au o gingăşie deosebită scierile tale;
stăruie în memorie ca un parfum de o esenţă rară, subtilă, pe care l-ai simţit doar o singură dată, dar nu-l poţi uita...
poate ar merge mai bine fără repetiţia "în noaptea adâncă" din prima strofă ... dar poemul, ceea ce rămâne după ce l-ai citit, este demn de pen-numele tău.
...sincer, şi eu am fost destul de mulţumit de partea aceea. Şi mi se întâmplă atât de rar...
Silviu,
...Nopţilea acelea au fost atât de lungi, încât, uneori, am impresia că nu s-au terminat. Deşi acel "de" poartă în el o oarecare nuanţă, cred că se poate şterge.
Paul,
...Din raţiuni pe care care le-am tot repetat, de obicei, nu mă folosesc de construcţii genitivale. În acest caz însa am mizat pe arhicunoscuta expresie "fântâna vieţii" pentru că 1. perfuzia chiar aşa mi se părea la momentul acela; 2. sintagma se mula fidel pe sens urmându-i versului "urmăream ca un basm picătura". Bineînţeles, aceste motive nu scuză sărăcia simţului artistic din acest sector. Aşadar, mă voi gândi la modificare. Mă bucur că, în rest, ti-a plăcut.
Cu prietenie, fiecăruia câte un salut dintr-un Iaşi cuibărit lângă sobă, dar cu un picior uitat în iarnă.
da, cred ca ceea ce atrage atentia asupra acestui text este mina sigura. precum si abilitatea de a evita capcanele retoricii sau ale "lirismului", atit de frecvente in poezia feminina pe care o intilnesti astazi. fascinant versul "ceva ce dumnezeu a unit trebuie să rămână unit iar dacă eu reușesc să schimb asta e doar meritul meu"... prin profunzimea lui filozofica
Viorica, bine ai venit pe Hermeneia, fie în calitate de scriitor, fie în calitate de cititor.
pentru început, te rog să citești Regulamentul site-ului. ca peste tot, există și aici niște reguli privind modul de a publica și de a comenta textele.
ți-ar fi de folos.
de exemplu, îți spun de pe acum că pe Hermeneia se comentează textul publicat, nu sau raporturile dintre autori.:)
sau
niciun comentariu de aici nu ajunge la off-topic, așa că orice atac la persoană ne obligă să suspendăm contul celui care o face pentru o anumită perioadă sau, în cazuri grave, definitiv.
ne dorim ca aceaste reguli să fie înțeleasă și respectata cât mai mult posibil.
De acord că e ideatic şi la fel de acord că nu neapărat modernist. Şi asta deoarece îmi pare că Veronica Văleanu face din poezie o ştiinţă exactă. Şi totodată viceversa, din ştiinţă o poezie aleatorie. Cred că în aceasta constă atracţia irezistibilă pe care o exercită întotdeauna textele ei. Sunt apofatice.
da, Lucian, încep și sfîrșesc de foarte multe ori cu aceleași versuri. mă caracterizează în scriere acest lucru... ai văzut foarte bine această cochilie în care încerc să mă ascund... îți mulțumesc pentru apreciere. Madim
poate ai dreptate Virgil,devine prea explicită,dar asta e expediat astăzi ar fi ca o ștampilă,încrustînd momentul expedierii mulțumesc pentru comm numai de bine, george
impresia mea. prima impresie. este ca ideea este interesanta dar ca ori te-ai grabit sa o pui pe "hirtie" ori ai acceptat niste solutii oarecum simpliste sau copilaresti. de exemplu, expresiile "cu lux de amanunte", "animale de companie" sau "cancerul singuratatii" mi se par previzibile. "ideea despre ele acolo" este buna dar probabil ca sugerarea lor sau o alta forma de reprezentare ar fi conferit un plus textului. apoi este acel aspect al celor "4 camere" care oarecum se intelege dar pe care s-ar putut construi mai mult. ramine oarecum suspendat. apoi chiar si "bagajele"... nu este foarte clar la ce anume te referi. si intr-un fel e bine. lasi ambiguitatea deschisa dar parca poate prea deschisa spre ludic decit spre filozofic. desi, poate ca asta este ceea ce ai intentionat.
ceea ce este interesant cind citesc texte ca acesta sau ma gindesc la emilian pal este cit de uimitor arata a poet in sensul normal al cuvintului. adica sufera pentru cauze de stinga, este furios pe sine, tragic, confuz uneori, idealist la modul selfdistructiv si contemplativ. textul de fata este o reusita, chiar daca poate putin prea stufos prin anumite locuri si uneori nu evita sa finalizeze explicatia. mi-ar fi placut mai multa ambiguitate. uimit din nou de talentul acestui autor.
Adriana, mi-a plăcut cu deosebire ultima strofă, am impresia că ai reușit acolo o sinteză de o simplitate care nu te poate lăsa indiferent. Foarte bine dozat fiecare cuvânt, iar imaginea cu care se încheie poezia este... perfectă, aproape cinematografică. Primele două strofe nu au, părerea mea, aceeași forță.
Din motive obiective, cenaclul se amână pentru 22 decembrie, ora 16.
Dacă reuşim să ne adunăm atunci, vom fi prima generaţie de poeţi post-apocaliptici :)
Am citit de câteva ori versurile pentru a înțelege povestea ouălor fără coajă. Mi-am amintit până la urmă: există stadiul oului fără coajă. Pentru a percepe nemijlocit surpriza și totodată teama produsă de un ou fără coajă, trebuie să fi tăiat o găină ouătoare dintre cele alergate prin curte sau pe arie. Uneori găsești în ea un ou aproape gata, însă fără coajă. Am văzut asta o singură dată, dar a fost destul pentru a înțelege un stadiu. E un ou din care nu poate ieși pui. Cel care a tăiat găina "a clintit clipa nașterii”. Faptul produce tristețe pentru că puii ies numai din ouăle cu coajă și cu ban de aer, pe care bunica îl caută cu lumânarea în fiecare ou. Le așează cu grijă în târna cu paie (așa e pe la noi, pe malul Siret), pune cloșca deasupra și acoperă taina cu încă o târnă. Și-apoi liniște. Nu se aude nici musca. Poate doar un poem ca acesta. Observ că ai ales "scrin" în loc de coș, poate pentru a substitui oul cu textul. Nu știu care a fost motivul pentru care ai scris poemul, dar la ora actuală există o dezbatere mai ales în SUA în privința a ceea ce se numește "intelligent design”, care pune sub semnul întrebării teoria darwinistă a selecției naturale, afirmă că viața e prea complicată pentru a putea fi explicată prin teoria evoluționistă și propune în schimb ideea că numai o forță supraomenească poate crea viața. Criticii spun că e o teorie deghizată despre Dumnezeu sau cel puțin o infuzie de religie în rândul oamenilor de știință, iar oamenii de știință o consideră drept o teorie ca oricare alta, văzându-și de treabă prin laboratoare. Cel mai tare i-a deranjat pe unii susținători ai teoriei că Bush a propus predarea în școlile publice a ambelor teorii, și "intelligent design”, și evoluționism, pentru ca "oamenii să înțeleagă despre ce se dezbate”. În esență, este un conflict între libertatea de exprimare, în cazul de față, științifică și libertatea de a crede. Practic este vizată cercetarea la nivelul embrionului uman. Cât de mult se poate interveni? De când are drepturi embrionul? Mai precis, de când reprezintă viață? Cine are dreptul să răspundă la întrebările acestea? Dezbaterea a pornit de la modificările în buget pentru susținerea cercetării științifice, având în vedere beneficiile clonării embrionului uman în scop terapeutic, ceea ce poate ajuta la refacerea țesuturilor. Însă utilizarea celulelor pentru tratarea bolilor sau a rănilor presupune distrugerea embrionului, fapt pe care religia îl condamnă ca pe o crimă. Părerile sunt încă împărțite, dezbaterea este încă în toi.
poezia este aşa... ca o fereastră. mai mică ori mai mare, cu perdea sau fără. ce ar trebui să fie? exact aceeaşi fereastră, dar musai prevăzută cu un pervaz.
pe de altă parte poezia e ca peştii. şi dumnealor poeţii se amuză care mai de care cu pescuitul, cu gătitul şi gustatul... alţii doar cu acvariile. mai sînt unii care stau pe marginea unui lac şi încearcă să te convingă că acolo sub păturicea aceea sclipicioasă e peştişorul de aur.
că e poezia stare, obiect, scop sau mijloc eu încă nu m-am dumirit. dar ştiu că mi s-a întămplat uneori să sar cîte-un pervaz, chiar să poposesc acolo puţin şi acele clipe să fie mai mult decît orice set de trei dorinţe împlinite.
Foarte diferită poezia aceasta de ceea ce știam că găsesc de obicei la tine pe pagină. Și totuși sunt atâtea spuse aici, că nu pot să fiu extraordinar de critică. Poate că este un subiect tabu, despre care se gândește în șoaptă, poate că este în același timp o țară atât de comună oricăruia dintre noi, poate că ochiul ce doarme l-am citit prea des, ca și corăbia ce merge spre naufragiu... Dar uite, toată atmosfera îmi răsucește pe dinăuntru mii de cuțite, și mi-e mult prea cunoscut gustul sărat al trădării, al sângelui, ca să nu rezonez la poezia ta. Pentru vâslele singure care nu se scufundă și se întorc acasă, pentru marinarii tăi bolnavi de nemurire (adică TOT nu vor să moară!), pentru încă o zi de nemurire... mulțumesc. Și da, Ioana are dreptate, nu au ce căuta virgulele în prima strofă.
M-am gandit daca sa iti zic sau nu acest lucru, dar cred ca e mai bine sa il stii. Vezi tu ce concluzie tragi apoi. Textul "funk si branza de capra" era clar ca iti apartine, mai mult decat atat el de fapt nici nu intrunea conditiile concursului. Concursul a mai avut cateva hibe, eu le-am luat ca "teste" si m-am comportat neutru, de exemplu a aparut acelasi text de doua ori iar un altul chiar cu doua titluri diferite. Textul tau am stiut de la bun inceput ca se va erija in castigator si initial am vrut sa-l notez cu 7,80, nota pe care eu cred ca o merita din partea mea, aceasta nota a ramas scrisa cu pixul pe foaia mea de arbitraj, pentru ca eu la lucruri din acestea asa fac, lucrez pe hartie, old fashioned guy...
Insa cand am postat am avut o remuscare, crede-ma ca iti spun adevarul, si am schimbat 7,80 in 8,70... M-am gandit omul asta chiar vrea sa castige, what a hell?
Si asa a fost, ai castigat, nu?
Acum cand am vazut notele am realizat ca ai castigat datorita razgandirii mele de ultim moment si de aceea ti-am spus asta.
Insa revin, textul trebuia descalificat.
Succes in continuare, deci.
Andu
Despre text: trebuie un pic revizuit; s-au strecurat câteva typo începând chiar de la titlu (diacritice). Mai sunt și câteva încălcări de reguli tipografice și anume: s-a lăsat spațiu între cuvânt și semnul de punctuație care urmează; în câteva locuri nu s-a lăsat spațiu între cuvinte. Mai sunt câteva virgule lipsă, câteva în plus, una chiar între subiect și predicat.
În general îmi plac interviurile. E un mijloc prin care intrăm într-o comuniune specială cu cel intervievat. Știu că are anumite rigori în formularea întrebărilor, în succesiunea lor. E un domeniu pe care încă îl explorez.
Mulțumiri, Claudia!
PS. Trebuie șters „photo PA270003_zps36e88d77.jpg” de la începutul textului. Imaginile se inserează doar prin intermediul Photobuquet.
nicholas , multumesc pentru feedback. chiar toate tre' sa aiba o semnificatie?.. ( pentru mine are, insa:) si nu. nu confetti, eu asa am vazut multe flyere, biletele mici care zboara. :) acum daca zboara degeaba, este alta mancare de peste.
got it, tu când vrei să fluieri, fluieri, dar asta nu te face mai deștept poate încerci o regurgitare silențioasă
și fyi, eu nu perii pe nimeni cu atât mai puțin pe tine la care aș munci ca un sisif doar la îndepărtarea moliilor
da, raluca! m-ai ajutat mult la viitoarea antologie de autor. fapt pentru care îți mulțumesc! de aceea ești și coordonatoarea ei. ceea ce susțin eu (și aici sunt absolut subiectiv) e că nu am încă un maxim:) (și aici sunt bun și eu). poate după antume, cineva se va deranja să afle:)
și haiii... fie ca tine, e un poem cu imagini puternice, ptiu să nu îl deochi:))
Vlad, dacă vei avea chef să revii asupra acestei poezii, părerea mea este că ar începe mai potrivit cu strofa a doua, iar prima ar trebui puțin modificată, pentru a se ridica la nivelul, spun eu de excepție, al celorlalte două. Ai reușit fantastic să potrivești titlul. Cititorul aproape că își apropriază sentimentul de alienare (ciudat spus, nu?)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
eram aproape sigur ca nu e ok. punctele alea ma cam obsedeaza, le utilizez excesiv. multumesc mult!
pentru textul : reconstituire deo coperta care indeamna la contemplare si lectura! felicitari!
pentru textul : volumul cenaclului Virtualia octombrie 2011 decum se poate obtine cartea ?
au o gingăşie deosebită scierile tale;
pentru textul : poetul destăruie în memorie ca un parfum de o esenţă rară, subtilă, pe care l-ai simţit doar o singură dată, dar nu-l poţi uita...
poate ar merge mai bine fără repetiţia "în noaptea adâncă" din prima strofă ... dar poemul, ceea ce rămâne după ce l-ai citit, este demn de pen-numele tău.
Virgil,
...sincer, şi eu am fost destul de mulţumit de partea aceea. Şi mi se întâmplă atât de rar...
Silviu,
...Nopţilea acelea au fost atât de lungi, încât, uneori, am impresia că nu s-au terminat. Deşi acel "de" poartă în el o oarecare nuanţă, cred că se poate şterge.
Paul,
...Din raţiuni pe care care le-am tot repetat, de obicei, nu mă folosesc de construcţii genitivale. În acest caz însa am mizat pe arhicunoscuta expresie "fântâna vieţii" pentru că 1. perfuzia chiar aşa mi se părea la momentul acela; 2. sintagma se mula fidel pe sens urmându-i versului "urmăream ca un basm picătura". Bineînţeles, aceste motive nu scuză sărăcia simţului artistic din acest sector. Aşadar, mă voi gândi la modificare. Mă bucur că, în rest, ti-a plăcut.
Cu prietenie, fiecăruia câte un salut dintr-un Iaşi cuibărit lângă sobă, dar cu un picior uitat în iarnă.
pentru textul : Viraj mult prea strâns depe cat de simplu pe atat de frumos, graul galben, camasa pe podea in ultima noapte de dragoste , prima zi de despartire ..cantec , absolut..
pentru textul : cîntec de legănat grîul deda, cred ca ceea ce atrage atentia asupra acestui text este mina sigura. precum si abilitatea de a evita capcanele retoricii sau ale "lirismului", atit de frecvente in poezia feminina pe care o intilnesti astazi. fascinant versul "ceva ce dumnezeu a unit trebuie să rămână unit iar dacă eu reușesc să schimb asta e doar meritul meu"... prin profunzimea lui filozofica
pentru textul : claustro deViorica, bine ai venit pe Hermeneia, fie în calitate de scriitor, fie în calitate de cititor.
pentru început, te rog să citești Regulamentul site-ului. ca peste tot, există și aici niște reguli privind modul de a publica și de a comenta textele.
ți-ar fi de folos.
de exemplu, îți spun de pe acum că pe Hermeneia se comentează textul publicat, nu sau raporturile dintre autori.:)
sau
niciun comentariu de aici nu ajunge la off-topic, așa că orice atac la persoană ne obligă să suspendăm contul celui care o face pentru o anumită perioadă sau, în cazuri grave, definitiv.
ne dorim ca aceaste reguli să fie înțeleasă și respectata cât mai mult posibil.
mult succes!:)
pentru textul : cântec de dragoste deDe acord că e ideatic şi la fel de acord că nu neapărat modernist. Şi asta deoarece îmi pare că Veronica Văleanu face din poezie o ştiinţă exactă. Şi totodată viceversa, din ştiinţă o poezie aleatorie. Cred că în aceasta constă atracţia irezistibilă pe care o exercită întotdeauna textele ei. Sunt apofatice.
pentru textul : Punct culminant dePaul, mulțumesc pentru osîrdie, da, știu ce nu mere, adică acum chiar m-am convins. Textele mele sunt imperfecte, dar promit că
pentru textul : stai puțin! deda, Lucian, încep și sfîrșesc de foarte multe ori cu aceleași versuri. mă caracterizează în scriere acest lucru... ai văzut foarte bine această cochilie în care încerc să mă ascund... îți mulțumesc pentru apreciere. Madim
pentru textul : Pur și simplu de:)
Omul e melodia ţărînei. La ea cântă migălos, răbdător Dumnezeu. Aşa îl văd eu.
Te citesc.
pentru textul : Întrebări cu răspunsul înăuntru depoate ai dreptate Virgil,devine prea explicită,dar asta e expediat astăzi ar fi ca o ștampilă,încrustînd momentul expedierii mulțumesc pentru comm numai de bine, george
pentru textul : un expeditor de suflet deAm venit cu surle și trâmbițe să dezmorțesc oleacă hermeneia. Glumă – n’am mutre că puneam o față zâmboacă.
pentru textul : pseudo/credo deimpresia mea. prima impresie. este ca ideea este interesanta dar ca ori te-ai grabit sa o pui pe "hirtie" ori ai acceptat niste solutii oarecum simpliste sau copilaresti. de exemplu, expresiile "cu lux de amanunte", "animale de companie" sau "cancerul singuratatii" mi se par previzibile. "ideea despre ele acolo" este buna dar probabil ca sugerarea lor sau o alta forma de reprezentare ar fi conferit un plus textului. apoi este acel aspect al celor "4 camere" care oarecum se intelege dar pe care s-ar putut construi mai mult. ramine oarecum suspendat. apoi chiar si "bagajele"... nu este foarte clar la ce anume te referi. si intr-un fel e bine. lasi ambiguitatea deschisa dar parca poate prea deschisa spre ludic decit spre filozofic. desi, poate ca asta este ceea ce ai intentionat.
pentru textul : apartament cu 4 camere dedumnezeule, cat am putut sa rad! dupa o zi cu rinichii ncordati si buzele umflate, textul tau a fost ca scoaterea dopului de la sampanie.
pentru textul : no satisfaction dePai da Andu, dar daca e asa nu se scrie "o data" (despartit) ? Asta incerc sa zic...
pentru textul : două mâini deceea ce este interesant cind citesc texte ca acesta sau ma gindesc la emilian pal este cit de uimitor arata a poet in sensul normal al cuvintului. adica sufera pentru cauze de stinga, este furios pe sine, tragic, confuz uneori, idealist la modul selfdistructiv si contemplativ. textul de fata este o reusita, chiar daca poate putin prea stufos prin anumite locuri si uneori nu evita sa finalizeze explicatia. mi-ar fi placut mai multa ambiguitate. uimit din nou de talentul acestui autor.
pentru textul : here comes that rainbow again denu prea am înţeles ce ai vrut să spui, dar dacă îţi place mai mult Jonel, Jonel să fie.
pentru textul : Rânduri din pipotă către caporalul Pleasnă deOricum mulţam fain de semn. Stimă
Adriana, mi-a plăcut cu deosebire ultima strofă, am impresia că ai reușit acolo o sinteză de o simplitate care nu te poate lăsa indiferent. Foarte bine dozat fiecare cuvânt, iar imaginea cu care se încheie poezia este... perfectă, aproape cinematografică. Primele două strofe nu au, părerea mea, aceeași forță.
pentru textul : prologul unui jurnal care n-a fost scris niciodată deDin motive obiective, cenaclul se amână pentru 22 decembrie, ora 16.
pentru textul : Se anunţă Virtualia XIV deDacă reuşim să ne adunăm atunci, vom fi prima generaţie de poeţi post-apocaliptici :)
Am citit de câteva ori versurile pentru a înțelege povestea ouălor fără coajă. Mi-am amintit până la urmă: există stadiul oului fără coajă. Pentru a percepe nemijlocit surpriza și totodată teama produsă de un ou fără coajă, trebuie să fi tăiat o găină ouătoare dintre cele alergate prin curte sau pe arie. Uneori găsești în ea un ou aproape gata, însă fără coajă. Am văzut asta o singură dată, dar a fost destul pentru a înțelege un stadiu. E un ou din care nu poate ieși pui. Cel care a tăiat găina "a clintit clipa nașterii”. Faptul produce tristețe pentru că puii ies numai din ouăle cu coajă și cu ban de aer, pe care bunica îl caută cu lumânarea în fiecare ou. Le așează cu grijă în târna cu paie (așa e pe la noi, pe malul Siret), pune cloșca deasupra și acoperă taina cu încă o târnă. Și-apoi liniște. Nu se aude nici musca. Poate doar un poem ca acesta. Observ că ai ales "scrin" în loc de coș, poate pentru a substitui oul cu textul. Nu știu care a fost motivul pentru care ai scris poemul, dar la ora actuală există o dezbatere mai ales în SUA în privința a ceea ce se numește "intelligent design”, care pune sub semnul întrebării teoria darwinistă a selecției naturale, afirmă că viața e prea complicată pentru a putea fi explicată prin teoria evoluționistă și propune în schimb ideea că numai o forță supraomenească poate crea viața. Criticii spun că e o teorie deghizată despre Dumnezeu sau cel puțin o infuzie de religie în rândul oamenilor de știință, iar oamenii de știință o consideră drept o teorie ca oricare alta, văzându-și de treabă prin laboratoare. Cel mai tare i-a deranjat pe unii susținători ai teoriei că Bush a propus predarea în școlile publice a ambelor teorii, și "intelligent design”, și evoluționism, pentru ca "oamenii să înțeleagă despre ce se dezbate”. În esență, este un conflict între libertatea de exprimare, în cazul de față, științifică și libertatea de a crede. Practic este vizată cercetarea la nivelul embrionului uman. Cât de mult se poate interveni? De când are drepturi embrionul? Mai precis, de când reprezintă viață? Cine are dreptul să răspundă la întrebările acestea? Dezbaterea a pornit de la modificările în buget pentru susținerea cercetării științifice, având în vedere beneficiile clonării embrionului uman în scop terapeutic, ceea ce poate ajuta la refacerea țesuturilor. Însă utilizarea celulelor pentru tratarea bolilor sau a rănilor presupune distrugerea embrionului, fapt pe care religia îl condamnă ca pe o crimă. Părerile sunt încă împărțite, dezbaterea este încă în toi.
pentru textul : pre-simțire depoezia este aşa... ca o fereastră. mai mică ori mai mare, cu perdea sau fără. ce ar trebui să fie? exact aceeaşi fereastră, dar musai prevăzută cu un pervaz.
pe de altă parte poezia e ca peştii. şi dumnealor poeţii se amuză care mai de care cu pescuitul, cu gătitul şi gustatul... alţii doar cu acvariile. mai sînt unii care stau pe marginea unui lac şi încearcă să te convingă că acolo sub păturicea aceea sclipicioasă e peştişorul de aur.
că e poezia stare, obiect, scop sau mijloc eu încă nu m-am dumirit. dar ştiu că mi s-a întămplat uneori să sar cîte-un pervaz, chiar să poposesc acolo puţin şi acele clipe să fie mai mult decît orice set de trei dorinţe împlinite.
pentru textul : Ce este sau ce ar trebui să fie poezia? deFoarte diferită poezia aceasta de ceea ce știam că găsesc de obicei la tine pe pagină. Și totuși sunt atâtea spuse aici, că nu pot să fiu extraordinar de critică. Poate că este un subiect tabu, despre care se gândește în șoaptă, poate că este în același timp o țară atât de comună oricăruia dintre noi, poate că ochiul ce doarme l-am citit prea des, ca și corăbia ce merge spre naufragiu... Dar uite, toată atmosfera îmi răsucește pe dinăuntru mii de cuțite, și mi-e mult prea cunoscut gustul sărat al trădării, al sângelui, ca să nu rezonez la poezia ta. Pentru vâslele singure care nu se scufundă și se întorc acasă, pentru marinarii tăi bolnavi de nemurire (adică TOT nu vor să moară!), pentru încă o zi de nemurire... mulțumesc. Și da, Ioana are dreptate, nu au ce căuta virgulele în prima strofă.
pentru textul : O zi fără poezie deM-am gandit daca sa iti zic sau nu acest lucru, dar cred ca e mai bine sa il stii. Vezi tu ce concluzie tragi apoi. Textul "funk si branza de capra" era clar ca iti apartine, mai mult decat atat el de fapt nici nu intrunea conditiile concursului. Concursul a mai avut cateva hibe, eu le-am luat ca "teste" si m-am comportat neutru, de exemplu a aparut acelasi text de doua ori iar un altul chiar cu doua titluri diferite. Textul tau am stiut de la bun inceput ca se va erija in castigator si initial am vrut sa-l notez cu 7,80, nota pe care eu cred ca o merita din partea mea, aceasta nota a ramas scrisa cu pixul pe foaia mea de arbitraj, pentru ca eu la lucruri din acestea asa fac, lucrez pe hartie, old fashioned guy...
pentru textul : Rezultatul "Bursei câştigătorilor" deInsa cand am postat am avut o remuscare, crede-ma ca iti spun adevarul, si am schimbat 7,80 in 8,70... M-am gandit omul asta chiar vrea sa castige, what a hell?
Si asa a fost, ai castigat, nu?
Acum cand am vazut notele am realizat ca ai castigat datorita razgandirii mele de ultim moment si de aceea ti-am spus asta.
Insa revin, textul trebuia descalificat.
Succes in continuare, deci.
Andu
noi suntem vremelnici, de aceea se nasc amintirile. ele se epuizează odată cu noi. îţi mulţumesc, dragă Iulia, pentru frumosul comentariu.
pentru textul : când te aşezi la masă amintirile se aşază şi ele deNe bucură revenirea. Trebuie să te anunț că între timp ai fost încadrată la categoria de „membru corespondent” și odată cu asta s-a pierdut dreptul de a face comentarii. Vestea bună e că se poate redobândi acest drept, dacă dorești. Mai multe informații aici:
http://hermeneia.com/content/faq/de_ce_nu_pot_scrie_comentarii_daca_sunt...
http://hermeneia.com/content/faq/ce_trebuie_sa_fac_ca_sa_nu_mai_fiu_memb...
Despre text: trebuie un pic revizuit; s-au strecurat câteva typo începând chiar de la titlu (diacritice). Mai sunt și câteva încălcări de reguli tipografice și anume: s-a lăsat spațiu între cuvânt și semnul de punctuație care urmează; în câteva locuri nu s-a lăsat spațiu între cuvinte. Mai sunt câteva virgule lipsă, câteva în plus, una chiar între subiect și predicat.
În general îmi plac interviurile. E un mijloc prin care intrăm într-o comuniune specială cu cel intervievat. Știu că are anumite rigori în formularea întrebărilor, în succesiunea lor. E un domeniu pe care încă îl explorez.
Mulțumiri, Claudia!
PS. Trebuie șters „photo PA270003_zps36e88d77.jpg” de la începutul textului. Imaginile se inserează doar prin intermediul Photobuquet.
pentru textul : oameni de valoare in umbra modestiei - Angela Nache Mamier denicholas , multumesc pentru feedback. chiar toate tre' sa aiba o semnificatie?.. ( pentru mine are, insa:) si nu. nu confetti, eu asa am vazut multe flyere, biletele mici care zboara. :) acum daca zboara degeaba, este alta mancare de peste.
pentru textul : când după război se așterne liniștea degot it, tu când vrei să fluieri, fluieri, dar asta nu te face mai deștept poate încerci o regurgitare silențioasă
pentru textul : mie nu-mi pare rău deși fyi, eu nu perii pe nimeni cu atât mai puțin pe tine la care aș munci ca un sisif doar la îndepărtarea moliilor
da, raluca! m-ai ajutat mult la viitoarea antologie de autor. fapt pentru care îți mulțumesc! de aceea ești și coordonatoarea ei. ceea ce susțin eu (și aici sunt absolut subiectiv) e că nu am încă un maxim:) (și aici sunt bun și eu). poate după antume, cineva se va deranja să afle:)
pentru textul : până acum e clar că moartea trebuie urmată deși haiii... fie ca tine, e un poem cu imagini puternice, ptiu să nu îl deochi:))
Vlad, dacă vei avea chef să revii asupra acestei poezii, părerea mea este că ar începe mai potrivit cu strofa a doua, iar prima ar trebui puțin modificată, pentru a se ridica la nivelul, spun eu de excepție, al celorlalte două. Ai reușit fantastic să potrivești titlul. Cititorul aproape că își apropriază sentimentul de alienare (ciudat spus, nu?)
pentru textul : Exil dePagini