ok. eu aș fi înlocuit „lume” cu „lumea”, evident schimbînd sensul versurilor apoi aș fi înlocuit „dorințe” cu „dorințele” apoi aș fi înlocuit „nicicui” cu „nimănui” și în final aș fi înlocuit „nedesinfectați” cu „impuri” Dar evident tu nu ești eu. Remarc un text care se citește dintr-o respirație
au o gingăşie deosebită scierile tale;
stăruie în memorie ca un parfum de o esenţă rară, subtilă, pe care l-ai simţit doar o singură dată, dar nu-l poţi uita...
poate ar merge mai bine fără repetiţia "în noaptea adâncă" din prima strofă ... dar poemul, ceea ce rămâne după ce l-ai citit, este demn de pen-numele tău.
Matei, mulțumesc pentru apreciere Alma, așa este, ar trebui mereu să rescriu dar tu știi foarte bine adevărul despre asta hialin, poate ai dreptate și poate am vrut să existe acest contrast sadness, iată locul unde m-aș întoarce
lucian, Poemul nu-și propune să creeze iluzii, ci să descifreze mecanismul iluziei în care trăim. N-am dorit să creez un poem "frumos", evanescent, ci, dimpotrivă, un poem sumbru, așa cum e lumea (suprarealitatea) nevăzută care ne agresesază. Știu că așteptările dumneavoastră se îndreaptă într-o altă direcție; ați fi vrut să scriu despre arhangheli și îngeri care ne protejează într-o supralume a credinței, a luminii și a binelui. N-am ce-mi face; deși sunt creștin adevărat, explorarea unor lumi terifiante nu mi se pare interzisă. Vă mulțumesc pentru comentariu.
Obsesia firului cu plumb... obsesia mai mult ca perfectului vertical. Un Axis Mundi prin care se poate transcende Labirintul. L-am văzut ca pe un destin de ape și țărmuri sau poate o proiecție a lobilor cerebrali, conturul epifizar al Înțelesurilor...
parerea mea continua sa fie ca acest text contine artificialitate si chiar stingacii. de exemplu expresia "de a nu mai fi fost îmbrățișat de o noapte muritoare, încălzită de fericirea unui sân tăcut" ma face sa imi scrintesc limba in gura. probabil ca nu ar fi rau daca ai citi cu voce tare ceea ce scrii inainte sa decizi forma finala. eu cred ca un text (chiar de poezie "moderna") trebuie sa aiba o anumita cursivitate. altfel e dificil sa il percepi drept poezie. sint de acord ca uneori se folosesc solutii pe care eu le-as numi "împiedicate", greu de citit, tocmai pentru a sugera o anumita senzatie (si eu am folosit asta uneori) dar in acele cazuri "contorsionarile" sau "dificultatea" textului sint (zic eu) un mod de a reprezenta o stare si nu o greseala de stil. acum, recunosc ca este greu sa distingi cu siguranta intre cele doua situatii dar cred ca fiecare putem recunoaste (cel putin noua insine) unde am intentionat ceva si unde "ne-a iesit prost". despre artificialitate. evident ca nu este simplu sa definesti artificialitatea atunci cind vorbesti despre arta. la urma urmei daca artificialul este opusul naturalului atunci orice poezie, pentru ca este rezultatul unui demers omenesc, este ceva artificial. dar ceea ce am vrut eu sa spun mai degraba este ca textul are locuri in care imi suna artificial. si, din modesta mea experienta, pot spune ca pentru mine un text suna artificial de obicei atunci cind autorul a cedat ispitei de a folosi solutii facile si (uneori) care suna atragator (sau socant) pentru a capta atentia cititorului. din nou, bineinteles ca astea pot fi numai supozitii, dar asa cum in fata unei lucrari de arta plastica poti sa identifici solutiile kitsch sau manelismele tot asa in fata unui text literar poti (cel putin) sa banuiesti (sau sa te deranjeze) ceea ce percepi ca fiind pus acolo nu neaparat din inspiratie ci mai degraba cu scopul de a capta atentia. evident toate astea au un mare grad de relativitate si subiectivism. dar, de exemplu, in textul de fata, eu am fost "turned off" de expresii de genul "singe pierdut", "sin tacut", "singe baut", "cupa vesniciei stinse" sau "polenul muzicii uscate". asta ca sa nu ma spun ca exista poeti "ceva mai tineri" care vor spune ca nu se mai scrie poezie asa din secolul trecut.
dom'le, am impresia ca ori nu scriu eu romaneste, ori e mai greu sa ma fac inteles. nu cred ca cineva a preluat ceva pentru ca nu e nimic de preluat. iar luptele astea pentru intiietate mi se par pe cit de romanesti pe atit de penibile. eu locuiesc in America si nu mi-a fost dat sa vad "cocoșeli" din astea decit la mexicani care evident au niste orgolii latine undeva in zona anecdoticului. drept urmare eu zic sa ne racorim excesele astea "latine" si sa acceptam ca oricine poate gresi si ca o intiietate e o chestie atit de copilareasca in contextul acesta incit e mult mai inteligent sa o ignori. repet ce am mai scris, exegerarile de genul acesta strivesc curajul inovatiei in loc sa il stimuleze si nu cred ca e vreun concurs aici despre cine scoate primul sintagma cea mai focoasa
Te rog Ela sa-mi acorzi si mie sansa de a intelege ceea ce trancede pragul acela al trairilor/ideilor despre care vorbesti... eu am receptat atat cat ma duce mintea mea ingusta... ti-as fi recunoscator daca mi-ai raspunde explicitand ceea ce ai vrut sa ne transmiti. P.S. Si eu ma amuz de siteurile acelea cu tarotul dar am parcurs cateva linkuri cautand reprezentari ale tarotului egiptean si de acolo mi-a venit comparatia :)
exista un final 3: consuelo fuge cu Electra pe o insula populata cu artisti si politicieni, capata un job de expert in profetii care nu se implinesc si e happy pina la un putch prost organizat de opozitie. in schimb Medea, dezamagita de cursul lucrurilor se deda matamaticii , incercind sa calculeze citi iubiti au avut femeeile de la Eva incoace . Necapatand un raspuns pertinent sparge oglinda, se aseaza ca o cariatida cu un expresso in mana sub santal asteptind cu Oedip, inflorirea..
zambesc intr-un fel anume, Diana, cand afirmi senin ceva de genul "din păcate chiar nu am o școală a literelor, altă facultate a fost terminată"... notiunile gramaticale mentionate se invata in scoala generala. dar totul e ok cand se termina cu bine.
trebuia sa fie neaparat "Te pișă-n colo, la perete!"? . n-ar fi mers mai ok un alt vers? mi se pare cam picat de nicaieri. in rest, apreciem stilul ludic....
Nu voi repeta cu alte cuvinte ideea care s-a enunţat, fiindcă nu găsesc un alt cuvânt mai potrivit decât ,,seducţie" . Nu-mi rămâne decât să aprob cu trei de da :) ( dacă mai era nevoie de asta...)
Ce aş vrea să remarc este abilitatea de a ne lăsa impresia că ştim totul, cine e personajul drag, unde se petrec acţiunile, când de fapt, la o avalanşă de întrebări, am putea avea mai multe răspunsuri, supoziţii. Deci, pe alocuri, e un poem deschis interpretărilor. Fiecare dintre noi îl putem lăsa să ia forma lăuntrului nostru, însă cu respect şi admiraţie pentru tot ce e personal, şi trist, pentru autor. Mi-a plăcut că aici iubirea, dorul, nu sunt strigate de pe acoperiş, nu sunt declaraţii ostentative. Totul se subînţelege.
Cred că e structurat pe două versuri pilon:
,,trebuie să-i fi văzut chipul când râdea"
...
,,n-am mai auzit-o niciodată râzând"
Spunea cineva că ceea ce rămâne din oamenii dragi e amintirea privirilor şi a zâmbetului. Celelalte se înlănţuie. Fapt adeverit de acest poem.
Concluzionez: e un poem confesiv pe care nu te saturi să îl reciteşit şi parcă vrei să mai fie vreo câteva strofe.
Felicit autorul!
Oservaţie: poate alt titlu care să nu ne pună cheia în mână.
ai nistre stadii aici: - lipsa ta e o pajură ce mănâncă din coapsele mele. - ți-am lăsat ție ultima suflare. - am iubit toate astea. -rănile tale în rănile mele și-au găsit liniștea. - îți ling toate gândurile gâtul și omoplații. te zgribulești. - tu zi-mi cum vrei până ne mutăm împreună pe creștetul lu. ce domina aici este lipsa, lip[sa ca o prezenta absenta. e un text complet. eu sunt tu si tu vii cu mine.ceea ce este totul. felicitari
va multumesc pentru eleganta comentariilor si delicatetea cu care lasat urme in cartea de impresii. si, ca sa nu plecati cu mana goala, va ofer cate un mar fiecaruia dintre voi, unul de aur, unul de sticla si altul de box, ce se potrivesc de minune cu ordinea in care ati ouat flori si mi le/ati pus in vaza. florile tale george si acum rad vesele ..iaca marul cel aurit si lada cea mica a bucuriei, tu andule... ia globul de sticla ..e un medium bun pentru gasit raspunsuri la intrebari iar dumneavoastra domnule titarenco, fiind atat de amator de vechituri, luati din talcioc o manusa roasa de box in care tocmai a fatat un soarece. poetica, Katya
P.S. Atunci apare firesc intrebarea: "de ce ne mai bati la cap cu incercarile teale daca nu crezi in ele?" Raspuns (tot auto-ironic): pentru ca, internetul, mai mult decat hartia, suporta orice. Si cine n-are chef, sa nu citeasca "poeziile" mele! Si asa azi se scrie, intr-o veselie, mult, mult mai mult decat se citeste. Asta este un avantaj, sau dezavantaj, al internetului. Multumesc ca ti-ai rupt din timpul tau sa ma citesti, G.
citind-o, am ravnit la femeia aceea. mi-a placut sinceritatea din ea si faptul ca te face sa simti ceea ce-ai vrut. ce mi-a placut mult de tot a fost faptul ca desi pare banal construit "lângă tine toate cuvintele explodează", iar ceea ce urmeaza pare la fel de simplu, daca te opresti la imaginea aceea, e poezia insasi. are un soi de banal care o face extraordinar de "poetica", iar pentru a stapani contrastul asta sunt convinsa ca e nevoie de talent. cred ca-i o poezie care merita citita, de aceea o semnalez.
ok, iaca de unde vine necazul: in poezia religioasa, absolut nelamoda astazi, ma caznesc sa delimitez, pe cat posibil, poezia de predica. predica imi pare ca nenoroceste poezia. mi-au ramas la indemana descrierea, imaginile, meditatia si prea putin explicativ ca de asta nu mai e nevoie in poezie. or mai fi si alte nuante, dar pe aici sunt deocamdata. thx de comentariu!
nu m-a impresionat prea tare, e întradevăr ok la citire, adică poate trece şi poate chiar e poezie, dar sună-arată-miroase un pic învechit, aşa cu o generaţie-două
Sincer, ce s-a expus aici îmi pare a fi doar o schiță. Sau niște note pe baza cărora se poate scrie un eseu. Desigur, aș putea fi doar eu cea care nu poate abandona ce a învățat, care nu se poate lăsa pradă unui koan. Sau poate că nu, și poate că textul acesta merită mult mai mult pentru a se putea chema eseu. Nu de alta, dar avem dreptul să cerem, că știm de la cine. Cu interes,
Nicio șansă cu jazzul și nu vreau s-o iau de la capăt. Țin minte că a fost odată ceva care mi-a plăcut.
Nu, scrisul nu se poate învăța. Iar un cenaclu, în principiu e dăunător. De acord. Ai zis ”criticile de pe un site literar nu il pot face pe un autor sa fie mai talentat.” E normal, perfect de acord, critica (adevărată) se face pentru cititor, nu pentru autor. Asta înțeleg foarte puțini. Autorul ar fi de dorit să-și păstreze nota personală, întotdeauna am susținut asta.
Acolo am vorbit într-adevăr în clișee, dar n-aveam dispoziție pentru cuvinte mari. Mai bine mici.
Mihail, acest text este foarte slab. ai mai postat texte slabe, inclusiv cu greseli gramaticale. daca nu intentionezi sa postezi pe hermeneia cu mai multa rigoare texte de mult mai buna calitate decit acesta ma tem ca voi fi nevoit sa propun CH (consiliului hermeneia) analizarea suspendarii contului tau.
rim, mie poți să îmi spui și tu și oricine Virgil sau dacă preferați, profetul, și poți vorbi la per tu. Unii dintre voi am impresia că sînteți mai în vîrstă decît mine și uneori am un reflex necontrolat de a folosi formula de politețe. Asta e explicația. În legătură cu logarea, noi am testat și sesiunea rămîne deschisă destul de mult timp, cred că 20-30 de minute. Dar aș vrea să testați și să îmi spuneți daca aveți probleme. În același timp e posibil ca providerul să vă reseteze conecțiunea și nu știu exact acum felul în care reacționează scriptul de logare la așa ceva. În orice caz, cînd aveți comentarii mai lungi de făcut e recomandabil să le scrieți în prealabil pe un editor de text și apoi să faceți copy-paste.
Virgil, pentru a lamuri lucrurile, nu cred ca m-am comportat necivilizat. Poate am exagerat de doua ori, odata cind am scris acel text si acum cind am spus un adevar surprinsa si eu de cum pot fi altii. Nu ti-am scris niciodata pe ym si sper sa n-o fi facut cineva in locul meu si n-am discutat cu nimeni pe ym despre acest scandal-circ, cum vrei sa-i zici. In general am fost destul de echilibrata in comentarii sper si cred, doar ca uneori mi-am permis a vorbi de la egal la egal cum am fost obisnuita si cred ca in asta consta lipsa mea de buna crestere. S-ar putea sa am si o lipsa de crestere, cine stie... Am dorit tot timpul sa fiu cat se poate de echilibrata, dar poate ca intr-adevar sunt eu inconstienta. Nici "acolo" (cum ii zici tu) nu am fost implicata in scandaluri, poate doar de doua ori, nu de aceeasi amploare cu acesta de aici si in unul dintre ele a fost implicata tot Marina. Si atunci am incercat sa aplanez conflictul, dar a improscat cu gunoi pina la final, fara macar sa-i fi adresat un singur cuvint urat. de atunci m-a dezgustat asa cum esti tu dezgustat acum de noi. Am fost si eu impresionata de proiectul tau si de felul cum l-ai gandit, de asta ma si implicasem serios si cu mult avant in activitatea pe acest site, intre timp m-a dezamagit, de asta si vorbeam de aparente. Apreciez foarte mult comentariul Biancai, a demonstrat ca este altfel decat ceilalti. Daca il judeci pe unul care injura, injurandu-l la randul tau, nu esti cu nimic mai bun decat acesta.
Despre text: trebuie un pic revizuit; s-au strecurat câteva typo începând chiar de la titlu (diacritice). Mai sunt și câteva încălcări de reguli tipografice și anume: s-a lăsat spațiu între cuvânt și semnul de punctuație care urmează; în câteva locuri nu s-a lăsat spațiu între cuvinte. Mai sunt câteva virgule lipsă, câteva în plus, una chiar între subiect și predicat.
În general îmi plac interviurile. E un mijloc prin care intrăm într-o comuniune specială cu cel intervievat. Știu că are anumite rigori în formularea întrebărilor, în succesiunea lor. E un domeniu pe care încă îl explorez.
Mulțumiri, Claudia!
PS. Trebuie șters „photo PA270003_zps36e88d77.jpg” de la începutul textului. Imaginile se inserează doar prin intermediul Photobuquet.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
un text destul de reusit desi putin cam prea descriptiv pe alocuri. cu siguranta are impact mai ales prin anumite detalii.
pentru textul : să nu-i zici niciodată prostituată deok. eu aș fi înlocuit „lume” cu „lumea”, evident schimbînd sensul versurilor apoi aș fi înlocuit „dorințe” cu „dorințele” apoi aș fi înlocuit „nicicui” cu „nimănui” și în final aș fi înlocuit „nedesinfectați” cu „impuri” Dar evident tu nu ești eu. Remarc un text care se citește dintr-o respirație
pentru textul : Poem pe coajă de săpun. Basta deau o gingăşie deosebită scierile tale;
pentru textul : poetul destăruie în memorie ca un parfum de o esenţă rară, subtilă, pe care l-ai simţit doar o singură dată, dar nu-l poţi uita...
poate ar merge mai bine fără repetiţia "în noaptea adâncă" din prima strofă ... dar poemul, ceea ce rămâne după ce l-ai citit, este demn de pen-numele tău.
Matei, mulțumesc pentru apreciere Alma, așa este, ar trebui mereu să rescriu dar tu știi foarte bine adevărul despre asta hialin, poate ai dreptate și poate am vrut să existe acest contrast sadness, iată locul unde m-aș întoarce
pentru textul : sephirot I delucian, Poemul nu-și propune să creeze iluzii, ci să descifreze mecanismul iluziei în care trăim. N-am dorit să creez un poem "frumos", evanescent, ci, dimpotrivă, un poem sumbru, așa cum e lumea (suprarealitatea) nevăzută care ne agresesază. Știu că așteptările dumneavoastră se îndreaptă într-o altă direcție; ați fi vrut să scriu despre arhangheli și îngeri care ne protejează într-o supralume a credinței, a luminii și a binelui. N-am ce-mi face; deși sunt creștin adevărat, explorarea unor lumi terifiante nu mi se pare interzisă. Vă mulțumesc pentru comentariu.
pentru textul : un mecanism al iluziei depoemul poarta un ritm pedagogic. cititorul trebuie sa invete parca ceva dupa ce l-a citit. sau nu?
pentru textul : despre albul cămășilor bărbătești deObsesia firului cu plumb... obsesia mai mult ca perfectului vertical. Un Axis Mundi prin care se poate transcende Labirintul. L-am văzut ca pe un destin de ape și țărmuri sau poate o proiecție a lobilor cerebrali, conturul epifizar al Înțelesurilor...
pentru textul : obsesia firului deparerea mea continua sa fie ca acest text contine artificialitate si chiar stingacii. de exemplu expresia "de a nu mai fi fost îmbrățișat de o noapte muritoare, încălzită de fericirea unui sân tăcut" ma face sa imi scrintesc limba in gura. probabil ca nu ar fi rau daca ai citi cu voce tare ceea ce scrii inainte sa decizi forma finala. eu cred ca un text (chiar de poezie "moderna") trebuie sa aiba o anumita cursivitate. altfel e dificil sa il percepi drept poezie. sint de acord ca uneori se folosesc solutii pe care eu le-as numi "împiedicate", greu de citit, tocmai pentru a sugera o anumita senzatie (si eu am folosit asta uneori) dar in acele cazuri "contorsionarile" sau "dificultatea" textului sint (zic eu) un mod de a reprezenta o stare si nu o greseala de stil. acum, recunosc ca este greu sa distingi cu siguranta intre cele doua situatii dar cred ca fiecare putem recunoaste (cel putin noua insine) unde am intentionat ceva si unde "ne-a iesit prost". despre artificialitate. evident ca nu este simplu sa definesti artificialitatea atunci cind vorbesti despre arta. la urma urmei daca artificialul este opusul naturalului atunci orice poezie, pentru ca este rezultatul unui demers omenesc, este ceva artificial. dar ceea ce am vrut eu sa spun mai degraba este ca textul are locuri in care imi suna artificial. si, din modesta mea experienta, pot spune ca pentru mine un text suna artificial de obicei atunci cind autorul a cedat ispitei de a folosi solutii facile si (uneori) care suna atragator (sau socant) pentru a capta atentia cititorului. din nou, bineinteles ca astea pot fi numai supozitii, dar asa cum in fata unei lucrari de arta plastica poti sa identifici solutiile kitsch sau manelismele tot asa in fata unui text literar poti (cel putin) sa banuiesti (sau sa te deranjeze) ceea ce percepi ca fiind pus acolo nu neaparat din inspiratie ci mai degraba cu scopul de a capta atentia. evident toate astea au un mare grad de relativitate si subiectivism. dar, de exemplu, in textul de fata, eu am fost "turned off" de expresii de genul "singe pierdut", "sin tacut", "singe baut", "cupa vesniciei stinse" sau "polenul muzicii uscate". asta ca sa nu ma spun ca exista poeti "ceva mai tineri" care vor spune ca nu se mai scrie poezie asa din secolul trecut.
pentru textul : stropi de iubire dedom'le, am impresia ca ori nu scriu eu romaneste, ori e mai greu sa ma fac inteles. nu cred ca cineva a preluat ceva pentru ca nu e nimic de preluat. iar luptele astea pentru intiietate mi se par pe cit de romanesti pe atit de penibile. eu locuiesc in America si nu mi-a fost dat sa vad "cocoșeli" din astea decit la mexicani care evident au niste orgolii latine undeva in zona anecdoticului. drept urmare eu zic sa ne racorim excesele astea "latine" si sa acceptam ca oricine poate gresi si ca o intiietate e o chestie atit de copilareasca in contextul acesta incit e mult mai inteligent sa o ignori. repet ce am mai scris, exegerarile de genul acesta strivesc curajul inovatiei in loc sa il stimuleze si nu cred ca e vreun concurs aici despre cine scoate primul sintagma cea mai focoasa
pentru textul : bunica mea a fost o lebădă neagră deTe rog Ela sa-mi acorzi si mie sansa de a intelege ceea ce trancede pragul acela al trairilor/ideilor despre care vorbesti... eu am receptat atat cat ma duce mintea mea ingusta... ti-as fi recunoscator daca mi-ai raspunde explicitand ceea ce ai vrut sa ne transmiti. P.S. Si eu ma amuz de siteurile acelea cu tarotul dar am parcurs cateva linkuri cautand reprezentari ale tarotului egiptean si de acolo mi-a venit comparatia :)
pentru textul : secret revelation deexista un final 3: consuelo fuge cu Electra pe o insula populata cu artisti si politicieni, capata un job de expert in profetii care nu se implinesc si e happy pina la un putch prost organizat de opozitie. in schimb Medea, dezamagita de cursul lucrurilor se deda matamaticii , incercind sa calculeze citi iubiti au avut femeeile de la Eva incoace . Necapatand un raspuns pertinent sparge oglinda, se aseaza ca o cariatida cu un expresso in mana sub santal asteptind cu Oedip, inflorirea..
pentru textul : consuelo si medea dezambesc intr-un fel anume, Diana, cand afirmi senin ceva de genul "din păcate chiar nu am o școală a literelor, altă facultate a fost terminată"... notiunile gramaticale mentionate se invata in scoala generala. dar totul e ok cand se termina cu bine.
pentru textul : Alt fel de iubire defemeia! o descrii din toate unghiurile pe care dorești a le privi.
pentru textul : femeia aceea detrebuia sa fie neaparat "Te pișă-n colo, la perete!"? . n-ar fi mers mai ok un alt vers? mi se pare cam picat de nicaieri. in rest, apreciem stilul ludic....
pentru textul : Rondelu` lu` Pufulete deNu voi repeta cu alte cuvinte ideea care s-a enunţat, fiindcă nu găsesc un alt cuvânt mai potrivit decât ,,seducţie" . Nu-mi rămâne decât să aprob cu trei de da :) ( dacă mai era nevoie de asta...)
Ce aş vrea să remarc este abilitatea de a ne lăsa impresia că ştim totul, cine e personajul drag, unde se petrec acţiunile, când de fapt, la o avalanşă de întrebări, am putea avea mai multe răspunsuri, supoziţii. Deci, pe alocuri, e un poem deschis interpretărilor. Fiecare dintre noi îl putem lăsa să ia forma lăuntrului nostru, însă cu respect şi admiraţie pentru tot ce e personal, şi trist, pentru autor. Mi-a plăcut că aici iubirea, dorul, nu sunt strigate de pe acoperiş, nu sunt declaraţii ostentative. Totul se subînţelege.
Cred că e structurat pe două versuri pilon:
,,trebuie să-i fi văzut chipul când râdea"
...
,,n-am mai auzit-o niciodată râzând"
Spunea cineva că ceea ce rămâne din oamenii dragi e amintirea privirilor şi a zâmbetului. Celelalte se înlănţuie. Fapt adeverit de acest poem.
Concluzionez: e un poem confesiv pe care nu te saturi să îl reciteşit şi parcă vrei să mai fie vreo câteva strofe.
Felicit autorul!
Oservaţie: poate alt titlu care să nu ne pună cheia în mână.
pentru textul : gripa deai nistre stadii aici: - lipsa ta e o pajură ce mănâncă din coapsele mele. - ți-am lăsat ție ultima suflare. - am iubit toate astea. -rănile tale în rănile mele și-au găsit liniștea. - îți ling toate gândurile gâtul și omoplații. te zgribulești. - tu zi-mi cum vrei până ne mutăm împreună pe creștetul lu. ce domina aici este lipsa, lip[sa ca o prezenta absenta. e un text complet. eu sunt tu si tu vii cu mine.ceea ce este totul. felicitari
pentru textul : cornițoiu deși eu am sângele ardelean, Viorel. nu ai făcut diferența între contextul social și cel conjunctural, între cauzalități, mai pe înțels. numai de bine!
pentru textul : domnule Labiș deva multumesc pentru eleganta comentariilor si delicatetea cu care lasat urme in cartea de impresii. si, ca sa nu plecati cu mana goala, va ofer cate un mar fiecaruia dintre voi, unul de aur, unul de sticla si altul de box, ce se potrivesc de minune cu ordinea in care ati ouat flori si mi le/ati pus in vaza. florile tale george si acum rad vesele ..iaca marul cel aurit si lada cea mica a bucuriei, tu andule... ia globul de sticla ..e un medium bun pentru gasit raspunsuri la intrebari iar dumneavoastra domnule titarenco, fiind atat de amator de vechituri, luati din talcioc o manusa roasa de box in care tocmai a fatat un soarece. poetica, Katya
pentru textul : solia unei stele de mare deP.S. Atunci apare firesc intrebarea: "de ce ne mai bati la cap cu incercarile teale daca nu crezi in ele?" Raspuns (tot auto-ironic): pentru ca, internetul, mai mult decat hartia, suporta orice. Si cine n-are chef, sa nu citeasca "poeziile" mele! Si asa azi se scrie, intr-o veselie, mult, mult mai mult decat se citeste. Asta este un avantaj, sau dezavantaj, al internetului. Multumesc ca ti-ai rupt din timpul tau sa ma citesti, G.
pentru textul : De inima albastră decitind-o, am ravnit la femeia aceea. mi-a placut sinceritatea din ea si faptul ca te face sa simti ceea ce-ai vrut. ce mi-a placut mult de tot a fost faptul ca desi pare banal construit "lângă tine toate cuvintele explodează", iar ceea ce urmeaza pare la fel de simplu, daca te opresti la imaginea aceea, e poezia insasi. are un soi de banal care o face extraordinar de "poetica", iar pentru a stapani contrastul asta sunt convinsa ca e nevoie de talent. cred ca-i o poezie care merita citita, de aceea o semnalez.
pentru textul : de fapt tot un scenariu prost deok, iaca de unde vine necazul: in poezia religioasa, absolut nelamoda astazi, ma caznesc sa delimitez, pe cat posibil, poezia de predica. predica imi pare ca nenoroceste poezia. mi-au ramas la indemana descrierea, imaginile, meditatia si prea putin explicativ ca de asta nu mai e nevoie in poezie. or mai fi si alte nuante, dar pe aici sunt deocamdata. thx de comentariu!
pentru textul : coborârea în Carte depentru comul bref, George.
pentru textul : vezi cu ochii tăi cum se motivează taxa de drum deacolo unde părerile coincid, câteva cuvinte sunt de ajuns.
mulţumesc mult.
nu m-a impresionat prea tare, e întradevăr ok la citire, adică poate trece şi poate chiar e poezie, dar sună-arată-miroase un pic învechit, aşa cu o generaţie-două
pentru textul : după cum nu știu să păstrez aerul deSincer, ce s-a expus aici îmi pare a fi doar o schiță. Sau niște note pe baza cărora se poate scrie un eseu. Desigur, aș putea fi doar eu cea care nu poate abandona ce a învățat, care nu se poate lăsa pradă unui koan. Sau poate că nu, și poate că textul acesta merită mult mai mult pentru a se putea chema eseu. Nu de alta, dar avem dreptul să cerem, că știm de la cine. Cu interes,
pentru textul : Bufonul deNicio șansă cu jazzul și nu vreau s-o iau de la capăt. Țin minte că a fost odată ceva care mi-a plăcut.
Nu, scrisul nu se poate învăța. Iar un cenaclu, în principiu e dăunător. De acord. Ai zis ”criticile de pe un site literar nu il pot face pe un autor sa fie mai talentat.” E normal, perfect de acord, critica (adevărată) se face pentru cititor, nu pentru autor. Asta înțeleg foarte puțini. Autorul ar fi de dorit să-și păstreze nota personală, întotdeauna am susținut asta.
Acolo am vorbit într-adevăr în clișee, dar n-aveam dispoziție pentru cuvinte mari. Mai bine mici.
pentru textul : Mihai Takács : pictură --- muzica : Eldad Talmu deMihail, acest text este foarte slab. ai mai postat texte slabe, inclusiv cu greseli gramaticale. daca nu intentionezi sa postezi pe hermeneia cu mai multa rigoare texte de mult mai buna calitate decit acesta ma tem ca voi fi nevoit sa propun CH (consiliului hermeneia) analizarea suspendarii contului tau.
pentru textul : Ne-a dat Domnul un Luceafăr pentru sufletele noastre derim, mie poți să îmi spui și tu și oricine Virgil sau dacă preferați, profetul, și poți vorbi la per tu. Unii dintre voi am impresia că sînteți mai în vîrstă decît mine și uneori am un reflex necontrolat de a folosi formula de politețe. Asta e explicația. În legătură cu logarea, noi am testat și sesiunea rămîne deschisă destul de mult timp, cred că 20-30 de minute. Dar aș vrea să testați și să îmi spuneți daca aveți probleme. În același timp e posibil ca providerul să vă reseteze conecțiunea și nu știu exact acum felul în care reacționează scriptul de logare la așa ceva. În orice caz, cînd aveți comentarii mai lungi de făcut e recomandabil să le scrieți în prealabil pe un editor de text și apoi să faceți copy-paste.
pentru textul : jurnal de nesomn III deVirgil, pentru a lamuri lucrurile, nu cred ca m-am comportat necivilizat. Poate am exagerat de doua ori, odata cind am scris acel text si acum cind am spus un adevar surprinsa si eu de cum pot fi altii. Nu ti-am scris niciodata pe ym si sper sa n-o fi facut cineva in locul meu si n-am discutat cu nimeni pe ym despre acest scandal-circ, cum vrei sa-i zici. In general am fost destul de echilibrata in comentarii sper si cred, doar ca uneori mi-am permis a vorbi de la egal la egal cum am fost obisnuita si cred ca in asta consta lipsa mea de buna crestere. S-ar putea sa am si o lipsa de crestere, cine stie... Am dorit tot timpul sa fiu cat se poate de echilibrata, dar poate ca intr-adevar sunt eu inconstienta. Nici "acolo" (cum ii zici tu) nu am fost implicata in scandaluri, poate doar de doua ori, nu de aceeasi amploare cu acesta de aici si in unul dintre ele a fost implicata tot Marina. Si atunci am incercat sa aplanez conflictul, dar a improscat cu gunoi pina la final, fara macar sa-i fi adresat un singur cuvint urat. de atunci m-a dezgustat asa cum esti tu dezgustat acum de noi. Am fost si eu impresionata de proiectul tau si de felul cum l-ai gandit, de asta ma si implicasem serios si cu mult avant in activitatea pe acest site, intre timp m-a dezamagit, de asta si vorbeam de aparente. Apreciez foarte mult comentariul Biancai, a demonstrat ca este altfel decat ceilalti. Daca il judeci pe unul care injura, injurandu-l la randul tau, nu esti cu nimic mai bun decat acesta.
pentru textul : trei observații demultumim pentru urari, si scuzele mele cela mai profunde pentru intarzierea in raspuns, dar am avut niste probleme si...
pentru textul : Dubla lansare de carte deNe bucură revenirea. Trebuie să te anunț că între timp ai fost încadrată la categoria de „membru corespondent” și odată cu asta s-a pierdut dreptul de a face comentarii. Vestea bună e că se poate redobândi acest drept, dacă dorești. Mai multe informații aici:
http://hermeneia.com/content/faq/de_ce_nu_pot_scrie_comentarii_daca_sunt...
http://hermeneia.com/content/faq/ce_trebuie_sa_fac_ca_sa_nu_mai_fiu_memb...
Despre text: trebuie un pic revizuit; s-au strecurat câteva typo începând chiar de la titlu (diacritice). Mai sunt și câteva încălcări de reguli tipografice și anume: s-a lăsat spațiu între cuvânt și semnul de punctuație care urmează; în câteva locuri nu s-a lăsat spațiu între cuvinte. Mai sunt câteva virgule lipsă, câteva în plus, una chiar între subiect și predicat.
În general îmi plac interviurile. E un mijloc prin care intrăm într-o comuniune specială cu cel intervievat. Știu că are anumite rigori în formularea întrebărilor, în succesiunea lor. E un domeniu pe care încă îl explorez.
Mulțumiri, Claudia!
PS. Trebuie șters „photo PA270003_zps36e88d77.jpg” de la începutul textului. Imaginile se inserează doar prin intermediul Photobuquet.
pentru textul : oameni de valoare in umbra modestiei - Angela Nache Mamier dePagini