Alexander, eu nu am nevoie de penite, in orice caz nu la modul infantil si patimas pe care il manifesti tu. Crede-ma, stau si ma gindesc ca ori "penitele de aur" pe Hermeneia au devenit asa de valoroase incit unii autori fac crize histrionice dupa ele, ori tu esti extrem de imatur in abordarea acestui lucru. Sincer, nu stiu ce sa cred. Nu imi vine sa cred neaparat prima versiune desi, evident, as fi incintat sa fie asta explicatia. Ce-a de-a doua versiune m-ar dezamagi si te-ar pune intr-o lumina foarte proasta pe tine insa. Habar n-am cum sa interpretez reactia ta. Numai literara nu e...
posibil. sa aveti dreptate. nu va contrazic. mi s-a mai spus. asta. incerc si eu. altceva. poate nu e. foarte ok.
desi, un text asemanator ( "exista viata dupa... ") a "prins" prima pagina. desigur, nu e asta o garantie ca e bine. sa continui in felul asta.
multumesc pentru.
Intervin, în calitate de editor pe acest site. Comentariul autorului Aranca, citez: Aranca - 2006-07-14 de multe ori, pare o obedienta usor maladiva, dorinta de "a place" publicului. draga mea Ela, astept intr-o zi sa fii tu. asta pentru ca nu mi-ai "demonstrat". nu mie. imi place sa vad o alta Ela. plina de ea insasi, cu personalitate. de multe ori ma intreb, care este adevarata Ela si nu am ajuns la o concluzie sa ma satisfaca. poate intr-o zi... nu văd să aibă nici o legătură cu textul (ba chiar se leagă de o presupusă latură a caracterului autorului Ela, în public, ceea ce mi se pare deplasat, mai ales pe un site de literatură). Ela nu a făcut decât să răspundă unui comentator care a lăsat un mesaj aici. Să încercăm a fi obiectivi, indiferent de simpatiile și antipatiile inerente într-o comunitate. Să încercăm a scrie bine, a comenta textele, în mod critic, fără să ne ascundem după cuvinte răsunătoare, dar goale în conținut. Vă mulțumesc pentru înțelegere.
exista plagiat la poezia de mai sus. vezi: www.poezii.biz, titlu: Echivoc, postata de Serj (Sergiu din Galati) la data de 20 aprilie 2010. am vrut sa stii.
da, un text cu nerv, unitar și pătrunzător. sunt multe crizele omului contemporan. acest "criminal" are multe pe conștiință. poate ne gândim prea rar la caricaturalul în care cădem furibund, un caricatural tern și stupid în care ne mișcam precum microbii pe sub "statuile" walt disney devenite modele culturale de referință. între amfiteatrul-templu și disneyland'ul catedrală. poate așa ar suna o scurtă caracterizare a diacronismului culturilor spre consumismul plictisitor și abrutizant de azi. bun text. am răsuflat ușurat la lizibilitatea lui. glumesc. bun venit!
Pt. că am anunţat: „Clubul Bobadil nu-l mai frecventez”, asta nu mă împiedica sa-l frecventez pe al tău că mă distrează. Aşa că mă ofer eu să-l iau de mânuţă; pe lângă un handicapat (boşorogit - subsemnatul), al doilea din naştere (nepoţelul) ce mai contează. Vom pune amândoi de-o demonstraţie de ziua „Conspiraţiei Cosmiotice, ba chiar Universale” în care boşorogul va fi în frunte iar nepoţelul, cum se cuvine, în spate cu o lopăţică în mână pe post de placardă. Şi cum am darul anticipaţiei (ca şi atunci cu „morcovul”), lucrurile se vor desfăşura cam în felul următor: la un moment dat, nepoţelul – pe care handicapul nu-l împiedică să se ţină de farse tâmpite; ba tocmai d’aia – precis îmi va trage una cu lopăţica în cap; iar eu, furios şi nedumerit, mă voi întoarce şi «academic» voi exclama: „Care dai, bă?!”; Bobadilică, nedumerit (pe bune), după ce se va uita în toate părţile: „Parcă poţi vedea în înghesuiala asta?!” ; în fine, uitându-mă mai bine şi ne văzând decât o maimuţică de-a dreptul idioată, voi rămâne stupefiat: „Ia uite, dom’le, că şi vorbeşte!”.
Bibliografie
Cei interesaţi şi doritori de amuzament pot urmări schimbul de replici între mine şi nepoţel, prin com-uri:
semnal
Eu doar semnalez că acest gerontocrat pe numele lui gorun manolescu zis sixtus este pe cale să acapereze spațiul acestui site cu mașinațiunile dumnealui care sunt cu adevărat nesfărșite.
Eu îmi doresc în schimb să citesc pe H mai multă literatură, chiar și politică dar să fie literatură, decât aceste gunoaie. Domnul Manolescu până acum cel puțin mie nu mi-a dovedit că este în stare recent să lege prea multe cuvinte inspirate laolaltă și în loc să facă o pauză așa cum facem cu toții atunci când ea, muza noastră, ne-a părăsit, el trage cu aceste făsăieli în noi de parcă am fi toți proștii dumnealui.
Huo, deși știu că mă repet.
Și-i mai dă apă la moară și lui Nicholas să ne povestească amintiri din copilăria lui oprimată de nici nu mai am avut nevoie să-mi apăs degetele pe fundul limbii.
Huo din nou domnule gorun!
________________________________________
trimis de bobadil pe Iul 28th, 2010 la 3:32 pm
ce naiba sunt textele astea?
Tot o diversiune la care acești oameni cu speranță de viață scăzută și mintea înțepenită în ce a fost acum un milion de ani mi se pare că se pricep cel mai bine, oameni pe care îi doare în p..ă de ce va urma pe lumea asta.
Și în caz că nu ați aflat domnule gorun, america se pregătește de a doua recesiune și foarte probabil de războiul total cu iran-ul și cu alții la fel de amabili iar matale o dai cu manifestele astea? Păi matale o să pleci liniștit pe lumea ailaltă cu manifestele astea prăfuite iar noi o să rămânem aici cu războaiele făcute de clonele care gândesc ca matale. Ce ai zice să scrii matale că tot ești așa de deștept despre manifestul american de luptă? Că acum ai la dispoziție și cele cca 90,000 de dosare secrete care tocmai se scurseră către public despre războiul din afganistan, aproape o glumă vremea când americanii înfierau invazia comunistă în afganistan, remember? Tot opiumul îl căutau, HUO domnule gorun țara moare și baba și moșu se piaptănă. E drept, văd că ai babă mult mai tânără.
trimis de bobadil pe Iul 26th, 2010 la 4:27 pm
2.
Com Bobadil la textul meu de la adresa: http://hermeneia.com/content/replica_la_un_com_al_lui_calin_samarghitean...
Virgile,
Virgile, adică tu zici că Bob Marley în al său 'redemption song' se referea la un jaf armat urmat de o răpire or such?
Sau de fapt ce a fost la urma urmei înainte, oul găina sau ingineria genetică?
Cât despre dialogul mega-doct al acestor domni (G.M. şi Călin Sămărghiţan, n.m.) întins peste răbdarea noastră de cititori ca o peltea și mie mi-ar fi venit să trântesc o perjă deasupra, dar mi-ai luat-o tu înainte, exgerând un pic pentru că, recunoaște, pur și simplu nu te-ai putut abține.
________________________________________
trimis de bobadil pe Sep 30th, 2010 la 4:21 pm
3.
Com M.G. la textul meu de la adresa: http://hermeneia.com/content/replica_la_un_com_al_lui_calin_samarghitean...
Boba, Fiind vorba, totuşi, de
Boba,
Fiind vorba, totuşi, de textul meu am înţeles că l-ai citit şi ţi-a plăcut extraordinar de mult.Mai ales ce zice Rorty. Dar nu vrei să recunoşti. Altfel nu aş fi avut azi noapte o premoniţie. Am visat că-mi crescuse un morcov (nu spun unde). Şi tu erai, în spatele meu, pe post de iepure. Să-ţi fie de bine!
________________________________________
trimis de Sixtus pe Sep 30th, 2010 la 11:08 pm
Stimate autor, Fiindu-mi
Stimate autor,
Fiindu-mi deocamdată greu să răspund pe limba matale la com, îți spun că re. textul matale sunt mai mult preocupat acum de Ioachim de Flora (cca 1150 parcă) decât de Rorty al matale, de aceea nu am găsit resurele spirituale și fizice necesare pentru a parcurge textul până la capăt așa cum bine ai intuit matale.
În rest despre morcovi și iepuri cele bune.
La fel și despre celelalte lucruri pe care le intuiești matale.
________________________________________
trimis de bobadil pe Oct 1st, 2010 la 3:52 p
NOTA: Aici urmează o discuţie între Profetul si Bobadil la care am intervenit şi eu
Nu înțeleg ce rost are să
Nu înțeleg ce rost are să postezi pe site poeme publicate pe hârtie, poate ar merge o secțiune specială la postare de tipul 'publicate'.
NU de altceva, dar ca să știe lumea și cum să citească și cum să comenteze.
Pentru că una este un poem mai vechi care a fost eventual pus pe unele site-uri și este re-pus în atenție pe H acum și alta un poem care aparține unui volum care a văzut lumina tiparului.
Right?
________________________________________
trimis de bobadil pe Oct 1st, 2010 la 3:36 pm
I don't think so.
I don't think so. Nu cred că ai dreptate, Bobadil. Dar cred că ți s-a pus ție pata cu privire la mine sau poate nu mai ai idei. Mai bine comentează alte aspecte dintr-un text sau altul. Nu cred că sînt primul și nici ultimul care își postează online un text care a apărut și pe hîrtie. Cel puțin eu am (să-i zicem decență, dar fără să intenționez să ofensez pe nimeni, pentru că fiecare face cum consideră că este corect) deci eu cel puțin marchez în titlu faptul că textul a fost postat prima dată în altă parte. Probabil (și sînt ironic acum) am și eu dreptul să îmi public pe Hermeneia textele proprii deși întîmplarea a făcut ca ele să fie postate inițial în alt loc. Mi se pare că este normal și cinstit să am dreptul acesta cu textele mele. Despre o secțiune cu „texte publicate pe hîrtie”, cine știe... Poate. Dar tu erai cel care te plîngeai pînă de curînd că sînt prea multe categorii și subcategorii pe Hermeneia. În orice caz gestul meu este mult mai puțin inacceptabil în comparație cu gestul altora care folosesc Hermeneia probabil doar ca pe o magazie de vreme ce își mai postează textele încă în douăzeci de alte locuri. Astfel că textele lor pe Hermeneia nu mai au nici un fel de inedit. În orice caz cu excepția Liternet și site-ul Luminiței Suse, și cu excepția site-urilor și blogurilor care îmi postează textele fără permisiune, și cu excepția poezie dot ro unde am început să postez în 2004 textele mele nu pot fi găsite decît pe Hermeneia. O mică parte din ele au apărut pe hîrtie în Mirabile Dictu, în Antologia agoniei și cam atît.
________________________________________
trimis de Profetul pe Oct 1st, 2010 la 4:54 pm
Virgil, Corect tot ce spui. Și
Virgil,
Corect tot ce spui. Și nu mi s-a pus pata pe tine ci valorez cum se cuvine disputa amicală și polemica purtată cu un om care gândește, uneori îmi place și când ies scântei, îmi amintește că odată, demult, omul a născocit focul.
Cât privește inspirația 'ideile' cum spui tu bagatelizând un pic, asta e o discuție mai lungă. Ce am spus eu poate fi recunosc o răutate, dar, așa cum bine ai sesizat, nu m-am putut abține, asta e.
Poemul însă este super, ca de altfel aproape întregul Mirabile Dictu, un volum de versuri pe care, oricât rearanjez, îl păstrez mereu la față în biblioteca de acasă.
________________________________________
trimis de bobadil pe Oct 2nd, 2010 la 3:48 pm
1, Virgil (Boba mai târziu puţin), am început un proiect de cronici ale unor cărţi pe care le consider semnificative dar despre care critica care, chipurile, se doreşte „profesionistă” nu se învredniceşte să scrie. Proiectul a fost deschis cu autorii A. Gejan şi D. Cozan (texte postate şi pe H.) şi e în lucru o cronică despre volumul lui S. M. Grad („Surogat”). Ag vrea să scriu şi despre „Mirabile Dictu” (nu ştiu când încă). Dar nu sunt în posesia volumului. Există două posibilităţi: (a) să-mi indici dacă poate fi achiziţionat prin poştă direct de la editură (nu dispun de timpul necesar să umblu prin librării); (b) să-mi trimeţi volumul în *.pdf prin email la [email protected]. Asta în măsura în care eşti de acord să fi cuprins în proiectul meu.
2. Boba, este evident că suferi de personalităţi multiple; şi nu că „joci numai teatru” cum te lauzi, fiind vorba de ceva patologic (şi te rog să mă crezi că ştiu ce spun). Şi dacă unele dintre ele sunt (oarecum) simpatice, altele sunt de-a dreptul…nu vrea să folosesc cuvântul. Dovada se găseşte chiar în com-urile tale la textul de faţă, atunci când, una dintre personalităţile din ultima categorie, întâi scuipă „Nu înțeleg ce rost are să postezi pe site poeme publicate pe hârtie” urmând o justificare complet aiurea şi apoi, în alt com. când, pe bună dreptate autorul îţi dă peste nas, alta linge (scuipatul) „Poemul însă este super, ca de altfel aproape întregul Mirabile Dictu, un volum de versuri pe care, oricât rearanjez, îl păstrez mereu la față în biblioteca de acasă.” Poate că cineva care te întrece este unul de-şi zice Bobadil. Îl cunoşti cumva? În ceea ce priveşte „sponsorizările” de care faci caz şi când trebuie şi când nu, dacă tot le faci, fă-le în stil grande. Instituie şi tu un premiu de câteva mii de EU care să asigure tipărirea volumului premiat la o editură ca lumea care să dispună şi de o distribuţie corespunzătore şi nu la una de kakao (nici măcar la astea nu sunt de ajuns cei câţiva marafeţi pe care-i oferi). Cu câteva sute de EU pe care îi dai, măi Mecenică, am vrut să scriu „Mucenică” (şi nu te gândi la „Mucenic” ci indirect la obiectul acela de şters la nas) nu faci altceva decât să-ţi satisfaci paranoia uneia dintre personalităţi prin care obligi să fi inclus în juriu atunci când pe H. ţi s-au interzis lansările individuale de, chipurile, „concursuri”; rezultatul cărora fiind dat de alte două personalităţi ale matale, una incompetentă şi alta rău intenţionată. Şi nu te mai da mare că citeşti cărţi de pe la o mie şi un pic (eventual în manuscris) pt. că, dacă o şi faci, lucru de care mă îndoiesc, tot nu înţelegi nimic. Cum am inimă largă, îţi pun la dispoziţie o listă întreagă din aceiaşi perioadă, dar şi din altele, pe care ţi le ofer citite gata, dar şi înţelese, ca să nu te mai oboseşti. Ce să-i faci? Am avantajul vârstei şi al timpului la care le-am parcurs înainte de a mă „boşorogi” cum binevoieşti să mă gratulezi cu gingăşie într-un com. la un text al subsemnatului. În încheiere, pt. că ştiu că unuia dintre Bobadili îi plac bancurile, citeşte-l pe cel ce urmează. Ci că pe o insulă ce părea pustie acostează un vapor. Spre uimirea celor de pe vas găsesc acolo un unic supravieţuitor (englez) al unui naufragiu întâmplat demult (vezi „Doom” pt. corectitudine; când e locuţiune adverbială, se scrie „de mult”; nu e cazul aici). Acesta îi invită să vadă cum s-a descurcat de unul singur, indicându-le trei clădiri pe care le construise. Îi conduce la prima şi-i invită în interior: „Aici e casa în care locuiesc”. Idem la a doua: „Aici e clubul pe care îl frecventez”. Pe a treia o ignoră. „Dar pe ea de ce nu ne inviţi s-o vizităm”? „Aceea….Aceea e clubul pe care nu-l frecventez”. Cred (sper), dar nu sunt sigur că ai înţeles despre ce e vorba. Dacă nu, adaug, poate te prinzi: şi ăia mulţi care te bântuie o să se plictisească şi ei de vidul tău interior (şi nu acela Buddhist sau din fizica subcuantică care e „plin”) şi vei deveni… Dacă sunt prea subtil, spune-mi, nu te jena. O să-ţi mai fac o ultimă vizită să-ţi „explic”, şi cu asta, basta. Asta nu mă face ca, în final, să nu-mi rămâi simpatic (în calitate de caz patologic).
________________________________________
trimis de Sixtus pe Oct 4th, 2010 la 7:24 am
remarc: "Atât de liniște este în mine, ca o prosteală care îți rămâne pe chip, uimirea disprețului care cade pe tine în momentul adevărului."
În orice caz, mie textul mi se pare o alegorie pentru ceva mult mai mult decît pare să spună la prima vedere. Iar acel "Deocamdată ninge" mi se pare o excelentă avertizare mascată.
D-le Dălan, în primul rând, nu mi-aduc aminte să fi băut împreună. Aşadar, lăsaţi apelativele miştocăreşti la intrare. Intervenţia mea era una pe text şi, mai voalat, e drept, vă atrăgeam atenţia să schimbaţi câte ceva prin poezică, pentru a nu fi trimisa la şantier. Cu alte vorbe, am mizat pe fineţe. Şi am pierdut.
Numeralul se acordă în gen cu substantivul determinat. Vă rog să corectaţi aici: "poate ne prinde şi ora doisprezece"!
În rest, vizavi de pumni, palme, şuturi şi alte scăfârlii anatomice, vă priveşte. Nu ştiu cine are de pierdut dacă textul e perceput ca o bătaie pentru un loc de parcare.
Aaaa, aerul ăsta de metafizician căzut în butoiul logosului anamnezei lui Seneca suferind de pojar (v-a plăcut asta?) nu vă prea prinde. Uneori, subtilitatea filosofică ori a integrării în nara lui Dumnezeu se confundă până la identitate cu retorismul frunzei de câine, după citirea cărţii de telefon.
da, saphire, sunt de acord cu tine in ceea ce priveste folosirea unui cuvant cu sensuri diferite intr/o singura strofa. ca dovada, voi reveni asupra textului. si acel inca este zadarnic. voiesc insa sa iti spun ca nu intentionez, nu am cautat si nici nu am urmariti niciodata si in nici un fel sa scriu in versuri. daca am ales forma de strofa in patru versuri si, uneori, a mai iesit si o rima sau am dat impresia ca intentionez a o concepe, nu asta am urmarit. am scris cum am simtit. de aceea, te cred, pe buna dreptate, cand spui ca poemele mele sunt neslefuite. asa este. pe acest site le pun calde, daca pot spune astfel. parerile voastre ma ajuta sa le slefuiesc, sa elimin balastrul lor, sa opresc ce este de valoare, daca este ceva valoros. iti multumesc pentru ajutorul ce continuu mi/l dai si te astept la fel de obiectiva si la urmatoarele texte.
multumesc pentru trecere, cami! da, e un gand al fiului meu de 7 ani, care vorbeste mult si, din spuselel lui, care pentru el au sensul lor, eu desprind si incerc a pune in versuri ceea ce imi pare ca ii defineste inocenta.
poemul acesta are gust de piersica, e bine si cald in el, imaginile se succed
insa putin cam brusc consonand cu stari alternative ce trec de la citit la sport extrem :)
nu inteleg de ce "tolanit intr-o limba straina" si nici de ce "beat pe o panza nepictata" dar per ansamblu e cald si bine aici, chiar daca "perdeaua pe care intra soarele nu inmugureste" ... asta mi-a placut, la fel adrenalina aceea din versul cu bulgarele de zapada respirat pana la capat!
nu te superi daca mai zic ca ... nu inteleg de ce pui doua sau trei virgule din moment ce tot nu le pui pe toate? :)
Știm că este o baladă, pentru că ne avertizezi din subtitlu. Dar tot nu m-am putut opri să mă întreb, citind "e chiar adevărat? Se mai scrie astăzi astfel? Ce reproșez poeziei tale? Că are un suflu prăfuit, că vorbește într-un mod nenatural, nefiresc. Eu una cred că, indiferent dacă astăzi cineva dorește să scrie poezie cu rimă, tot va trebui să adapteze limbajul, mijloacele poetice și atmosfera la cotidian. Și nu mă refer câtuși de puțin la vulgarități, dar nu cred că cineva mai gândește astăzi în expresii sau cuvinte ca: "gropnița comună", "veșmânt de gală", "Și cufundați de-a sila în glod și-n vizuina Jivinelor", "Făcliile din astre " etc etc etc. Nu putem "copia" un stil care nu mai spune nimic unui contemporan. Una este să citești o astfel de poezie scrisă la vremea ei, acum 50 de ani adică, și alta este să citesc poezia aceasta scrisă de cineva care trăiește acum. E artificial, nu se poate mima modul de a simți, de a te raporta la poezie în sine. Aceasta ca să nu mai intru în discuții mai "profunde" referitor la cât se potrivește secolului acestuia balada în sine...
eu mi-aș permite, dacă nu te superi, o altă variantă pentru că se vede că ai imaginație curăță-mi trupul de nisip decojește-mă acum sînt copt deja nu mai aștepta în fața acestui deșert ce sînt nu te mai mulțumi doar cu un pumn de nisip desfă-ți palmele privește soarele cum se scurge printre degete
superba viziune, o scufundare in lumina si o inaltare... sufletele care ne raman se transforma in ingeri. sa ii privim prin cristale. ai ales foarte bine si fotografia, e ca o pierdere de sine, in sine.
Alina, probabil că ai vrut să mă rogi frumos să pun anunțul cu Virtualia pe prima pagină.
Nu înțeleg cum adică să nu uit să îi dau nivel de autor lui Leonard. În rest cred că ți-a răspuns foarte bine Vlad.
În orice caz, dacă există cereri la adresa consiliului Hermeneia, toată lumea știe cum să se adreseze lui.
Nu am înțeles de ce este finalul ratat.
Andu Moldovean, chirpicii nu pot fi mai mult decit spune dictionarul limbii romane "CHIRPÍCI s.n. Material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr-un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. – Din tc. kerpiç." personal, stiu totul despre chirpici. in asocierea fortata cu Bougainvillea aglabra (http://en.wikipedia.org/wiki/Bougainvillea) dau altceva (dar devin off topic)...nici in dictionarul de neologisme nu gasesti "buganvilii". BTW, la chinezi numarul patru aduce ghinion.
descopeririea licorii care sa dea viata vesnica a obsedat generatii intregi, dar eu ma indrept spre un alt fel de alchimie. ai reusit sa vezi bine poemul meu. te mai astept si scuze pentru intarzierea in raspuns.
Mulțumesc, Marina, pentru reflecțiile și interogațiile pe marginea textului, mă gândeam că acea sabie înfiptă poate fi însăși moartea împlântată în condiția omenească sau, de ce nu, iubirea pogorâtoare, sacrificială a lui Dumnezeu ce ne traversează existența.
Domnule Manolescu, Multumesc pentru receptare/interpretare. Cu molipsirea asta virusologicfonetica, nu-i de gluma ;)), Dar cred "microorganismele" astea sunt vechi de cand lumea. Oare si Big-Bang-ul o fi fost...onomatopeic?
acerst poem este strabatut de un limbaj interior care anuleaza limbajul exterior si spus, afirmat. verbele prin insasi functia lor motorie antreneaza interiorul sentimentului si al fiintei. remarc aceasta metamorfza a ta, acest poem m-a impresionat ca niciodata. totul se vede altfel de la fereastra camerei lui, mai ales tu esti alta. te asezi intr-un context in care te afli printre oamenii mari si furnici, unde muzica ar fi o terapie de eliberare, de continuare . teama sa nu-ti patezi blugii, teama de a pleca, teama de a hotari poate. regasesc atata poetic in acest poem in care limbajul a devenit o imagine singulara de a exprima iubirea, medeea
Va multumesc pentru atentia acordata acestui text. Adrian, ai dreptate. Am corectat.
Virgil si tu ai dreptate. Se poate deduce usor ca „recolecție” inseamna amintire, o privire in trecut. „Tepid” e, desigur, sfios, timid. Las aceste cuvinte neschimbate. Cum, de altfel, ai putea traduce si ai da puterea necesara, in romaneste, expresiei "common sense"?
observatii: - nu stiu daca e corect respirare sau respiratie, poate amindoua dar mie respirare imi suna aici putin aiurea - in general am rezerve fata de expresii de genul "priveam linistea", chiar daca finalul vrea sa o expliciteze. ma tem ca ramine totusi o formulare defectuoasa. dar s-ar putea sa ma insel - strivirea degetelor in cele patru colturi de lume, nici aceasta expresie nu ma prea ispiteste poetic ca o nota separata, te-ai gindit vreodata sa scrii si despre alt subiect?
Citindu-ti textul "Scriitura-cihlimbar" observ ca si dumneata vizezi o alta tendinta care se contureaza din ce in ce mai bine in cadrul postmodernitatii si anume - ii zic eu - cea a Sacralitatii in lipsa unui termen mai potrivit care s-o diferentieze de o religiozitate dogmatica - "fiecare comunitate, mai mare sau mai mica, cu religia ei si dogma asociata". Sacralitate care ar putea fi o iesire "reala" din PoMo. O alta tendinta, ce mi se pare ca o pot identifica, este cea de natura unui NewAge. Si or mai fi si altele. Este "contraproductiv" (ca sa utilizez un termen al unui nou limbaj de lemn) sa zicem ca numitele tendinte se diferentiaza net. Ele se impletesc-despletindu-se (un fel de dans al lui Shiva?!) la ora actuala. Ceea ce duce, uneori, la o extensie (baroca - dar si ea extrem de atragatoare) a exprimarii. Castigul (estetic) net: imbogatirea mijloacelor de expresie. Cat despre binarism si depasirea lui, chipurile o depasire a dualitatii de la Descartes citire zic (poate gresesc) ca s-a batut pre multa moneda calpa pe seama unei asemenea depasiri. Inclusiv solutia pe care o propui de genul "(noi) pattern-urile care asteapta sa fie umplute" care seamana a "teza", "antiteza", "sinteza" (Hegel). Si care, bine zice cine zice (nu este acum locul sa dezvolt) constituie o iluzorie miscare a mintii in raport cu una "reala" (sa nu ma intrebi "Ce-i aia Realul?" ca nu mai terminam discutia)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Alexander, eu nu am nevoie de penite, in orice caz nu la modul infantil si patimas pe care il manifesti tu. Crede-ma, stau si ma gindesc ca ori "penitele de aur" pe Hermeneia au devenit asa de valoroase incit unii autori fac crize histrionice dupa ele, ori tu esti extrem de imatur in abordarea acestui lucru. Sincer, nu stiu ce sa cred. Nu imi vine sa cred neaparat prima versiune desi, evident, as fi incintat sa fie asta explicatia. Ce-a de-a doua versiune m-ar dezamagi si te-ar pune intr-o lumina foarte proasta pe tine insa. Habar n-am cum sa interpretez reactia ta. Numai literara nu e...
pentru textul : toaca este acum în perioada sistolă deDar domnule, există scaieți nemulțumiți de lâna oii de care se agață. Un asemenea scaiete este insul Părpuță.
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deposibil. sa aveti dreptate. nu va contrazic. mi s-a mai spus. asta. incerc si eu. altceva. poate nu e. foarte ok.
pentru textul : Niciun val dedesi, un text asemanator ( "exista viata dupa... ") a "prins" prima pagina. desigur, nu e asta o garantie ca e bine. sa continui in felul asta.
multumesc pentru.
Intervin, în calitate de editor pe acest site. Comentariul autorului Aranca, citez: Aranca - 2006-07-14 de multe ori, pare o obedienta usor maladiva, dorinta de "a place" publicului. draga mea Ela, astept intr-o zi sa fii tu. asta pentru ca nu mi-ai "demonstrat". nu mie. imi place sa vad o alta Ela. plina de ea insasi, cu personalitate. de multe ori ma intreb, care este adevarata Ela si nu am ajuns la o concluzie sa ma satisfaca. poate intr-o zi... nu văd să aibă nici o legătură cu textul (ba chiar se leagă de o presupusă latură a caracterului autorului Ela, în public, ceea ce mi se pare deplasat, mai ales pe un site de literatură). Ela nu a făcut decât să răspundă unui comentator care a lăsat un mesaj aici. Să încercăm a fi obiectivi, indiferent de simpatiile și antipatiile inerente într-o comunitate. Să încercăm a scrie bine, a comenta textele, în mod critic, fără să ne ascundem după cuvinte răsunătoare, dar goale în conținut. Vă mulțumesc pentru înțelegere.
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui deexista plagiat la poezia de mai sus. vezi: www.poezii.biz, titlu: Echivoc, postata de Serj (Sergiu din Galati) la data de 20 aprilie 2010. am vrut sa stii.
pentru textul : ambiguu | mîinile deda, un text cu nerv, unitar și pătrunzător. sunt multe crizele omului contemporan. acest "criminal" are multe pe conștiință. poate ne gândim prea rar la caricaturalul în care cădem furibund, un caricatural tern și stupid în care ne mișcam precum microbii pe sub "statuile" walt disney devenite modele culturale de referință. între amfiteatrul-templu și disneyland'ul catedrală. poate așa ar suna o scurtă caracterizare a diacronismului culturilor spre consumismul plictisitor și abrutizant de azi. bun text. am răsuflat ușurat la lizibilitatea lui. glumesc. bun venit!
pentru textul : campionii unei mari izbiri deIoan, nu ştiu precis dacă şerpii năpârlesc toamna, dar cam asta e ideea.
Daniel, bună sesizare, e şi un fel de itinerar acolo.
Mulţumesc pentru intervenţii.
pentru textul : La margine (Profetul) dee ok, nu-i graba.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - I - deeu folosesc Opera pe un tel samsung.
Pt. că am anunţat: „Clubul Bobadil nu-l mai frecventez”, asta nu mă împiedica sa-l frecventez pe al tău că mă distrează. Aşa că mă ofer eu să-l iau de mânuţă; pe lângă un handicapat (boşorogit - subsemnatul), al doilea din naştere (nepoţelul) ce mai contează. Vom pune amândoi de-o demonstraţie de ziua „Conspiraţiei Cosmiotice, ba chiar Universale” în care boşorogul va fi în frunte iar nepoţelul, cum se cuvine, în spate cu o lopăţică în mână pe post de placardă. Şi cum am darul anticipaţiei (ca şi atunci cu „morcovul”), lucrurile se vor desfăşura cam în felul următor: la un moment dat, nepoţelul – pe care handicapul nu-l împiedică să se ţină de farse tâmpite; ba tocmai d’aia – precis îmi va trage una cu lopăţica în cap; iar eu, furios şi nedumerit, mă voi întoarce şi «academic» voi exclama: „Care dai, bă?!”; Bobadilică, nedumerit (pe bune), după ce se va uita în toate părţile: „Parcă poţi vedea în înghesuiala asta?!” ; în fine, uitându-mă mai bine şi ne văzând decât o maimuţică de-a dreptul idioată, voi rămâne stupefiat: „Ia uite, dom’le, că şi vorbeşte!”.
Bibliografie
Cei interesaţi şi doritori de amuzament pot urmări schimbul de replici între mine şi nepoţel, prin com-uri:
0.
Com Bobadil la textul meu de la adresa: http://hermeneia.com/content/manifeste_1_manifestul_partidului_comunist#...
semnal
Eu doar semnalez că acest gerontocrat pe numele lui gorun manolescu zis sixtus este pe cale să acapereze spațiul acestui site cu mașinațiunile dumnealui care sunt cu adevărat nesfărșite.
Eu îmi doresc în schimb să citesc pe H mai multă literatură, chiar și politică dar să fie literatură, decât aceste gunoaie. Domnul Manolescu până acum cel puțin mie nu mi-a dovedit că este în stare recent să lege prea multe cuvinte inspirate laolaltă și în loc să facă o pauză așa cum facem cu toții atunci când ea, muza noastră, ne-a părăsit, el trage cu aceste făsăieli în noi de parcă am fi toți proștii dumnealui.
Huo, deși știu că mă repet.
Și-i mai dă apă la moară și lui Nicholas să ne povestească amintiri din copilăria lui oprimată de nici nu mai am avut nevoie să-mi apăs degetele pe fundul limbii.
Huo din nou domnule gorun!
________________________________________
trimis de bobadil pe Iul 28th, 2010 la 3:32 pm
1.
?
Com Bobadil la textul meu de la adresa: http://hermeneia.com/content/manifeste_2_manifesto_of_futurism_marinetti...
ce naiba sunt textele astea?
Tot o diversiune la care acești oameni cu speranță de viață scăzută și mintea înțepenită în ce a fost acum un milion de ani mi se pare că se pricep cel mai bine, oameni pe care îi doare în p..ă de ce va urma pe lumea asta.
Și în caz că nu ați aflat domnule gorun, america se pregătește de a doua recesiune și foarte probabil de războiul total cu iran-ul și cu alții la fel de amabili iar matale o dai cu manifestele astea? Păi matale o să pleci liniștit pe lumea ailaltă cu manifestele astea prăfuite iar noi o să rămânem aici cu războaiele făcute de clonele care gândesc ca matale. Ce ai zice să scrii matale că tot ești așa de deștept despre manifestul american de luptă? Că acum ai la dispoziție și cele cca 90,000 de dosare secrete care tocmai se scurseră către public despre războiul din afganistan, aproape o glumă vremea când americanii înfierau invazia comunistă în afganistan, remember? Tot opiumul îl căutau, HUO domnule gorun țara moare și baba și moșu se piaptănă. E drept, văd că ai babă mult mai tânără.
trimis de bobadil pe Iul 26th, 2010 la 4:27 pm
2.
Com Bobadil la textul meu de la adresa: http://hermeneia.com/content/replica_la_un_com_al_lui_calin_samarghitean...
Virgile,
Virgile, adică tu zici că Bob Marley în al său 'redemption song' se referea la un jaf armat urmat de o răpire or such?
Sau de fapt ce a fost la urma urmei înainte, oul găina sau ingineria genetică?
Cât despre dialogul mega-doct al acestor domni (G.M. şi Călin Sămărghiţan, n.m.) întins peste răbdarea noastră de cititori ca o peltea și mie mi-ar fi venit să trântesc o perjă deasupra, dar mi-ai luat-o tu înainte, exgerând un pic pentru că, recunoaște, pur și simplu nu te-ai putut abține.
________________________________________
trimis de bobadil pe Sep 30th, 2010 la 4:21 pm
3.
Com M.G. la textul meu de la adresa: http://hermeneia.com/content/replica_la_un_com_al_lui_calin_samarghitean...
Boba, Fiind vorba, totuşi, de
Boba,
Fiind vorba, totuşi, de textul meu am înţeles că l-ai citit şi ţi-a plăcut extraordinar de mult.Mai ales ce zice Rorty. Dar nu vrei să recunoşti. Altfel nu aş fi avut azi noapte o premoniţie. Am visat că-mi crescuse un morcov (nu spun unde). Şi tu erai, în spatele meu, pe post de iepure. Să-ţi fie de bine!
________________________________________
trimis de Sixtus pe Sep 30th, 2010 la 11:08 pm
4.
Com Bobadil la textul meu de la adresa:
http://hermeneia.com/content/replica_la_un_com_al_lui_calin_samarghitean...
Stimate autor, Fiindu-mi
Stimate autor,
Fiindu-mi deocamdată greu să răspund pe limba matale la com, îți spun că re. textul matale sunt mai mult preocupat acum de Ioachim de Flora (cca 1150 parcă) decât de Rorty al matale, de aceea nu am găsit resurele spirituale și fizice necesare pentru a parcurge textul până la capăt așa cum bine ai intuit matale.
În rest despre morcovi și iepuri cele bune.
La fel și despre celelalte lucruri pe care le intuiești matale.
________________________________________
trimis de bobadil pe Oct 1st, 2010 la 3:52 p
NOTA: Aici urmează o discuţie între Profetul si Bobadil la care am intervenit şi eu
5.
Com Bobadil trimis la textul Profetului de la adresa: http://hermeneia.com/content/cu_o_gaura_mare_patrata_in_piept
Nu înțeleg ce rost are să
Nu înțeleg ce rost are să postezi pe site poeme publicate pe hârtie, poate ar merge o secțiune specială la postare de tipul 'publicate'.
NU de altceva, dar ca să știe lumea și cum să citească și cum să comenteze.
Pentru că una este un poem mai vechi care a fost eventual pus pe unele site-uri și este re-pus în atenție pe H acum și alta un poem care aparține unui volum care a văzut lumina tiparului.
Right?
________________________________________
trimis de bobadil pe Oct 1st, 2010 la 3:36 pm
6.
Com trimis de Profetul la textul Profetului de la adresa: http://hermeneia.com/content/cu_o_gaura_mare_patrata_in_piept
I don't think so.
I don't think so. Nu cred că ai dreptate, Bobadil. Dar cred că ți s-a pus ție pata cu privire la mine sau poate nu mai ai idei. Mai bine comentează alte aspecte dintr-un text sau altul. Nu cred că sînt primul și nici ultimul care își postează online un text care a apărut și pe hîrtie. Cel puțin eu am (să-i zicem decență, dar fără să intenționez să ofensez pe nimeni, pentru că fiecare face cum consideră că este corect) deci eu cel puțin marchez în titlu faptul că textul a fost postat prima dată în altă parte. Probabil (și sînt ironic acum) am și eu dreptul să îmi public pe Hermeneia textele proprii deși întîmplarea a făcut ca ele să fie postate inițial în alt loc. Mi se pare că este normal și cinstit să am dreptul acesta cu textele mele. Despre o secțiune cu „texte publicate pe hîrtie”, cine știe... Poate. Dar tu erai cel care te plîngeai pînă de curînd că sînt prea multe categorii și subcategorii pe Hermeneia. În orice caz gestul meu este mult mai puțin inacceptabil în comparație cu gestul altora care folosesc Hermeneia probabil doar ca pe o magazie de vreme ce își mai postează textele încă în douăzeci de alte locuri. Astfel că textele lor pe Hermeneia nu mai au nici un fel de inedit. În orice caz cu excepția Liternet și site-ul Luminiței Suse, și cu excepția site-urilor și blogurilor care îmi postează textele fără permisiune, și cu excepția poezie dot ro unde am început să postez în 2004 textele mele nu pot fi găsite decît pe Hermeneia. O mică parte din ele au apărut pe hîrtie în Mirabile Dictu, în Antologia agoniei și cam atît.
________________________________________
trimis de Profetul pe Oct 1st, 2010 la 4:54 pm
7.
Com trimis de Bobadil la textul Profetului de la adresa: http://hermeneia.com/content/cu_o_gaura_mare_patrata_in_piept
Virgil, Corect tot ce spui. Și
Virgil,
Corect tot ce spui. Și nu mi s-a pus pata pe tine ci valorez cum se cuvine disputa amicală și polemica purtată cu un om care gândește, uneori îmi place și când ies scântei, îmi amintește că odată, demult, omul a născocit focul.
Cât privește inspirația 'ideile' cum spui tu bagatelizând un pic, asta e o discuție mai lungă. Ce am spus eu poate fi recunosc o răutate, dar, așa cum bine ai sesizat, nu m-am putut abține, asta e.
Poemul însă este super, ca de altfel aproape întregul Mirabile Dictu, un volum de versuri pe care, oricât rearanjez, îl păstrez mereu la față în biblioteca de acasă.
________________________________________
trimis de bobadil pe Oct 2nd, 2010 la 3:48 pm
8.
Com-ul meu trimis la textul Profetului de la adresa: http://hermeneia.com/content/cu_o_gaura_mare_patrata_in_piept
1, Virgil (Boba mai târziu puţin), am început un proiect de cronici ale unor cărţi pe care le consider semnificative dar despre care critica care, chipurile, se doreşte „profesionistă” nu se învredniceşte să scrie. Proiectul a fost deschis cu autorii A. Gejan şi D. Cozan (texte postate şi pe H.) şi e în lucru o cronică despre volumul lui S. M. Grad („Surogat”). Ag vrea să scriu şi despre „Mirabile Dictu” (nu ştiu când încă). Dar nu sunt în posesia volumului. Există două posibilităţi: (a) să-mi indici dacă poate fi achiziţionat prin poştă direct de la editură (nu dispun de timpul necesar să umblu prin librării); (b) să-mi trimeţi volumul în *.pdf prin email la [email protected]. Asta în măsura în care eşti de acord să fi cuprins în proiectul meu.
2. Boba, este evident că suferi de personalităţi multiple; şi nu că „joci numai teatru” cum te lauzi, fiind vorba de ceva patologic (şi te rog să mă crezi că ştiu ce spun). Şi dacă unele dintre ele sunt (oarecum) simpatice, altele sunt de-a dreptul…nu vrea să folosesc cuvântul. Dovada se găseşte chiar în com-urile tale la textul de faţă, atunci când, una dintre personalităţile din ultima categorie, întâi scuipă „Nu înțeleg ce rost are să postezi pe site poeme publicate pe hârtie” urmând o justificare complet aiurea şi apoi, în alt com. când, pe bună dreptate autorul îţi dă peste nas, alta linge (scuipatul) „Poemul însă este super, ca de altfel aproape întregul Mirabile Dictu, un volum de versuri pe care, oricât rearanjez, îl păstrez mereu la față în biblioteca de acasă.” Poate că cineva care te întrece este unul de-şi zice Bobadil. Îl cunoşti cumva? În ceea ce priveşte „sponsorizările” de care faci caz şi când trebuie şi când nu, dacă tot le faci, fă-le în stil grande. Instituie şi tu un premiu de câteva mii de EU care să asigure tipărirea volumului premiat la o editură ca lumea care să dispună şi de o distribuţie corespunzătore şi nu la una de kakao (nici măcar la astea nu sunt de ajuns cei câţiva marafeţi pe care-i oferi). Cu câteva sute de EU pe care îi dai, măi Mecenică, am vrut să scriu „Mucenică” (şi nu te gândi la „Mucenic” ci indirect la obiectul acela de şters la nas) nu faci altceva decât să-ţi satisfaci paranoia uneia dintre personalităţi prin care obligi să fi inclus în juriu atunci când pe H. ţi s-au interzis lansările individuale de, chipurile, „concursuri”; rezultatul cărora fiind dat de alte două personalităţi ale matale, una incompetentă şi alta rău intenţionată. Şi nu te mai da mare că citeşti cărţi de pe la o mie şi un pic (eventual în manuscris) pt. că, dacă o şi faci, lucru de care mă îndoiesc, tot nu înţelegi nimic. Cum am inimă largă, îţi pun la dispoziţie o listă întreagă din aceiaşi perioadă, dar şi din altele, pe care ţi le ofer citite gata, dar şi înţelese, ca să nu te mai oboseşti. Ce să-i faci? Am avantajul vârstei şi al timpului la care le-am parcurs înainte de a mă „boşorogi” cum binevoieşti să mă gratulezi cu gingăşie într-un com. la un text al subsemnatului. În încheiere, pt. că ştiu că unuia dintre Bobadili îi plac bancurile, citeşte-l pe cel ce urmează. Ci că pe o insulă ce părea pustie acostează un vapor. Spre uimirea celor de pe vas găsesc acolo un unic supravieţuitor (englez) al unui naufragiu întâmplat demult (vezi „Doom” pt. corectitudine; când e locuţiune adverbială, se scrie „de mult”; nu e cazul aici). Acesta îi invită să vadă cum s-a descurcat de unul singur, indicându-le trei clădiri pe care le construise. Îi conduce la prima şi-i invită în interior: „Aici e casa în care locuiesc”. Idem la a doua: „Aici e clubul pe care îl frecventez”. Pe a treia o ignoră. „Dar pe ea de ce nu ne inviţi s-o vizităm”? „Aceea….Aceea e clubul pe care nu-l frecventez”. Cred (sper), dar nu sunt sigur că ai înţeles despre ce e vorba. Dacă nu, adaug, poate te prinzi: şi ăia mulţi care te bântuie o să se plictisească şi ei de vidul tău interior (şi nu acela Buddhist sau din fizica subcuantică care e „plin”) şi vei deveni… Dacă sunt prea subtil, spune-mi, nu te jena. O să-ţi mai fac o ultimă vizită să-ţi „explic”, şi cu asta, basta. Asta nu mă face ca, în final, să nu-mi rămâi simpatic (în calitate de caz patologic).
________________________________________
trimis de Sixtus pe Oct 4th, 2010 la 7:24 am
FINE DEL PRIMO TEMPO
pentru textul : mersi pentru intenţia de ţigară deremarc: "Atât de liniște este în mine, ca o prosteală care îți rămâne pe chip, uimirea disprețului care cade pe tine în momentul adevărului."
pentru textul : Punct și de la capăt deÎn orice caz, mie textul mi se pare o alegorie pentru ceva mult mai mult decît pare să spună la prima vedere. Iar acel "Deocamdată ninge" mi se pare o excelentă avertizare mascată.
imaginea e a ta?
pentru textul : Întârziere decred c-ar trebui specificat
pentru că şi ea contribuie mult la atmosfera creată.
plăcută contopire între imagine şi poezie!
D-le Dălan, în primul rând, nu mi-aduc aminte să fi băut împreună. Aşadar, lăsaţi apelativele miştocăreşti la intrare. Intervenţia mea era una pe text şi, mai voalat, e drept, vă atrăgeam atenţia să schimbaţi câte ceva prin poezică, pentru a nu fi trimisa la şantier. Cu alte vorbe, am mizat pe fineţe. Şi am pierdut.
Numeralul se acordă în gen cu substantivul determinat. Vă rog să corectaţi aici: "poate ne prinde şi ora doisprezece"!
În rest, vizavi de pumni, palme, şuturi şi alte scăfârlii anatomice, vă priveşte. Nu ştiu cine are de pierdut dacă textul e perceput ca o bătaie pentru un loc de parcare.
pentru textul : prăbuşire deAaaa, aerul ăsta de metafizician căzut în butoiul logosului anamnezei lui Seneca suferind de pojar (v-a plăcut asta?) nu vă prea prinde. Uneori, subtilitatea filosofică ori a integrării în nara lui Dumnezeu se confundă până la identitate cu retorismul frunzei de câine, după citirea cărţii de telefon.
da, saphire, sunt de acord cu tine in ceea ce priveste folosirea unui cuvant cu sensuri diferite intr/o singura strofa. ca dovada, voi reveni asupra textului. si acel inca este zadarnic. voiesc insa sa iti spun ca nu intentionez, nu am cautat si nici nu am urmariti niciodata si in nici un fel sa scriu in versuri. daca am ales forma de strofa in patru versuri si, uneori, a mai iesit si o rima sau am dat impresia ca intentionez a o concepe, nu asta am urmarit. am scris cum am simtit. de aceea, te cred, pe buna dreptate, cand spui ca poemele mele sunt neslefuite. asa este. pe acest site le pun calde, daca pot spune astfel. parerile voastre ma ajuta sa le slefuiesc, sa elimin balastrul lor, sa opresc ce este de valoare, daca este ceva valoros. iti multumesc pentru ajutorul ce continuu mi/l dai si te astept la fel de obiectiva si la urmatoarele texte.
pentru textul : Concepție demultumesc pentru trecere, cami! da, e un gand al fiului meu de 7 ani, care vorbeste mult si, din spuselel lui, care pentru el au sensul lor, eu desprind si incerc a pune in versuri ceea ce imi pare ca ii defineste inocenta.
pentru textul : Dacă nu citiți, treaba voastră! depoemul acesta are gust de piersica, e bine si cald in el, imaginile se succed
insa putin cam brusc consonand cu stari alternative ce trec de la citit la sport extrem :)
nu inteleg de ce "tolanit intr-o limba straina" si nici de ce "beat pe o panza nepictata" dar per ansamblu e cald si bine aici, chiar daca "perdeaua pe care intra soarele nu inmugureste" ... asta mi-a placut, la fel adrenalina aceea din versul cu bulgarele de zapada respirat pana la capat!
nu te superi daca mai zic ca ... nu inteleg de ce pui doua sau trei virgule din moment ce tot nu le pui pe toate? :)
inspiratie si pace buna
pentru textul : tolănit într-o limbă străină deȘtim că este o baladă, pentru că ne avertizezi din subtitlu. Dar tot nu m-am putut opri să mă întreb, citind "e chiar adevărat? Se mai scrie astăzi astfel? Ce reproșez poeziei tale? Că are un suflu prăfuit, că vorbește într-un mod nenatural, nefiresc. Eu una cred că, indiferent dacă astăzi cineva dorește să scrie poezie cu rimă, tot va trebui să adapteze limbajul, mijloacele poetice și atmosfera la cotidian. Și nu mă refer câtuși de puțin la vulgarități, dar nu cred că cineva mai gândește astăzi în expresii sau cuvinte ca: "gropnița comună", "veșmânt de gală", "Și cufundați de-a sila în glod și-n vizuina Jivinelor", "Făcliile din astre " etc etc etc. Nu putem "copia" un stil care nu mai spune nimic unui contemporan. Una este să citești o astfel de poezie scrisă la vremea ei, acum 50 de ani adică, și alta este să citesc poezia aceasta scrisă de cineva care trăiește acum. E artificial, nu se poate mima modul de a simți, de a te raporta la poezie în sine. Aceasta ca să nu mai intru în discuții mai "profunde" referitor la cât se potrivește secolului acestuia balada în sine...
pentru textul : Va fi ca-ntr-o poveste deeu mi-aș permite, dacă nu te superi, o altă variantă pentru că se vede că ai imaginație curăță-mi trupul de nisip decojește-mă acum sînt copt deja nu mai aștepta în fața acestui deșert ce sînt nu te mai mulțumi doar cu un pumn de nisip desfă-ți palmele privește soarele cum se scurge printre degete
pentru textul : Decojirea desuperba viziune, o scufundare in lumina si o inaltare... sufletele care ne raman se transforma in ingeri. sa ii privim prin cristale. ai ales foarte bine si fotografia, e ca o pierdere de sine, in sine.
pentru textul : lumini. așteptând. deAlina, probabil că ai vrut să mă rogi frumos să pun anunțul cu Virtualia pe prima pagină.
pentru textul : să nu îți faci prieteni deNu înțeleg cum adică să nu uit să îi dau nivel de autor lui Leonard. În rest cred că ți-a răspuns foarte bine Vlad.
În orice caz, dacă există cereri la adresa consiliului Hermeneia, toată lumea știe cum să se adreseze lui.
Nu am înțeles de ce este finalul ratat.
Teamă mi-e că a impresiona e chiar rostul poeziei...
pentru textul : Colorado deVersul se paote să fie slăbuţ.
Andu Moldovean, chirpicii nu pot fi mai mult decit spune dictionarul limbii romane "CHIRPÍCI s.n. Material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr-un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. – Din tc. kerpiç." personal, stiu totul despre chirpici. in asocierea fortata cu Bougainvillea aglabra (http://en.wikipedia.org/wiki/Bougainvillea) dau altceva (dar devin off topic)...nici in dictionarul de neologisme nu gasesti "buganvilii". BTW, la chinezi numarul patru aduce ghinion.
pentru textul : avon cosmetics dedescopeririea licorii care sa dea viata vesnica a obsedat generatii intregi, dar eu ma indrept spre un alt fel de alchimie. ai reusit sa vezi bine poemul meu. te mai astept si scuze pentru intarzierea in raspuns.
pentru textul : Alchimia sufletului deMulțumesc, Marina, pentru reflecțiile și interogațiile pe marginea textului, mă gândeam că acea sabie înfiptă poate fi însăși moartea împlântată în condiția omenească sau, de ce nu, iubirea pogorâtoare, sacrificială a lui Dumnezeu ce ne traversează existența.
pentru textul : arca lui Moebius deDomnule Cristea, este evident dreptul dumneavoastră să exprimați o opinie în timp ce vă jucați cu cuburi.
pentru textul : Vis de iarnă deDomnule Manolescu, Multumesc pentru receptare/interpretare. Cu molipsirea asta virusologicfonetica, nu-i de gluma ;)), Dar cred "microorganismele" astea sunt vechi de cand lumea. Oare si Big-Bang-ul o fi fost...onomatopeic?
pentru textul : clean deacerst poem este strabatut de un limbaj interior care anuleaza limbajul exterior si spus, afirmat. verbele prin insasi functia lor motorie antreneaza interiorul sentimentului si al fiintei. remarc aceasta metamorfza a ta, acest poem m-a impresionat ca niciodata. totul se vede altfel de la fereastra camerei lui, mai ales tu esti alta. te asezi intr-un context in care te afli printre oamenii mari si furnici, unde muzica ar fi o terapie de eliberare, de continuare . teama sa nu-ti patezi blugii, teama de a pleca, teama de a hotari poate. regasesc atata poetic in acest poem in care limbajul a devenit o imagine singulara de a exprima iubirea, medeea
pentru textul : poem cu verbe proaste deVa multumesc pentru atentia acordata acestui text. Adrian, ai dreptate. Am corectat.
pentru textul : polemică deVirgil si tu ai dreptate. Se poate deduce usor ca „recolecție” inseamna amintire, o privire in trecut. „Tepid” e, desigur, sfios, timid. Las aceste cuvinte neschimbate. Cum, de altfel, ai putea traduce si ai da puterea necesara, in romaneste, expresiei "common sense"?
observatii: - nu stiu daca e corect respirare sau respiratie, poate amindoua dar mie respirare imi suna aici putin aiurea - in general am rezerve fata de expresii de genul "priveam linistea", chiar daca finalul vrea sa o expliciteze. ma tem ca ramine totusi o formulare defectuoasa. dar s-ar putea sa ma insel - strivirea degetelor in cele patru colturi de lume, nici aceasta expresie nu ma prea ispiteste poetic ca o nota separata, te-ai gindit vreodata sa scrii si despre alt subiect?
pentru textul : Imperfect decând le vei vinde, să îmi spui și mie, dau o înghețată :)
pentru textul : I live in a yellow water-lily deCitindu-ti textul "Scriitura-cihlimbar" observ ca si dumneata vizezi o alta tendinta care se contureaza din ce in ce mai bine in cadrul postmodernitatii si anume - ii zic eu - cea a Sacralitatii in lipsa unui termen mai potrivit care s-o diferentieze de o religiozitate dogmatica - "fiecare comunitate, mai mare sau mai mica, cu religia ei si dogma asociata". Sacralitate care ar putea fi o iesire "reala" din PoMo. O alta tendinta, ce mi se pare ca o pot identifica, este cea de natura unui NewAge. Si or mai fi si altele. Este "contraproductiv" (ca sa utilizez un termen al unui nou limbaj de lemn) sa zicem ca numitele tendinte se diferentiaza net. Ele se impletesc-despletindu-se (un fel de dans al lui Shiva?!) la ora actuala. Ceea ce duce, uneori, la o extensie (baroca - dar si ea extrem de atragatoare) a exprimarii. Castigul (estetic) net: imbogatirea mijloacelor de expresie. Cat despre binarism si depasirea lui, chipurile o depasire a dualitatii de la Descartes citire zic (poate gresesc) ca s-a batut pre multa moneda calpa pe seama unei asemenea depasiri. Inclusiv solutia pe care o propui de genul "(noi) pattern-urile care asteapta sa fie umplute" care seamana a "teza", "antiteza", "sinteza" (Hegel). Si care, bine zice cine zice (nu este acum locul sa dezvolt) constituie o iluzorie miscare a mintii in raport cu una "reala" (sa nu ma intrebi "Ce-i aia Realul?" ca nu mai terminam discutia)
pentru textul : Binaritate & PoMo dePagini