In primul rind nu am anuntat pentru ca nu am dorit sa promovez gratuit si inutil un alt site. In al doilea rind, daca nu mi s-ar fi atras atentia asupra polemicii respective, probabil ca ar fi continuat si azi, fara ca eu sa am habar. Nu in ultimul rind, consider ca s-a dat prea mare importanta unui text ca oricare alt text din spatiul virtual, ca discutia a fost dusa voit intr-o directie care nu-mi apartine.
Crsitina Monica Moldoveanu, pe site-ul respectiv, anunta "cu durere in suflet", aparitia acestui text, aratindu-se surprinsa ca sunt persoane care l-au apreciat, deci punind sub semnul intrebarii posibilitatea ca in mediul virtual sa mai existe si alte opinii in afara de punctul ei de vedere.
Autoarea, din nou, face confuzii grave. Ea crede ca este exonerata de faptul ca a mentionat autorul si sursa, intrucit este o practica uzuala in virtual. Ceea ce nu stie Cristina Monica Moldoveanu este ca sunt mari diferente intre a cita un autor si a reda textul integral. Punctul personal de vedere si l-a exprimat in subsolul acestui text, are acest drept si a uzat de el, indiferent daca cineva este sau nu de acord cu el. Insa, in momentul in care supui acest punct de vedere personal dezbaterii publice, privind persoana vizata de orice drept la o minima aparare legitima(nu ca as avea nevoie), trebuie sa-ti asumi consecintele acestui gest unilateral public, pentru ca deja a depasit sfera personalului.
Si nu ma pot abtine sa nu remarc un argument cel putin halucinant. Este a doua oara cind Cristina Monica Moldoveanu pomeneste de citarea autorilor in viata.
Pe siteul unde s-a iscat polemica, autoarea justifica: "Daca autorul nu ar fi fost in viata atunci ar fi acceptat, poate, ravasul meu". Sa inteleg faptul ca daca eram oale si ulcele i-as fi dat binecuvintarea din ceruri sa ma fac buda publica? Sau ca opinia ei e un fel de rugaciune subliminala pentru salvarea sufletului meu chinuit?
De parca n-ar fi fost de ajuns, vad ca si aici foloseste aceeasi justificare dar sub o alta formula: "nu stiam ca numai autorii care nu mai sunt in viata sunt polemizati de catre cei vii fara replica autorului". In micimea mea spirituala, eu ce sa mai inteleg? Sa omorim mortii prin spinzurare pentru ca ei nu pot musca? Cum ramine cu zicala "despre morti numai de bine"? Nu-mi ramine altceva decit sa ma intreb oare ce s-ar fi intimplat daca eram chirias pe vecie pe Aleea Artistilor din Bellu si-o aveam vecina pe Iulia Hasdeu? Oare stimata doamna Moldoveanu ar mai fi fost asa de inversunata?
Pe aceasta cale vreau sa anunt pe toti cei care asteapta sa mor ca sa ma citeze fara sa le raspund, ca sunt inca in plina viata, chiar daca nu sunt un clasic.
remarc acest poem deosebit, ce reflectă într-o manieră aparte, o posibilă reîntoarcere la viață prin ipostaze tangibile, ecou al propriei ființe în dialogul cu natura. și nu în ultimul rând, observ evoluția literară a autorului căruia îi doresc inspirație și succes!
eu am trimis textul în şantier. chiar dacă avea vreo valoare artistică - tu ce zici are?- exprimările de genul acesta " soarele mă gândea/
la tine şi mine" îl recomanda pentru un Bumbeşti -Livezeni literar.
alma, am înțeles , dar pe aici am auzit că se argumentază, sau tu ești excepția care întărește regula? p.s. ești superioară normelor ortografice? Tu știi ce înseamnă "a conjuga" ??????
ai dreptate. si eu am argumentat cu mine insumi pe ideea folosirii termenului. iar la "marmura vie" m-a deranjat potentialul de a fi perceput drept eminescian. va trebui sa fac ceva acolo. merci. e doar un text.
mă refeream la faptul că abordarea atât de directă (filosofică) a fenomenului fericire e riscantă. aș putea spune de exemplu că tocmai faptul că nu cunoști, nu percepi, hăul care a fost ori hăul care va fi e calea către fericire. sau fericiți cei ignoranți
Imagini deosebite: "Garduri din uluci înșirate adorm într-o rână. Călătorul își înnoadă inima între sforile lor." "Pe ulită, casele se fac mici , se sfărâmă sub genunchii gândurilor. " "Aerul e văratic, moale și lipicios." ...dar nu reusesc sa le leg unele e celelalte. parca sunt niste secvente dintr-un vis ori dintr-o anamneza. Ultima strofa, mai ales, m-a descumpanit cu totul... Fireste, asta nu e neaparat vina autorului; dar mi-e ciuda, reactionez precum un copil care sta in fata unei jucarii noi, frumoase, si nu stie cum sa o foloseasca! :) P.S.: "o zvârlește" sau "o zvârle"? mie a doua forma imi este mult mai cunoscuta.
Sebi, mulțumesc de trecere și pentru cuvinte. Mă bucur că ai citit ambele părți. Nu stau să explic ce și cum, dar, se pare că tu ai interpretat altfel. Citind-ți comentariul, am realizat că în timp ce-ai citit, ți-au scăpat câteva detalii importante, la care am făcut trimitere(voalată) și în alte texte.
e clar că de pildă de n-ar fi fost limbajul de programare n-ar fi existat internetul. şi, potrivit Bibliei, la început a fost Cuvîntul şi cuvîntul era la Dumnezeu. dar poezia nici nu crede nici nu cercetează aceste legi pentru că s-ar putea să le înţeleagă...:) preferă să le comunice în pilde, în fabule sau legende, asemeni lui Isus discipolilor săi, dar fără pretenţia că ar fi date ale Fiinţei ci ale Umanităţii în comuniune cu o eventuală Fiinţă sau Adevăr Ultim. asta înseamnă în definitiv (şi nu în definiţie) com-unicare. iar poetul adevărat, aşa cum spui, e cel care poate com-unica dincolo de teama Universalei Tăceri.
Bianca s-a retras de mult din varii motive si ma indoiesc ca va reveni pe Hermeneia. Ca peste tot si pe Hermeneia au fost si probabil sunt diverse conflicte ce rezulta in astfel de plecari.
desi observ ca textul este o dedicatie (poate ar fi trebuit incadrat altundeva) intervin pentru a-ti sugera rescrierea lui. sunt cateva idei care merita.
am sentimentul că ai spus foarte mult în câteva cuvinte.
fiind postat pe 1 decembrie pentru mine are un sens profund, dar poate e doar imaginația din capul meu.
oricum mi-a plăcut să te descopăr în această postură și sper să mai citesc.
Un text bunicel. Mi se pare mult mai reusita prima strofa, mai ales poezia din poezie. In a doua strofa insa "braul tau prescolar" (?) e absolut ilar si redundant acel "prescolar".In versurile "pământul pentru cactus/pentru sânii tăi e pregătit" suna fals, e fortat. Cu o oarecare "cizelare" acest text poate deveni unul destul de bun. Ialin
Din pacate, pentru mine acest text este si va ramine un text mediocru. Cu atit mai mult, regret, nu ma pot erija in criticul pe care il astepti; frecventeaza un cenaclu, doua, citeste mai mult, e recomandabil la orice virsta. A publica orice mi se pare chiar indecent. Ceea ce ii spuneai lui Andu Moldovean ti se potriveste si tie, din nefericire. Multe texte pot fi numai maculatura daca nu exista o farima de talent. Talentul este un cumul de capacitati iesite din comun, nu are tangenta nici cu zodia, nici cu studiile superioare. Urari, felicitari etc. consider ca nu isi au locul aici.
doamna ștefan, corecții poate se aplică la malu bahnei, dar cînd e vorba de un text se aplică corecturi
CORÉCȚIE, corecții, s. f. 1. (În trecut) Pedeapsă corporală aplicată unui vinovat; bătaie. ◊ Drept de corecție = (în unele state) dreptul părintelui de a cere emiterea unui mandat de arestare, fără îndeplinirea unei alte formalități, împotriva copilului său minor. Casă de corecție = loc unde își execută pedeapsa infractorii minori. 2. Cantitate care trebuie adăugată sau scăzută la indicațiile date de un instrument de măsurare pentru a compensa erorile sistematice care afectează măsuratoarea. Corecție barometrică. – Din fr. correction, lat. correctio.
CORECTÚRĂ, corecturi, s. f. 1. Operație de înlăturare a greșelilor tipografice dintr-un text sau dintr-o formă de tipar. 2. (Concr.) Text tipărit pe care s-a făcut operația de corectură (1). 3. Fiecare dintre modificările operate pe un text corectat. – Din germ. Korrektur, lat. correctura.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
In primul rind nu am anuntat pentru ca nu am dorit sa promovez gratuit si inutil un alt site. In al doilea rind, daca nu mi s-ar fi atras atentia asupra polemicii respective, probabil ca ar fi continuat si azi, fara ca eu sa am habar. Nu in ultimul rind, consider ca s-a dat prea mare importanta unui text ca oricare alt text din spatiul virtual, ca discutia a fost dusa voit intr-o directie care nu-mi apartine.
pentru textul : viaţa de dincolo de fortral 2 deCrsitina Monica Moldoveanu, pe site-ul respectiv, anunta "cu durere in suflet", aparitia acestui text, aratindu-se surprinsa ca sunt persoane care l-au apreciat, deci punind sub semnul intrebarii posibilitatea ca in mediul virtual sa mai existe si alte opinii in afara de punctul ei de vedere.
Autoarea, din nou, face confuzii grave. Ea crede ca este exonerata de faptul ca a mentionat autorul si sursa, intrucit este o practica uzuala in virtual. Ceea ce nu stie Cristina Monica Moldoveanu este ca sunt mari diferente intre a cita un autor si a reda textul integral. Punctul personal de vedere si l-a exprimat in subsolul acestui text, are acest drept si a uzat de el, indiferent daca cineva este sau nu de acord cu el. Insa, in momentul in care supui acest punct de vedere personal dezbaterii publice, privind persoana vizata de orice drept la o minima aparare legitima(nu ca as avea nevoie), trebuie sa-ti asumi consecintele acestui gest unilateral public, pentru ca deja a depasit sfera personalului.
Si nu ma pot abtine sa nu remarc un argument cel putin halucinant. Este a doua oara cind Cristina Monica Moldoveanu pomeneste de citarea autorilor in viata.
Pe siteul unde s-a iscat polemica, autoarea justifica: "Daca autorul nu ar fi fost in viata atunci ar fi acceptat, poate, ravasul meu". Sa inteleg faptul ca daca eram oale si ulcele i-as fi dat binecuvintarea din ceruri sa ma fac buda publica? Sau ca opinia ei e un fel de rugaciune subliminala pentru salvarea sufletului meu chinuit?
De parca n-ar fi fost de ajuns, vad ca si aici foloseste aceeasi justificare dar sub o alta formula: "nu stiam ca numai autorii care nu mai sunt in viata sunt polemizati de catre cei vii fara replica autorului". In micimea mea spirituala, eu ce sa mai inteleg? Sa omorim mortii prin spinzurare pentru ca ei nu pot musca? Cum ramine cu zicala "despre morti numai de bine"? Nu-mi ramine altceva decit sa ma intreb oare ce s-ar fi intimplat daca eram chirias pe vecie pe Aleea Artistilor din Bellu si-o aveam vecina pe Iulia Hasdeu? Oare stimata doamna Moldoveanu ar mai fi fost asa de inversunata?
Pe aceasta cale vreau sa anunt pe toti cei care asteapta sa mor ca sa ma citeze fara sa le raspund, ca sunt inca in plina viata, chiar daca nu sunt un clasic.
mulţumesc de opinie. Am să ţin cont de ea.
Eugen
01.06.2012;
pentru textul : Conul de umbră de01:32
err: un - unul
pentru textul : Interferenţe deremarc acest poem deosebit, ce reflectă într-o manieră aparte, o posibilă reîntoarcere la viață prin ipostaze tangibile, ecou al propriei ființe în dialogul cu natura. și nu în ultimul rând, observ evoluția literară a autorului căruia îi doresc inspirație și succes!
pentru textul : Dialog deeu am trimis textul în şantier. chiar dacă avea vreo valoare artistică - tu ce zici are?- exprimările de genul acesta " soarele mă gândea/
pentru textul : Singurătate în doi, împușcată în umbre de lună cu o lunetă. dela tine şi mine" îl recomanda pentru un Bumbeşti -Livezeni literar.
sancho, tu esti amica mea. asa o sa scriu. multumesc de atentionare. esti editor, fain, multumesc.
pentru textul : fiecare își lasă autograful și pleacă deScuze, "fără pricină", desigur. Nici nu are sens altfel. Așteptăm părțile următoare.
pentru textul : cheile deVirgil, Mariana. .. am băgat la cap
pentru textul : last supper deNicholas tu încearcă Prostamol
alma, am înțeles , dar pe aici am auzit că se argumentază, sau tu ești excepția care întărește regula? p.s. ești superioară normelor ortografice? Tu știi ce înseamnă "a conjuga" ??????
pentru textul : Ca sunetul în fluier deai dreptate. si eu am argumentat cu mine insumi pe ideea folosirii termenului. iar la "marmura vie" m-a deranjat potentialul de a fi perceput drept eminescian. va trebui sa fac ceva acolo. merci. e doar un text.
pentru textul : cum atingi pietrele acelea netede ale caldarîmului demă refeream la faptul că abordarea atât de directă (filosofică) a fenomenului fericire e riscantă. aș putea spune de exemplu că tocmai faptul că nu cunoști, nu percepi, hăul care a fost ori hăul care va fi e calea către fericire. sau fericiți cei ignoranți
pentru textul : fericirea II deImagini deosebite: "Garduri din uluci înșirate adorm într-o rână. Călătorul își înnoadă inima între sforile lor." "Pe ulită, casele se fac mici , se sfărâmă sub genunchii gândurilor. " "Aerul e văratic, moale și lipicios." ...dar nu reusesc sa le leg unele e celelalte. parca sunt niste secvente dintr-un vis ori dintr-o anamneza. Ultima strofa, mai ales, m-a descumpanit cu totul... Fireste, asta nu e neaparat vina autorului; dar mi-e ciuda, reactionez precum un copil care sta in fata unei jucarii noi, frumoase, si nu stie cum sa o foloseasca! :) P.S.: "o zvârlește" sau "o zvârle"? mie a doua forma imi este mult mai cunoscuta.
pentru textul : backward deda Liviu emotie,impact, titlul poate altul...
pentru textul : să nu-i zici niciodată prostituată deSebi, mulțumesc de trecere și pentru cuvinte. Mă bucur că ai citit ambele părți. Nu stau să explic ce și cum, dar, se pare că tu ai interpretat altfel. Citind-ți comentariul, am realizat că în timp ce-ai citit, ți-au scăpat câteva detalii importante, la care am făcut trimitere(voalată) și în alte texte.
Toate cele bune,
pentru textul : Neo(II) deEugen.
e clar că de pildă de n-ar fi fost limbajul de programare n-ar fi existat internetul. şi, potrivit Bibliei, la început a fost Cuvîntul şi cuvîntul era la Dumnezeu. dar poezia nici nu crede nici nu cercetează aceste legi pentru că s-ar putea să le înţeleagă...:) preferă să le comunice în pilde, în fabule sau legende, asemeni lui Isus discipolilor săi, dar fără pretenţia că ar fi date ale Fiinţei ci ale Umanităţii în comuniune cu o eventuală Fiinţă sau Adevăr Ultim. asta înseamnă în definitiv (şi nu în definiţie) com-unicare. iar poetul adevărat, aşa cum spui, e cel care poate com-unica dincolo de teama Universalei Tăceri.
pentru textul : Scurte considerații lingvistice pe drumul spre limbajul absolut deEmil, cu mulțumiri pentru sugestii, voi ține cont de ele și voi reveni asupra textului. Și pentru pentru penița de aur, onorată!
pentru textul : no moon rise, no moon set denici eu nu am vrut, dar mi s-a cerut 10 cuvinte, iar textul nu are decât 9. Cezar
pentru textul : toamnă deBianca s-a retras de mult din varii motive si ma indoiesc ca va reveni pe Hermeneia. Ca peste tot si pe Hermeneia au fost si probabil sunt diverse conflicte ce rezulta in astfel de plecari.
pentru textul : Moderator pe hermeneia dedesi observ ca textul este o dedicatie (poate ar fi trebuit incadrat altundeva) intervin pentru a-ti sugera rescrierea lui. sunt cateva idei care merita.
pentru textul : Cunosc, deci pot iubi. Iubesc, deci pot cunoaște. Hm! deyak! nu merită comentarii.
pentru textul : Isus vs. Radet deam sentimentul că ai spus foarte mult în câteva cuvinte.
pentru textul : Defrişare defiind postat pe 1 decembrie pentru mine are un sens profund, dar poate e doar imaginația din capul meu.
oricum mi-a plăcut să te descopăr în această postură și sper să mai citesc.
varianta mea: vreau sa (te) uit privesc hubloul boarfe amestecate gindurile aud nimic tamburul apa spumele roz pamintul suge totul zgomotul nebunia privesc uit hubloul tu
pentru textul : Ardo A 400 deUn text bunicel. Mi se pare mult mai reusita prima strofa, mai ales poezia din poezie. In a doua strofa insa "braul tau prescolar" (?) e absolut ilar si redundant acel "prescolar".In versurile "pământul pentru cactus/pentru sânii tăi e pregătit" suna fals, e fortat. Cu o oarecare "cizelare" acest text poate deveni unul destul de bun. Ialin
pentru textul : când am trecut dedrept ai rostit Andule
pentru textul : inexist deImi place modul lejer in care ai spus povestea, fara obiectivari inutile, doar partea vazuta dar cata betie a simturilor.
pentru textul : azi e iarăși greu de trăit deDin pacate, pentru mine acest text este si va ramine un text mediocru. Cu atit mai mult, regret, nu ma pot erija in criticul pe care il astepti; frecventeaza un cenaclu, doua, citeste mai mult, e recomandabil la orice virsta. A publica orice mi se pare chiar indecent. Ceea ce ii spuneai lui Andu Moldovean ti se potriveste si tie, din nefericire. Multe texte pot fi numai maculatura daca nu exista o farima de talent. Talentul este un cumul de capacitati iesite din comun, nu are tangenta nici cu zodia, nici cu studiile superioare. Urari, felicitari etc. consider ca nu isi au locul aici.
pentru textul : raiul de la marginea potirului deeu doar constatam
pentru textul : fotografia de lângă icoană dedoamna ștefan, corecții poate se aplică la malu bahnei, dar cînd e vorba de un text se aplică corecturi
CORÉCȚIE, corecții, s. f. 1. (În trecut) Pedeapsă corporală aplicată unui vinovat; bătaie. ◊ Drept de corecție = (în unele state) dreptul părintelui de a cere emiterea unui mandat de arestare, fără îndeplinirea unei alte formalități, împotriva copilului său minor. Casă de corecție = loc unde își execută pedeapsa infractorii minori. 2. Cantitate care trebuie adăugată sau scăzută la indicațiile date de un instrument de măsurare pentru a compensa erorile sistematice care afectează măsuratoarea. Corecție barometrică. – Din fr. correction, lat. correctio.
CORECTÚRĂ, corecturi, s. f. 1. Operație de înlăturare a greșelilor tipografice dintr-un text sau dintr-o formă de tipar. 2. (Concr.) Text tipărit pe care s-a făcut operația de corectură (1). 3. Fiecare dintre modificările operate pe un text corectat. – Din germ. Korrektur, lat. correctura.
pentru textul : Un ‘DA’ pentru mesajul lui Adrian Marino dePirandellian la pătrat. Mă dusei să pun mâna pe o carte veche.
pentru textul : Mişu forever deEu nu l-am cunoscut încă personal, dar poate-poate.
pentru textul : Aleksandar Stoicovici în pragul debutului în volum dePagini