Bine aţi punctat aici. Evoluţia e vizibilă. Eu remarc şi ideea, limbajul bine structurat, chiar economia de cuvinte fără a pierde înţelesul. Dănuţ scrie bine, merită citit. Transmite excelent starea momentului şi induce imagini deosebite. Cît priveşte traducerile, sînt bune, chiar savuroase.
LIM.

Ca sa ne intelegem bine: ma onoreaza aprecierile in masura in care e un text in care am pus cit mai mult din mine si e receptat ca atare. Nu-mi doresc sa am un loc in literatura, nu m-am comparat niciodata cu Nichita, Sorescu, Naum. Daca se simte ceea ce am vrut sa transmit, pentru mine e mai important decit orice volum pe care l-as scoate. Toto timpul mi-am spus ca daca va fi vreodata sa scot o carte, am s-o scot in patru exemplare: unul pentru mine, unul pentru un raft oarecare dintr-o librarie oarecare, unul pentru cine vrea si unul pentru mama. O apreciere sincera pentru mine e mai importanta decit un loc in literatura. Stiu exact unde ma situez; uneori imi iese, alteori nu. Multumesc tuturor de critici si aprecieri.

“tot ce iubesti omoara si saruta” trimite la filozofia cautarii “adevarului”, a marelui Adevar, caci el elibereaza si inalta, dar ca sa-l cunosti trebui sa omori demonii din drum... dar dincolo de tristete... viata va avea intotdeauna dreptate, indiferent cum am lua-o ! cu gand prieten anna

şi mie îmi place acel regionalism, mulţumesc pentru semnul de lectură.

Nu pot fi in consonanta cu urmatoarea afirmatie, foarte hotarata de altfel :
"Dacă nu ai un anumit tip de orgoliu, nu poți fi creator și basta"
Poate ca nu ai succesul unuia care stie sa se puna in scena sau sa isi managerieze opera... dar ca orgoliul ar fi literalmente necesar actului de creatie... hmm... ar fi destule exemple care povestesc contrariul.

Din cuvintele : "spectacolul oricărei competiții ține exact de confruntarea unor personalități distincte, pe care este interesant să le vezi în acțiune. Mă bucur că membrii juriului sunt spirite eterogene." - nu prea stiu ce sa inteleg.
Concursul priveste juriul sau candidatii ? Eu as fi zis ca febra confruntarii ii loveste pe cei ce vor premiile, si nu pe cei ce le impart :)

e un mesaj Cami, pentru calatorii pierduti printre nori, de la un calator uitat in timp. Ferice de cel care ajunge la Topalu inainte sa-si vinda sufletul! multumesc pentru popas!

Stefan, corecteaza titlul, te rog.

poate, putin, finalul strofei 4 scapa din context, generalizeaza fortat. pare lipit (ultimele 4 versuri). nu-mi pare de acolo...

Marina, multumesc pentru semnalizarea greselilor. Mi-a scapat acel typo, desi am recitit... Iar dincolo "starvul timpului" trebuia sa fie, merg sa corectez. sper sa gasesc o modalitate de a reformula si primul vers...ai dreptate, e dificil de pronuntat. mi-e ciuda! :) Adriana

ziceam eu...demult...ca as fi vrut penitele inapoi. :)
iata.

aștept acest extraterestru
vreau să văd arșița după mine în ochii lui
ca o cădere de fructe bătute cu parul
acele gânduri
mă vor fascina o eternitate
mi se va ridica părul pe brațe
poate voi întinde mâna stângaci
aștept acest extraterestru
cum așteaptă o fântână prima ploaie
sau un copil prima lui zi de școală
fâstâcit poate și devorat de prezent
mă voi împiedica spre el
conștient că vin dintr-o lume
de care cu greu nu mai îmi este rușine
iar dacă îmi va zâmbi
acest extraterestru așa cum îi zâmbește
tatălui său
povara mea se va ridica
precum flacăra lumânării ori oile la munte
îl voi numi domnul meu drag
rămâi dumnezeul meu preasfânt
hai să ne plimbăm puțin

fie ca aceste rânduri, scrise azi, să își găsească rostul aici, în subsolul acestei postări.

Ok, am avut suficiente discutii zilele astea cu diferite persoane. Concluzia mea este ca textul asa cum era nu incalca Regulamentul Hermeneia. Una din temerile mele este "talibanizarea" raportarii la exercitiul literar si crearea unui precedent periculos de intoleranta. A folosi un limbaj pornografic e un lucru distinct si e o alegere clara daca vrei sa faci sau nu o astfel de "literatura". Si sint chiar uimit ca Bobadil care in mod repetat a incalcat regulamentul acolo devine atit de preocupat de Regulament aici. Mi se pare un gest ipocrit de genul "inghitirii camilei si strecurarii tintarului", daca e sa folosim un limbaj biblic. Cind vine vorba insa de sensibilitati religioase lucrurile pot deveni foarte alunecoase. Foarte usor putem sa devenim asemanatori cu acei musulmani care au terorizat Europa pentru ca cineva a facut intr-un ziar caricaturi cu Mahomed. Si observ acelasi tip de intransigenta religioasa si la Bobadil si la Queen Margot. Si nu imi ascund profunda dezamagire. Avem de-a face aici cu un risc major la adresa intelegerii conceptului de libertate de exprimare. Evident, cite persoane atitea acceptiuni. In acceptiunea mea atita timp cit nu se mentioneaza un nume de persoana sau de confesiune religioasa nu se poate vorbi de profanare sau defaimare. Dupa cum trebuie sa existe o protectie impotriva profanarii sau defaimarii tot asa trebuie sa existe o protectie si impotriva abuzurilor acestor vinatori de vrajitoare care urmaresc limitarea libertatii de expresie asa cum le convine lor. Nu cred ca poate functiona ca si criteriu pentru definirea profanarii sau defaimarii elemente de genul "eu ca si exponent al confesiunii x ma simt jignit de expresia y". O astfel de justificare este o gluma si eventual o ofensa la adresa inteligentei fiecaruia dintre noi. Unde am ajunge daca fiecare ar trage semnalul de alarma de fiecare data cind "se simte jignit". Eu de exemplu "ma simt jignit in simtul meu estetic" cind citesc anumite timpenii nonestetice care se posteaza pe Hermeneia. Si nu sint putine. Ce ar trebui sa fac? Sa ma dau de ceasul mortii? Sa invoc drepturile omului sau Regulamentul Hermeneia?! In orice caz eu am ales sa elimin acele portiuni controversate. Si o fac, asa cum am spus, cu multa stringere de inima. Nu ca mi-ar fi neaparat dragi. Dar fiindca acest lucru poate fi perceput ca un fel de cedare in fata acestei "talibanizari estetice". O fac insa pentru ca nu prea am cu cine sta de vorba ia cind oamenii ajung sa foloseasca drept argumente expresii de genul "te crezi destept, esti arogant, esti cu nasul pe sus" si alte asemenea, pur si simplu incep sa ma plictisesc. Ma asteptam la o controversa inteligenta si ambitioasa nu la smiorcaieli si justificari din astea infantile. Dar zadarnica mi-a fost asteptarea. Si asta cu atit mai mult cu cit niciodata nu am anulat contul nimanui care m-a atacat barbateste, inteligent si frontal. Si nu mi-e frica de controverse. De fapt cred ca adevarata valoare si calitate se naste din controverse. Dar cind vin oameni si invoca faptul ca ma cred prea destept, sau ca sint arogant sau alte aberatii din astea ieftine, ma apuca asa o dezamagire profunda ca nici macar o controversa ca lumea nu am cu cine sa am. As vrea sa mai adaug ceva. Da, hermeneia imi apartine. Si unul din principiile care au stat la baza ei a fost libertatea de exprimare. Pentru ca cred foarte mult in asta. Si asta mai ales pentru ca cred ca românii inca nu stiu ce inseamna libertatea de exprimare. Asta nu inseamna ca nu stiu sa injure sau sa isi umple ziarele cu pornografie. Libertartatea de exprimare insa insemna cu totul altceva. Incidentul acesta nu a facut decit sa scoata in evidenta inca o data aceasta realitate subtila. Evident se mai poate vorbi mult despre asta.

Vladimir, bine ai venit! Poezia e ca viata, pe alocuri banala insa de cele mai multe ori surprinzatoare. Cu siguranta nu-i lipseste creativitatea si mereu ne-am dori sa o mai perfectionam cand nu merge cum vrem noi.
Mariana, desi am mai multe poeme puse la pastrare peste care ma uit periodic, as putea spune ca niciunul nu e inca finisat. Mereu am primit cu bucurie sugestiile pertinente si bune, iar in cazul tau mereu a fost asa, fapt pentru care iti multumesc si te mai astept.:)

Ei, ce emoții am avut postând textul acesta. M-a chinuit și pe mine accentul. Dar ce zici, facem un compromis? schimb in "diștept", dar "înțăpător" sună ardelenește mai degrabă, parcă nu aș modifica.
Cel mai amuzant moment era să-i ascultăm conversând la cursurile de engleză. N-aș putea reda în scris, am făcut o mică tentativă deasupra, dar e palidă tare. :)

Acum stau să mă gândesc dacă să n-o de-moldovenizez pe Ada, ce e mai important, personajul sau lectura. Îți mulțumesc de părere. :)