Daniela, Matei, ma bucur ca v-a placut textul. L-am citit si recitit de mai multe ori sa vad pe unde am litere mancate si nu-mi dau seama unde am. cand am scris textul acesta terminasem de mancat si nu mi-era foame. Matei, revino cu aratare de deget.
Daniela, as vrea o sugestie la vertebrele mele fierbinti. fraza are cel putin doua trimiteri. una este contrastul dintre raceala ei si caldura mea, alta este ca ea fusese luata din coasta mea si nu invers.
Un fel de a vorbi prin semne, atingeri, un întreg arsenal dinainte inventat al trupului, o liniște braille a mirării din noi. Există semeni care ne înțeleg dincolo de cuvinte? Și totuși câteodată ți-e dat să întîlnești în viață un loc în care să îți lași inima și ea să bată în continuare la puterea a doua, fără alte teoreme, fără prejudecăți. "/ ain’t nothing like the real thing baby /" E frumos acest edificiu nou al sufletului: "ne construim religia binară pe risipă de semne" Întinerește întotdeauna.
Mă simt tot mai orfană...şi tot mai înfiată...Poate pentru prima dată se va cânta jazz la o înmormântare. ( am voie să spun că plâng? )
Paul, mulţumiri pentru momentul de reculegere şi de meditaţie:
,,când ne cânta îmi venea să îți scriu cam așa
vino cum vin firele albe în păr lasă-mi-te pe
genunchi până voi simți că faci parte din zar
și din cel ce îl aruncă"
desi ideea e simpla, as zice clasica (ma refer la ideaa artistica), textul te lasa cu un profund semn de intrebare, de ce sintem si nu putem fi prieteni cu copii nostri
"dormitor astral"... memoria aceasta a pragurilor e in sine o chestiune foarte serioasa, un soi de schematizare a perceptiei intr-un univers bidimensional, un fel de turtire a pasiunii... dar "astral" e total nepotrivit. As mai lucra strofele 2 si 3.
Eu tot nu am înțeles Bobadil. Ce înseamnă "unui autor trebuie sa i se ofere cat mai multa libertate de exprimare"? Cine și cum nu dă libertate de exprimare pe Hermeneia? Dar mai ales cum? Pentru că am impresia că pentru tine această afirmație este ori retorică pură ori o ceață deasă. Dorin Cozan, unul dintre cei mai inventivi autori de aici ne poate spune dacă l-am împiedicat vreodată să inoveze. Problema pe care o văd eu este că am impresia că tu confunzi libertatea de a o face cu imaginația de a o face. Iar acolo nu mai pot face eu nimic.
Mi-am gătit casa cu muguri de salcie, tată -
mâine e ziua mea, lumânările ard de la Paști neobosite...
Nu și-au pierdut speranța că te vei întoarce, tată.
În ceruri plouă, aici e liniște -
neschimbată e lumea (doar eu am mai crescut cu un an).
Poate ai vrea să mă vezi în rochița mea nouă,
poate ai vrea, tată, cu mine să vorbeşti...
o confesiune tandră în preajma magică a șemineului și bradului tradițional, pigmentată cu o poveste din lumea celor care nu cuvîntă. stil inconfundabil katia kelaro. la mulți ani contempoRana mea visătoare ! să fi iubită de să nu te vezi!
anna, întotdeauna părerea ultimă aș zice eu că trebuie să fie a autorului. cine altcineva ar putea ști mai bine ca el ce anume a ascuns acolo? :) și, în fond, totul este interpretabil, nu?
Poemul ăsta din punctul meu de vedere ar intra la o categorie de genul 'după ceva timp, orice poet devine filozof' sau, dacă vreți o variantă mai cunoscută 'după un timp, orice problemă se rezolvă de la sine' sau una încă și mai cunoscută, aparținând lui Murphy, 'orice problemă care nu se rezolvă de la sine nu este demnă de a-ți bate capul cu ea'. Eu mă bucur de revenirea Corinei pe aici aceasta (revenirea) petrecându-se periodic după tabelul lui Mendeleev, și iarăși salut evoluția acestei scriitoare din diaspora de la gaze către metalele rare, o pană care născocește mereu câte ceva, un spirit neliniștit, a 'troubled mind'.
De data asta nu știu dacă i-a ieșit neapărat noua rețetă, înclinată aș fi să las pe altcineva mai curajos să guste din ea, dar efortul îl apreciez ca atare, de la o oarecare depărtare.
Margas
parcă s-a făcut liniște, cuiele au sigilat sicriul și în sfârșit ești liber. mi-a lăsat un sentiment de pace poemul ăsta al tău, și ca să fiu mai sugestivă, mi-a adus aminte de asta http://youtu.be/M9cmyZVqwoI
Adriana, dacă și Ecaterinca - în nepriceperea sa, strâmbă din nas la introducere, înseamnă că e "ceva putred în Danemarca"! Și apropo de introducere, spre amuzament, iată un catren - scris de un prieten de-al meu, Gheorghe Constantinescu Geko: Unei doamne N-o poți aborda direct, Numai prin deducere, Înțelegi că, din respect, Vrea și-o introducere! Cu amiciție, Ioan J.
imi place poemul Djamal, discursul poetic nu este morbid, constientizezi ca moartea este o experienta suprema dar de neevitat, de aceea "doliul" tau are influente alegorice subtile (trimiteri la rochia de mireasa) scrii despre moarte in culori vii... imi place sitagma: "frumoasa moarte"... care induce a acceptare tacita, a impacare cu soarta si cu legile ei si nu a revolta ... nu am inteles versul 10, e un typo, sau... ? cu bine anna
naturaleţea cu care autorul spune de ce-i e teamă şi, mai ales, faptul că recunoaşte un lucru care, uneori, pare mai dificil decât o intervenţie chirurgicală, tocmai fiindcă acest lucru se petrece pe viu!
"mi-e frică de ușurința
cu care mă adaptez
la tot mai multe zile
la linia de mijloc
și la inutil
și poate la faptul
că uneori din spatele cortinei
nu mai apare nimeni" - este esenţa poemului.
Ori eventual să fie considerate numai primele trei poziţii prin corespondenţa primul 3 puncte, al doilea 2, al treilea 1. Cred că şi aşa ar merge. Şi scuze că am întors problema pe toate feţele :)
O să sune ciudat, dar eu mă bucur și când nu-mi comentezi un text, în sensul în care mă gândesc "well, dacă n-a spus nimic, it can't be that bad". Știu că ești pretențios și îți multumesc pentru observațiile făcute acum. O să văd de unde elimin o referire la ofițer și medic.
doamne, ce-mi place sa te vad razand... la explicatii sunt neobosita: am vrut sa raman cu un singur poem ca sa nu pun diacritice la doua. voila! dar voi pune la doua acum. fie. large smile too
Iti multumesc, ma bucura comentariul tau cu atat mai mult cu cat am impresia ca intre mine si poeziile-mi s-a insinuat un mare gap, care provoaca reactii de indepartare. Senzatia asta de irealitate/ onirism nu-i neaparat ceva dezirabil/ estetic etc. Am speranta ca nu-mi voi indeparta totusi cititorii.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Daniela, Matei, ma bucur ca v-a placut textul. L-am citit si recitit de mai multe ori sa vad pe unde am litere mancate si nu-mi dau seama unde am. cand am scris textul acesta terminasem de mancat si nu mi-era foame. Matei, revino cu aratare de deget.
pentru textul : ca să te-aduc înapoi deDaniela, as vrea o sugestie la vertebrele mele fierbinti. fraza are cel putin doua trimiteri. una este contrastul dintre raceala ei si caldura mea, alta este ca ea fusese luata din coasta mea si nu invers.
Un fel de a vorbi prin semne, atingeri, un întreg arsenal dinainte inventat al trupului, o liniște braille a mirării din noi. Există semeni care ne înțeleg dincolo de cuvinte? Și totuși câteodată ți-e dat să întîlnești în viață un loc în care să îți lași inima și ea să bată în continuare la puterea a doua, fără alte teoreme, fără prejudecăți. "/ ain’t nothing like the real thing baby /" E frumos acest edificiu nou al sufletului: "ne construim religia binară pe risipă de semne" Întinerește întotdeauna.
pentru textul : Poeme accidentale. Slow motion deMă simt tot mai orfană...şi tot mai înfiată...Poate pentru prima dată se va cânta jazz la o înmormântare. ( am voie să spun că plâng? )
pentru textul : în amintirea lui johnny răducanu dePaul, mulţumiri pentru momentul de reculegere şi de meditaţie:
,,când ne cânta îmi venea să îți scriu cam așa
vino cum vin firele albe în păr lasă-mi-te pe
genunchi până voi simți că faci parte din zar
și din cel ce îl aruncă"
desi ideea e simpla, as zice clasica (ma refer la ideaa artistica), textul te lasa cu un profund semn de intrebare, de ce sintem si nu putem fi prieteni cu copii nostri
pentru textul : Blue Iulia de"dormitor astral"... memoria aceasta a pragurilor e in sine o chestiune foarte serioasa, un soi de schematizare a perceptiei intr-un univers bidimensional, un fel de turtire a pasiunii... dar "astral" e total nepotrivit. As mai lucra strofele 2 si 3.
pentru textul : în umbra părului tău deEu tot nu am înțeles Bobadil. Ce înseamnă "unui autor trebuie sa i se ofere cat mai multa libertate de exprimare"? Cine și cum nu dă libertate de exprimare pe Hermeneia? Dar mai ales cum? Pentru că am impresia că pentru tine această afirmație este ori retorică pură ori o ceață deasă. Dorin Cozan, unul dintre cei mai inventivi autori de aici ne poate spune dacă l-am împiedicat vreodată să inoveze. Problema pe care o văd eu este că am impresia că tu confunzi libertatea de a o face cu imaginația de a o face. Iar acolo nu mai pot face eu nimic.
pentru textul : Doină deIntr-adevar o idee excelenta. care combina un sit interactiv cu o revista on line. Felicitari
pentru textul : Secțiunea arhiva HERMENEIA.COM deun text slab, o insiruire de epitete si metafore care nu vor sa transmita nimic
pentru textul : Pescuit deEu am regăsit poezia numai în versurile "iar fluvii s-or sfârși în mine/ vărsându-se fără hotar" Cu respect /O\
pentru textul : Poesie deun fel de tablou cu miros de pâine coaptă, din care timpul a dispărut.
pentru textul : apus dea se citi cu ochii închiși
Mi-am gătit casa cu muguri de salcie, tată -
mâine e ziua mea, lumânările ard de la Paști neobosite...
Nu și-au pierdut speranța că te vei întoarce, tată.
În ceruri plouă, aici e liniște -
pentru textul : Promisiune deneschimbată e lumea (doar eu am mai crescut cu un an).
Poate ai vrea să mă vezi în rochița mea nouă,
poate ai vrea, tată, cu mine să vorbeşti...
Yerba mate făcea parte din text. Nu m-am îndepărtat de la subiect. Cu plăcere.
pentru textul : Tetley delumea se schimbă singură. noi doar constatăm şi ne pufneste plînsul. ca la ştirile proş-ti-vi. demenţial de eco...să moară morcovii don' Gorun!
pentru textul : neştirea zilei. ciorne scrise pe o pungă ecologică detextul îmi amintește nostalgic de Gelu Diaconu & Ted Berrigan...
pentru textul : ø deo confesiune tandră în preajma magică a șemineului și bradului tradițional, pigmentată cu o poveste din lumea celor care nu cuvîntă. stil inconfundabil katia kelaro. la mulți ani contempoRana mea visătoare ! să fi iubită de să nu te vezi!
pentru textul : Film mut deprimul vers este expresiv si puternic. de asemeanea imi place imaginea. are ceva din cultura americana a anilor 20.
pentru textul : trandafirul scarabeu deanna, întotdeauna părerea ultimă aș zice eu că trebuie să fie a autorului. cine altcineva ar putea ști mai bine ca el ce anume a ascuns acolo? :) și, în fond, totul este interpretabil, nu?
pentru textul : uitare deda, e un text prost. multumesc pentru citire si observatii
pentru textul : clinical life dePoemul ăsta din punctul meu de vedere ar intra la o categorie de genul 'după ceva timp, orice poet devine filozof' sau, dacă vreți o variantă mai cunoscută 'după un timp, orice problemă se rezolvă de la sine' sau una încă și mai cunoscută, aparținând lui Murphy, 'orice problemă care nu se rezolvă de la sine nu este demnă de a-ți bate capul cu ea'. Eu mă bucur de revenirea Corinei pe aici aceasta (revenirea) petrecându-se periodic după tabelul lui Mendeleev, și iarăși salut evoluția acestei scriitoare din diaspora de la gaze către metalele rare, o pană care născocește mereu câte ceva, un spirit neliniștit, a 'troubled mind'.
pentru textul : Shhhh... deDe data asta nu știu dacă i-a ieșit neapărat noua rețetă, înclinată aș fi să las pe altcineva mai curajos să guste din ea, dar efortul îl apreciez ca atare, de la o oarecare depărtare.
Margas
îmi cer scuze atunci. atât ție cât și lui Virgil. am revizuit:)
pentru textul : legendă cu oameni de rând deparcă s-a făcut liniște, cuiele au sigilat sicriul și în sfârșit ești liber. mi-a lăsat un sentiment de pace poemul ăsta al tău, și ca să fiu mai sugestivă, mi-a adus aminte de asta http://youtu.be/M9cmyZVqwoI
pentru textul : Revelaţie deAdriana, dacă și Ecaterinca - în nepriceperea sa, strâmbă din nas la introducere, înseamnă că e "ceva putred în Danemarca"! Și apropo de introducere, spre amuzament, iată un catren - scris de un prieten de-al meu, Gheorghe Constantinescu Geko: Unei doamne N-o poți aborda direct, Numai prin deducere, Înțelegi că, din respect, Vrea și-o introducere! Cu amiciție, Ioan J.
pentru textul : tot ce-și poate dori o femeie dedespre limbă, totul este lapte şi miere. uneori, şi poezie.
pentru textul : când de iubire ţineam cu dinţii demulţumesc pentru intervenţia asta cu... dinţi. (ca să mă păstrez în ludic...)
imi place poemul Djamal, discursul poetic nu este morbid, constientizezi ca moartea este o experienta suprema dar de neevitat, de aceea "doliul" tau are influente alegorice subtile (trimiteri la rochia de mireasa) scrii despre moarte in culori vii... imi place sitagma: "frumoasa moarte"... care induce a acceptare tacita, a impacare cu soarta si cu legile ei si nu a revolta ... nu am inteles versul 10, e un typo, sau... ? cu bine anna
pentru textul : Doliu denaturaleţea cu care autorul spune de ce-i e teamă şi, mai ales, faptul că recunoaşte un lucru care, uneori, pare mai dificil decât o intervenţie chirurgicală, tocmai fiindcă acest lucru se petrece pe viu!
"mi-e frică de ușurința
cu care mă adaptez
la tot mai multe zile
la linia de mijloc
și la inutil
și poate la faptul
că uneori din spatele cortinei
nu mai apare nimeni" - este esenţa poemului.
şi nu mă pot abţine să nu remarc. frumos!
pentru textul : nupoem deOri eventual să fie considerate numai primele trei poziţii prin corespondenţa primul 3 puncte, al doilea 2, al treilea 1. Cred că şi aşa ar merge. Şi scuze că am întors problema pe toate feţele :)
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deO să sune ciudat, dar eu mă bucur și când nu-mi comentezi un text, în sensul în care mă gândesc "well, dacă n-a spus nimic, it can't be that bad". Știu că ești pretențios și îți multumesc pentru observațiile făcute acum. O să văd de unde elimin o referire la ofițer și medic.
pentru textul : un vag miros de pâine dedoamne, ce-mi place sa te vad razand... la explicatii sunt neobosita: am vrut sa raman cu un singur poem ca sa nu pun diacritice la doua. voila! dar voi pune la doua acum. fie. large smile too
pentru textul : aproape noapte pe grant deIti multumesc, ma bucura comentariul tau cu atat mai mult cu cat am impresia ca intre mine si poeziile-mi s-a insinuat un mare gap, care provoaca reactii de indepartare. Senzatia asta de irealitate/ onirism nu-i neaparat ceva dezirabil/ estetic etc. Am speranta ca nu-mi voi indeparta totusi cititorii.
pentru textul : Pianistul din mall deerr: sUrprins
pentru textul : Umbră în carne de sărbătoare dePagini