul textelor tale mi-e foarte greu sa-mi dau seama daca sunt scrise ca si poezii sau in proza. Ai pasaje cu fior poetic, dar parca ai avea nevoie de ceva mai mult. In general ideile sunt bune, depinde si de modul in care acestea se muleaza pe un anume paragraf. Am remarcat ecourile unei nostalgii bizare, un ton pe care nu-l pot defini prea facil. Apoi... numeroase elemente de anatomie, ai putea sa le reduci. Mi s-a parut fortata o idee, chiar ilara: " țipătul lor de acvilă gușa lor plină cu mici rozătoare sau boabe care ne țin viață." Partea cu permisul de conducere duce intr-o idee buna, dar plecarea propriuzisa de la el nu o pot numi chiar potrivita in context. Strofa(?) "golului" ... golul poate fi si sugerat. Iar ultimul vers(?) din ea... mi se pare slab. "ce știu ei oamenii. înoată sub crusta de gheață împart bule de oxigen le vezi burțile plutind la suprafață burțile lor lucitoare pentru ei nu respiră nimeni." ... "burtile" apare de doua ori intr-un interval scurt, am avut ceva dificultati la citire. E drept, in cazul asta nici punctuatia nu ma ajuta. Ai putea sa-l pui intr-o forma in care sa dai un enter pe-acolo, sau mai potrivit... sa eviti repetitia. E bine ca desi oscilezi intre idei si te "imbraci" intr-un patetism personal, cotidian (posibil sa ma repet) ramai lucid... cum era ideea aceea stereotipica de "hipelucid". Cred ca ai putea sa mai concentrezi ideile si sa mai scoti din "balast". Spor in continuare ! Ialin
pentru textul : cocoon deFrancisc e vorba de un prohod...nu poti dansa doar daca e usa deschisa...chiar daca ne-am cunoaste...
pentru textul : confesiune denu respectă schema unui sonet, oricât m-am străduit să-i dau de cap...
pentru textul : Porumbelul alb deLas aici pe Răboj un semn, un X sau poate un O, un cerc, o spirală a trecerii mele, pe un drum pe care cuvintele ne sunt pași, poemele ne sunt borne kilometrice. La mulți ani! Iași, 1 ianuarie 2006, ora 00:04
pentru textul : Răboj deevident ca sufismul nu se reduce la Rumi, dar inclin sa cred ca autorul mai ales la Rumi s-a gandit...trimiterea din titlu (Mathnawi) si "dervisul rotitor in extaz" mie asta mi-au spus. si nu cred ca am fosr "prea aspra" - mi-am spus, simplu, parerea.
pentru textul : o clipă din viața lui Mathnawi dealina, nu va functiona asa niciodata... sper ca ti-ai dat seama! cand va trece iuresul o sa va spun si eu ce cred... in alta ordine de idei, te rog scoate-ma de la Oscar! nu stiam de ce ma tot perpeleam eu noaptea trecuta si nu puteam sa dorm. cailean, sper ca m-am scos! :)
pentru textul : Cel mai, Cea mai deun poem cu titlu pretențios și filosofic, scris între trecut și viitor, ca între alfa și omega, încheiat cu o concluzie metafizică, lipsită de inspirația și autenticitatea care caractereizeză, de obicei, autorul. cu stimă, mircea nincu.
pentru textul : fericirea II de„Castel. Afară Grindină în cădere Gărzile toate Au plecat de la posturi În odaia mea Dintr-o ceașcă rotundă Savurez ceaiul Doar ultimul anotimp A început, în sfârșit” 1. În afară de faptul că nu am putut verifica decât traducerea textului în engleză, cred că trebuie să-l credităm pe autor, pe cuvânt, cu celelalte versiuni. Și, în acest context, să remarc nu numai poli-glotismul, dar și efortul de a păstra forma fixă. 2. Textul pare unul de tip „koan”. În astfel de cazuri, uneori (nu e cazul aici), ceea ce pare paradoxal datorită exprimării sintetico-eliptice, specifică extrem-orientalilor, poate fi descifrat dacă se utilizează o analiză pe text. Tot o analiză pe textul de față (care nu conține însă nici un fel de paradox) poate fi încercată în felul următor: „Castelul” = „interiorul ce conține și sinele” rămâne detașat.Față de „exteriorul” perisabil și iluzoriu: („Afară Grindină în cădere Gărzile toate Au plecat de la posturi”). Sinele, în meditație:( „În odaia mea”), pătrunde în el însuși pri intermediul ceremoniei ceaiului ( „Dintr-o ceașcă rotundă Savurez ceaiul” – ceașca trebuie, cu necesitate, să fie „rotundă” – ea poate fi și „goală” – pentru că numai „rotundul” unui topos privilegiat permite sorbirea parfumului care există dincolo de „sine”). Încheierea e firească („Doar ultimul anotimp A început, în sfârșit”) – este exact momentul ca, în timpul meditației, să reușești „transcederea”. 3. Vedeți câte se pot spune în foarte puține cuvinte? 4. Ceea ce dă valoare, într-adevăr, textului este calmul și împăcarea extrem de firească care se degaje din ea, precum și sugerarare „transcederii" dincolo de cuvinte și de gândirea discursivă. 5. Prin urmare, în încheiere, o la fel de firească evidențiere a textului printr-o „pență”; pe care aș multiplica-o dacă mi-ar sta în putință.
pentru textul : 季節 (Kisetsu - Anotimp) deam citit textul si mi se pare o porcarie atit grafic cit si ca text. de fapt prezinta elemente oarecum aproape de ideea de profanare (aspectul apare si in alte texte ale tale) - la care se refera punctul 14.4 din regulament - in care se face un melanj intre expresii evident biblice si altele cu evidenta conotatie sexuala. bineinteles se poate scrie oricum dar sugestia unui astfel de text este neindoielnic ofensatoare la adresa sentimentelor de reverenta religioasa ale unora. cu siguranta se va putea spune ca si Cintarea Cintarilor face acelasi lucru dar cine ar spune asta inseamna ca n-a citit bine cartea. anyway, trecind peste abureala melanjului religioso-erotic al textului care daca nu ofenseaza atunci poate face savoarea unor vinatori dupa astfel de delicatesuri, aspectul grafic este daca nu deranjant atunci o mare gafa. dar banuiesc ca e fiecare cu culorile si gusturile lui
pentru textul : crucile deaaa,
pensulele tale la șantier, please! ai sa cazi odată de pe schela înfumurării, i-a seama.
pentru textul : Nu e uşor deAdrian, nu pot sa pun fecioara cu litera mare pentru ca in textul biblic e cu litera mica. La noi, evanghelicii, emfaza nu se pune pe fecioara ci pe Fiu. fecioara nu este un nume, de fapt.
"Toate aceste lucruri s-au intamplat ca sa se implineasca ce vestise Domnul prin proorocul care zice: "iata, fecioara va fi insarcinata, va naste un Fiu, si-I vor pune numele Emanuel" care, talmacit, inseamna: "Dumnezeu este cu noi." (Matei 1:22 si 23), care isi are corespondent in Isaia 7:14
despre restul, opinii. imi pare rau ca nu pot sta mai mult pe computer acum. sint pe fuga.
pentru textul : noapte cu plată deun text în care amănuntul face și dă esența poemului.
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină de"o sa ramana cerc"
Pana la urma sunt si cercurile de pe mobila dovezi ale perfectiunii copilariei. Sper sa nu sune patetic ca am spus asa. Mie mi-a placut de la inceput pana la sfarsit, mi-a placut si sticla postita si trenul si hamacele, chiar m-a facut sa ma gandesc putin la mare si la cort, apoi putin despre moarte si despre varstele de mijloc. Mi-a placut, desi ultimele doua strofe nu le inteleg, poate nici nu e timpul sa le inteleg, mi-a placut si singura obiectie pe care as avea-o ar fi dezordinea. Sunt multe imagini, multe varste, care nu comunica intre ele, desi simt ca asa ar trebui. Si asta scade putin si din credibilitatea discursului. Pare putin construit, neasumat. Zic si eu. :)
pentru textul : Compactă deda, face ordine în noi, ne aşază la loc gândurile răvăşite ... mulţumesc Otilia de trecere şi de semn!
pentru textul : meditaţie în umbra unei dimineţi dePagini