îmi cer scuze pentru încadrarea gresită a textului. l-am încadrat la "proză - note" cu intenție, așa am considerat de cuviință. poate voi reveni pe text și va arăta a proză. am schimbat încadrarea la rubrica poezie. deși, pentru mine nu este tocmai poezie. mă bucur însă că a fost privită ca o poezie. m-am tot gândit că pentru mine ar fi foarte bine dacă pe site ar exista, pe viitor și rubrica "gânduri". până când lucrul acesta va fi sau nu posibil, voi avea grijă să încadrez textele acolo unde trebuie. mulțumesc pentru înțelegere.
o peniță de aur cu un scop dublu. a atrage atenția asupra textului. și pentru a-l încuraja pe autor să continue pe Hermeneia acest demers. este această publicare pe Hermeneia o premieră?
Frumoasa poezie! Imi plac imaginile, imi place mesajul. Versul-cheie: "fiecare din noi se naște cu un coș al iubirii în brațe" ! Un final ce reda o imagine si o impresie deosebita dar poate ar fi bine de umblat un pic (foarte putin) la modul de exprimare: "prin dreptul ferestrei trec umbre cu largi coșuri pe braț" - "umbre cu largi coșuri pe braț" mie imi suna un pic greoi. De obicei inversiunile rup tonul melodic al poeziei. In cocluzie, "fals jurnal de duminică" e un poem care se citeste cu emotie. Mi-a placut!
merci pentru comentariu. am să mă mai gîndesc. probabil ai dreptate, deși, nu știu de ce, dar mie mi-o picat bine cînd am scris chestia aceea la început. dar poate mai revin.
M-am inspirat din poemul " Peisaj metafizic", scris de Maria Banus. Am păstrat o oarecare structură si ideea de bază. Da, ai realizat o sinteză a mesajului, intr-o secvență haiku. Cris, mai vorbim. mulțumesc,.
Doamnnei Cristina: daca dati 'click', apare 'view in full screen'. Apasati acolo si se deschide cat tot ecranul. In acest mod ('full screen'), functionalitatea de 'zoom' este simplul 'click'.
yester, nu e necesara o evidentiere ca in manualele de limba romana de liceu, dar o justificare a evidentierii este necesara conform principiilor de functionare a hermeneia.com
nu am incercat rima si nici nu am cautat ritmul, emiemi. am incercat sa slujesc, sustin sau sa evidentiez titlul poemului si sa-l "adun/scriu cu forta/obligat" in aceasta forma. in ceea ce priveste poetizarea, parca am mai spus undeva, nu inteleg de ce trebuie sa renunt tocmai la esenta poeziei? daca renuntarea la poetizare este un curent care incearca sa construiasca poezia lipsind-o de parfumul vechi și dulce al lirismului, eu nu sunt un adept al acestei idei. marturisesc, insa, ca nu imi place nici sa raman un sentimentalist, si consider ca trebuie imbinat poeticul poeziei cu modernismul si contemporanitatea ei. mulșrumesc pentru constanta trecere, emiemi.
Interesanta analogie, discursul poetic e frumos articulat... insa nu pot lua in serios aceste metafore cazone venite din gura unei poetese asa de tinere. E ceva artificial pe aici, care se simte, fara sa trebuiasca sa citesti vreo biografie. Sau poate poemul a fost scris (sau sugerat) de vreun tata din suburbie. Pe scurt, bine scris, dar lipseste naturaletea. Andu
scrierea asta în mod categoric face parte din cele , nu multe, pe care le-aș re-citi cu un fel de tristețe molcomă în sânge ca și cum ceva teribil și totuși blând mi-ar ronțăi stomacul. E extraordinar cum ,uite, cuvinte simple orânduite într-un film personal pe care îl cunoști-îl re-cunoști dau așa o poezie frumoasă, foarte, foarte frumoasă. Am trecut-o la preferințe personale...atât pot face.I-aș da un șir lung de penițe, pentru suplețe și naturalețe...
sapphire, multumesc pentru felul in care imi explici punctul tau de vedere vis-a-vis de poemele mele. am inteles mesajul tau si il consider constructiv pana la a/mi cere sa renunta la poetizare. chiar daca, asa cum spui tu, tendintele poeziei de azi sunt altele, nu inteleg cum sa renunt tocmai la esenta poeziei = poetizarea. pare ca imi cer sa traiesc fara sange in vene, daca asta este viata?!? ai dreptate perfecta in ceea ce priveste "artificiile voluntare sau involuntare". voi incerca sa fiu atent la acest gen de exprimare. de asemenea, ai dreptate si in privinta ultimelor doua versuri. oricum, iti multumesc de trecere si te astept sincer si cu placere alaturi de fiecare scriere pe care o postez aici.
mi-a creat asa o stare de disconfort (putin spus). sunt imagini dure inlantuite, totusi, de o bruma de speranta. asa vad eu aici. o incercare de a mai... compromite cu intelepciune ramasitele de luciditate pe care ar trebui sa le avem cu totii in vederea salvarii. un altfel de manifest pentru continuitatea existentei. a doua si a treia unitate cred ca sunt demne de a fi remarcate suplimentar.
apare "fetiţa, şotronul" . e ca şi cum ai spune te spun lu' mama că ai mâncat din cireşele mele, deci e binevenită partea asta agramată.
nu îmi place folosirea cuvântului urină, aici, chiar dacă înţeleg ce vrei să spui, îl văd strident iar poemul nu curge tot în sensul acesta ca să accept subst., chiar dacă se merge pe firesc, e disonant.
foloseşti prea des cuvântul şine, trenuri.
ca întreg, e bunicel, din punctul meu de vedere, evident, dar nu excelează.
S-ar putea ca Marele Critic (că d-aia s-a ratat ca scriitor) – încă – în viață, Gorun Manolescu, care, cu mulți ani în urmă, pe Agonia, în timp ce alții agonizau (plictisitor) pe acolo, a pariat pe Dorin Cozan, să lipsească de la lansare?
astept pe toti care m-ati acuzat vreodata in viata ca EU sunt cea care va scriu si va deranjez sau CEI care aveti dubii in aceasta privinta sa imi scrieti. fiti curajosi! sa dam totul pe fata. sa nu incep sa vca numesc eu. sunt aici. astept sa va manifestati. altfel, ma gandesc ca o faceti special ca sa ma denigrati.
Virgil, poezia e perfecta.versurile curg ca lacrimile adevarului si citind vad in fata miinile batrinilor, daca ceva trezeste-n privitor o groaznica senzatie de mila si de spaima la ce va sa vina sint miinile batrinilor.Miinile lor ca niste gheare de pasare, muncite sau nemuncite miinile lor care poarta-n ele o dorinta de viata si-o inchid acolo de parca n-ar fi trait-o cu totul si vor s-o mai retina o clipa.un infinit.si miinile mele vor arata la fel ma intreb? gonesc gindul c-o zmucitura de cap, c-o fluturare de mina, cuiul realitatii mi se invirte-n creier. Da!
ideea e faina si originala in acelasi timp. am avut impresia ca se putea mai mult de atat. parca ai facut economie de cuvinte. periat putin, textul ar putea deveni unul foarte bun. numai bine !
exista o anume agresivitate in faptul de a fi; o camaraderie hazlie in fața unei spaime bine mascate plus o scara pe care urca si coboara ceea ce se cheama si inger. intotdeauna ramane cate ceva, macar un ochi inchis sau o gaura in steag. mai mult insa mi-au placut cei care sustin sportivii la paralele. astfel, textul tau e un fel de purtare-de-grija, o aratare a faptului de a fi altfel. al dvs, francisc, olimpicul
am senzatia ca te distrezi pe acest site. acesta e un alt text idiot. nu cred ca tii neaparat sa vin cu argumente. poti avea incredere. ai putea macar sa schimbi incadrarea textelor.
"lucrurile sînt niște stări de care te-mpiedici ca întunericul de colțul mobilei" sau "pot să aud inima scrîșnind ca roțile unui tren ce se oprește" superb!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
îmi cer scuze pentru încadrarea gresită a textului. l-am încadrat la "proză - note" cu intenție, așa am considerat de cuviință. poate voi reveni pe text și va arăta a proză. am schimbat încadrarea la rubrica poezie. deși, pentru mine nu este tocmai poezie. mă bucur însă că a fost privită ca o poezie. m-am tot gândit că pentru mine ar fi foarte bine dacă pe site ar exista, pe viitor și rubrica "gânduri". până când lucrul acesta va fi sau nu posibil, voi avea grijă să încadrez textele acolo unde trebuie. mulțumesc pentru înțelegere.
pentru textul : Meniul de apă și sânge deo peniță de aur cu un scop dublu. a atrage atenția asupra textului. și pentru a-l încuraja pe autor să continue pe Hermeneia acest demers. este această publicare pe Hermeneia o premieră?
pentru textul : (1.1) Este poeticul o cale de cunoaştere şi acţiune? Azi Heidegger (1): Poeticul locuieşte Omul deFrumoasa poezie! Imi plac imaginile, imi place mesajul. Versul-cheie: "fiecare din noi se naște cu un coș al iubirii în brațe" ! Un final ce reda o imagine si o impresie deosebita dar poate ar fi bine de umblat un pic (foarte putin) la modul de exprimare: "prin dreptul ferestrei trec umbre cu largi coșuri pe braț" - "umbre cu largi coșuri pe braț" mie imi suna un pic greoi. De obicei inversiunile rup tonul melodic al poeziei. In cocluzie, "fals jurnal de duminică" e un poem care se citeste cu emotie. Mi-a placut!
pentru textul : fals jurnal de duminică demerci pentru comentariu. am să mă mai gîndesc. probabil ai dreptate, deși, nu știu de ce, dar mie mi-o picat bine cînd am scris chestia aceea la început. dar poate mai revin.
pentru textul : intim deM-am inspirat din poemul " Peisaj metafizic", scris de Maria Banus. Am păstrat o oarecare structură si ideea de bază. Da, ai realizat o sinteză a mesajului, intr-o secvență haiku. Cris, mai vorbim. mulțumesc,.
pentru textul : peisaj metafizic deDoamnnei Cristina: daca dati 'click', apare 'view in full screen'. Apasati acolo si se deschide cat tot ecranul. In acest mod ('full screen'), functionalitatea de 'zoom' este simplul 'click'.
pentru textul : "Gimnastul fără plămâni" de Andrei P.Velea deMultumesc, ma voi gandi la ce mi-ai spus. Ce zici de "Scrum II"? Sa ai pace, Dancus
pentru textul : Scrum deyester, nu e necesara o evidentiere ca in manualele de limba romana de liceu, dar o justificare a evidentierii este necesara conform principiilor de functionare a hermeneia.com
pentru textul : delirum hristum denu am incercat rima si nici nu am cautat ritmul, emiemi. am incercat sa slujesc, sustin sau sa evidentiez titlul poemului si sa-l "adun/scriu cu forta/obligat" in aceasta forma. in ceea ce priveste poetizarea, parca am mai spus undeva, nu inteleg de ce trebuie sa renunt tocmai la esenta poeziei? daca renuntarea la poetizare este un curent care incearca sa construiasca poezia lipsind-o de parfumul vechi și dulce al lirismului, eu nu sunt un adept al acestei idei. marturisesc, insa, ca nu imi place nici sa raman un sentimentalist, si consider ca trebuie imbinat poeticul poeziei cu modernismul si contemporanitatea ei. mulșrumesc pentru constanta trecere, emiemi.
pentru textul : Adun cu forța dePaul, true, textul nu străluceşte. Şi, evident, nu mă reprezintă total. Dar am căzut în ispită. Ai dreptate şi cu finalul.
Silviu, îmblânzesc scorpia :).
pentru textul : Pilda omului care a tăcut deInteresanta analogie, discursul poetic e frumos articulat... insa nu pot lua in serios aceste metafore cazone venite din gura unei poetese asa de tinere. E ceva artificial pe aici, care se simte, fara sa trebuiasca sa citesti vreo biografie. Sau poate poemul a fost scris (sau sugerat) de vreun tata din suburbie. Pe scurt, bine scris, dar lipseste naturaletea. Andu
pentru textul : Cale nouă descrierea asta în mod categoric face parte din cele , nu multe, pe care le-aș re-citi cu un fel de tristețe molcomă în sânge ca și cum ceva teribil și totuși blând mi-ar ronțăi stomacul. E extraordinar cum ,uite, cuvinte simple orânduite într-un film personal pe care îl cunoști-îl re-cunoști dau așa o poezie frumoasă, foarte, foarte frumoasă. Am trecut-o la preferințe personale...atât pot face.I-aș da un șir lung de penițe, pentru suplețe și naturalețe...
pentru textul : Geruită, de-altădată desapphire, multumesc pentru felul in care imi explici punctul tau de vedere vis-a-vis de poemele mele. am inteles mesajul tau si il consider constructiv pana la a/mi cere sa renunta la poetizare. chiar daca, asa cum spui tu, tendintele poeziei de azi sunt altele, nu inteleg cum sa renunt tocmai la esenta poeziei = poetizarea. pare ca imi cer sa traiesc fara sange in vene, daca asta este viata?!? ai dreptate perfecta in ceea ce priveste "artificiile voluntare sau involuntare". voi incerca sa fiu atent la acest gen de exprimare. de asemenea, ai dreptate si in privinta ultimelor doua versuri. oricum, iti multumesc de trecere si te astept sincer si cu placere alaturi de fiecare scriere pe care o postez aici.
pentru textul : În aceeași supă demi-a creat asa o stare de disconfort (putin spus). sunt imagini dure inlantuite, totusi, de o bruma de speranta. asa vad eu aici. o incercare de a mai... compromite cu intelepciune ramasitele de luciditate pe care ar trebui sa le avem cu totii in vederea salvarii. un altfel de manifest pentru continuitatea existentei. a doua si a treia unitate cred ca sunt demne de a fi remarcate suplimentar.
pentru textul : Compas polar det. a. l. c. vine de la „toate acele lucruri care ”
pentru textul : t. a. l. c. deapare "fetiţa, şotronul" . e ca şi cum ai spune te spun lu' mama că ai mâncat din cireşele mele, deci e binevenită partea asta agramată.
pentru textul : palimpsest de ani și gunoaie denu îmi place folosirea cuvântului urină, aici, chiar dacă înţeleg ce vrei să spui, îl văd strident iar poemul nu curge tot în sensul acesta ca să accept subst., chiar dacă se merge pe firesc, e disonant.
foloseşti prea des cuvântul şine, trenuri.
ca întreg, e bunicel, din punctul meu de vedere, evident, dar nu excelează.
mie poemul imi pare matemeatic. fix. totul se petrece intre puncte ipotetice ce isi asteapta formulelele. simt ca poarta in sine un fel de orgoliu.
pentru textul : tattoos deS-ar putea ca Marele Critic (că d-aia s-a ratat ca scriitor) – încă – în viață, Gorun Manolescu, care, cu mulți ani în urmă, pe Agonia, în timp ce alții agonizau (plictisitor) pe acolo, a pariat pe Dorin Cozan, să lipsească de la lansare?
pentru textul : Apocalipsa după Vaslui dede aia am specificat vol I. Doiul nici mie nu prea mi-a placut:)
pentru textul : Noapte bună, copii denu e lamentabil, ci se lamentează prea mult într-o notă comună.
pentru textul : Trec fluturi negri defara artificii metaforice o incercare grea
pentru textul : Frustrare demultumesc pentru observatie si sugestie, noaptea e sfetnic bun, cica..
ma bucur sa te revad.
pentru textul : dragoste deastept pe toti care m-ati acuzat vreodata in viata ca EU sunt cea care va scriu si va deranjez sau CEI care aveti dubii in aceasta privinta sa imi scrieti. fiti curajosi! sa dam totul pe fata. sa nu incep sa vca numesc eu. sunt aici. astept sa va manifestati. altfel, ma gandesc ca o faceti special ca sa ma denigrati.
pentru textul : rugaminte importanta deVirgil, poezia e perfecta.versurile curg ca lacrimile adevarului si citind vad in fata miinile batrinilor, daca ceva trezeste-n privitor o groaznica senzatie de mila si de spaima la ce va sa vina sint miinile batrinilor.Miinile lor ca niste gheare de pasare, muncite sau nemuncite miinile lor care poarta-n ele o dorinta de viata si-o inchid acolo de parca n-ar fi trait-o cu totul si vor s-o mai retina o clipa.un infinit.si miinile mele vor arata la fel ma intreb? gonesc gindul c-o zmucitura de cap, c-o fluturare de mina, cuiul realitatii mi se invirte-n creier. Da!
pentru textul : palmele bătrînului deideea e faina si originala in acelasi timp. am avut impresia ca se putea mai mult de atat. parca ai facut economie de cuvinte. periat putin, textul ar putea deveni unul foarte bun. numai bine !
pentru textul : mi-e frică să dorm deexista o anume agresivitate in faptul de a fi; o camaraderie hazlie in fața unei spaime bine mascate plus o scara pe care urca si coboara ceea ce se cheama si inger. intotdeauna ramane cate ceva, macar un ochi inchis sau o gaura in steag. mai mult insa mi-au placut cei care sustin sportivii la paralele. astfel, textul tau e un fel de purtare-de-grija, o aratare a faptului de a fi altfel. al dvs, francisc, olimpicul
pentru textul : V deam senzatia ca te distrezi pe acest site. acesta e un alt text idiot. nu cred ca tii neaparat sa vin cu argumente. poti avea incredere. ai putea macar sa schimbi incadrarea textelor.
pentru textul : și cînd mi-e somn de"lucrurile sînt niște stări de care te-mpiedici ca întunericul de colțul mobilei" sau "pot să aud inima scrîșnind ca roțile unui tren ce se oprește" superb!
pentru textul : Inside de...iar cadelnita nu poate aduce decat liniste, asadar e "cadelnita linistii". "Ana are mere"...:)
pentru textul : pridvorbe devirgil, voi chiar nu intelegeti dintr-un cuvint? am zis bine. ce mai vreti de la mine?
pentru textul : far dePagini