Paul, cred că textul de faţă de aici trebuie să pornească: "latră bondy caniche-ul alintat mai trece câte o mașină rar
iar în longitudinea acestor clipe un dor mă împinge spre fereastră
de fiecare dată când ne împăcăm undeva se întâmplă ceva bun
te acopăr și îmi pun brațul sub cap mulțumit că nu te-am trezit
chestiile mele metafizice adorm iar mâine le voi numi tabieturi"
Brodează mai mult la manşetă pentru că ai o cămaşă simplă şi frumoasă, nu trebuie prea multă încărcătură.
Eşti unul dintre poeţii pe care îi citesc cu mare plăcere şi constant.
Eu mai întreb aici o singură dată plus scuzele de rigoare pentru off-topic dar nu am primit răspuns la intervenția precedentă. Întreb pentru că răspunsul este important pentru mine, este obligatoriu să punem subtitluri la textele postate pe H?
Mulțumesc,
Andu
Dorin Cozan, liricitate, simbol şi un uşor parfun de desuetitudine stănesciană. Cred că nişte mici finisaje ar fi necesare. Ştiu şi eu... miros, butoi, câmp, am învăţat scurtături. Mi-a plăcut. Cu amiciţie,
La fel cum Luna poate bate în fereastră, la fel cum o piatră poate sta în lacrimă etc., metaforic vorbind şi Luna poate sta agăţată. Dacă ar fi scris un un poet consacrat acest vers, nu cred că comentariu ar fi la fel. Sunt sătul de comentarii ce se leagă mereu de cei ca mine (mici). Eu glumesc, poate, dar alţii mai serioşi şi-au scris datele de pe legitimaţia de membru al US (Şi ce poezie măreaţă a ieşit!) Fiecare avem stilul nostru. Oricum părăsesc saitu nu pentrucă sunt criticat, ci pentrucă e bătaie de joc. Cezar
nu există remediu pentru virusul social şi tot din păcate, infecţia cuprinde omenirea. nu e nevoie să afirm, să dau copy-paste, să pun între ghilimele. este un text care are poezia lui. tristă şi adevărată. a momentului. iar Emilian ştie foarte bine să aducă în prim-plan gravitatea existenţială. jurnalul poetic al zilelor în care ne străduim să facem faţă atâtor lucruri şocante.
eu as renunta la prima strofa (: pentru ca e prea cerebrala pentru ce urmeaza.
in rest mi-a placut, doar ca , versul
"ochii cu albastru spart şi roşu ud," l-as scoate nu mi se pare poetic/ estetic. si o mica nemultumire la tendinta de a folosi deseori multe adverbe, de a explica cum faci ceva, de
ex. "calcai grabit si subtire". mie mi se pare pretios, acest subtire, plus ca imediat apare si varianta de a calca gros, in mint, care suna oribil. astea sunt
micile mele obiectii.
ultima strofa e plina de emotie, ultimul vers, dramatic, asa cum imi place mie:) ( multi de si , dar e clara abordarea,).
in final, da, o despartire faina, daca exista asa ceva. my pen.
Personal, as vedea poezia de la "alearga prin mine o fata". Imaginea trupului mirosind a stiuca mi se pare extrem de stimulanta atit vizual cit si olfactiv. De fapt, in termeni mai putin tehinici, o imagine extrem de puternica si seducatoare, cel putin pentru mine.
Asteptarea ...moarte n-are. La mine este invers (ca la tine). pana la 67 de ani am castigat destui bani ca sa-mi ajunga mult dupa 2012 cand no-i mai fi. si de atunci ma tin de poezie (cum se tine inca piersic de femei) ca sa nu cad/cada. ca dansa nu vrea neam sa se lipesca de mine e cu totul altceva. ceea ce iti doresc si tie. adica cum?! e treaba ta sa faci hermeneutica (contradictorie). succes. la bani, nu la poezie. ca asta fiind de genul tau mult mai rar se lipeste de. Na ca facui herme in locul tau. dar mai exista pana in 2012 oarece speranta (si pentru dansele). daca devin...nu ca nu e frumos moral estetic si etc.
Da, Domnule Titarenco. L-am citit acum (mea culpa). Ȋn „litera” sa ai dreptate. Am comis o infracțiune flagrantă. Numai că există o neconcordanță. Și ea apare dacă mă refer la rubrica „Poză – Interviu”. Pentru că într-un interviu cu un om de cultură despre ce poți să discuți? Dacă nu, așa în treacăt, după ce ai epuizat toate părerile persoanei respective despre toate cele, să ajungi și la ce cărți a mai scris și cȃnd. Se cheamă că astfel comiți delictul de „reclamă” . Mai pe față sau mai mascat. Poate că ar trebui să se facă, în regulament, o oarece corelare între art. 16.6 (66 cifră fatidică) și (sub)rubrica „interviu”. Cel mai simplu ar fi să se excludă rubrica respectivă. Ȋn altă ordine de idei (sau în aceeași), mă întreb de ce nu a reacționat nimeni atunci cȃnd a postat, tot pe acest sit, interviul luat lui C.V. Negoiță. Pentru că și acolo era vorba de cărți ale autorului respectiv. Menționȃndu-se clar și editura în care au apărut. Și nu pe la 1900 și ceva. Ci după anul de grație 2000. Al dumitale, Gorun Manolescu
Raluca Sandor, deciziile pe care le iei iti apartin. Impreuna cu consecintele lor. Habar nu am despre ce vorbesti si daca ai comunica pe email la obiect ar fi mai intelept si productiv. Asa, eu nu vad decît o harmălaie galagioasa si un comentariu care vorbeste despre lucruri pe care nu de mentioneaza precis si deci este irelevant.
Am sa incerc sa iti raspund pe puncte la punctele tale:
1. - Habar nu am despre ce texte si comentarii este vorba. Fara link-uri adecvate tot ce spui nu este decit o frustrare aruncata in vint. In orice caz, nu sub un text se rezolva asa ceva. Am spus de propbabil sute de ori ca office-ul site-ului are adresa de email pentru aceasta. Parerea mea este ca in 2011 iti trebuie doar o minima bruma de cunostinte si doar putin bun simt ca sa stii cum sa rezolvi o problema cu un site pe internet. Sau, altfel spus, e ca si cum ai avea o problema cu o companie si in loc sa dai un telefon sau sa vorbesti la receptie sau cu customer service, te apuci sa arunci pietre peste gard. Oricit de necivilizat ti s-ar parea gestul exact asta faci tu aici.
2. - Habar nu am ce legatura are relatia sau interactiunea ta cu Alina Manole in afara site-ului Hermeneia. Daca ai de gind sa te superi pe sat, te rog fi binevenita. Dar incearca sa realizezi absurditatea punctului tau 2 aici.
3. - Draga mea, mai exista o mie de alte lucruri pe care nu stiu sa le fac. Imi para rau ca te dezamagesc. Se mai intimpla. In orice caz probabil ca daca as pretinde un pret lunar la inscriere mi-as putea permite sa angajez pe cineva care sa va monitorizeze mai abitir. Cam ca la gradinita. Deocamdata editorii, pe care nu prididiti sa ii improscati ori de cite ori nu va convine ceva fac munca asta pentru voi in mod voluntar. Adica de pomana. Foarte rar am auzit sa le multumeasca cineva. Spune si asta ceva despre caracterul nostru/vostru in general. De fapt am inteles ca Vlad a intervenit. Poate nu a intervenit pe placul tau. Asta e alta poveste. In orice caz fara link-uri habar nu am despre cine sau ce vorbesti. Imagineaza-ti ca am o mie de alte lucruri de facut si daca nu esti exacta si daca nu te folosesti de caile normale de comunicare (email) imi este imposibil sa fiu omnistient si omniprezent.
Daca imi permiti, din atitudinea ta eu observ o persoana rasfatata care are numai pretentii dar niciodata nu este gata sa ofere ceva, sa participe, sa ajute, poate chiar sa inteleaga. S-ar putea sa ma insel dar asa se vede de la mine. Ce vei face cu contul este decizia ta. Noi nu recuperam texte iar conturile auto-vandalizate sint anulate dupa o perioada.
Mulțumesc, Marina, pentru reflecțiile și interogațiile pe marginea textului, mă gândeam că acea sabie înfiptă poate fi însăși moartea împlântată în condiția omenească sau, de ce nu, iubirea pogorâtoare, sacrificială a lui Dumnezeu ce ne traversează existența.
Ideile sunt foarte uzitate: moarte, mireasa, dor, sudoare de gheata, suflet, vesnicie, mormant, cruci, iubirea din perspectiva mortii... faptul ca textul are tenta macabra nu salveaza lipsa de originalitate, ritmul ratat, combinatiile foarte facile si nejustificate... Eu cred ca ar trebui fie sa comasezi ideile, sa concentrezi substanta textului. Adica sa faci doua strofe dar cu adevarat bune, cu idee, continut ok decat zece de genul asta. Alta chestie... ai putea renunta la prozodie si sa scrii in vers alb, poate o sa te prinda... Se vede clar ca mai e de lucru pe text, pe idee, pe stil. Nu pari sa ai un stil conturat foarte bine. ialin
o sa trec peste jignirile tale, se pare ca de o vreme e o obisnuinta a editorilor hermeneia sa/mi arunce cate o pisica peste gard, nu te teme ca nu sufar de autosuficienta, mai mult decat crezi sunt constienta de lipsurile textelor mele, de multe ori nu pot scoate ceea ce am vrut din ele insa nu ma opresc aici ci de multe ori revin in timp asupra lor incercand sa le cizelez. nu exista limite in ceea ce priveste imaginatia. am spus si o mai repet, gandirea mea vine din muzica de unde am invatat ca anume ceea ce astazi pare fortat si poate chiar decadent e o treapta noua a limbajului muzical si implicit poetic. poti sa/ti dau nenumarate exemple in care nume mari ale componisiticii au fost considerati de contemporani drept promotorii unor solutii fortate , impingand la maxim cromatismele si disonantele ... eu cred in inovatii, cred in ghetari in flacari..e chiar o imagine cool... unii isi pot imagina asta, altii nu, iar altii pot chiar sa intre in pielea ghetarului in flacari ... nu/ti cer sa ma intelegi, nici sa ma citesti, nici sa ma comentezi...a fost optiunea ta, nu esti nici macar obligat de statutul de editor. daca il ai, esti absolvit de aceasta obligatie pe pagina mea atat timp cat mai scriu pe hermeneia.pana la urma nu inteleg de ce va face asa o mare placere sa ma atacati daca e liniste. unora le place cu orice pret scandalul si daca nu au subiecte inventeaza. regret intrucat imi placea cum scrii si priveam cu respect spre textele semnate emil pal. kelaro
Ba să ști că îmi place Emanule și dacă nu am visat l-am mai auzit odată scris tot de tine, sună tare ciudat și fain cu un oarece iz oriental. Degetele tale, crede-mă că nu au cum să amorțească. Te rog continuă să scrii, bine ori rău nu contează, mult mai important e acum să scrii cât mai mult pentru că ai de ce. Cât despre penițe..a uite că ..acum am văzut, mai dar distrat sunt. Asta e o treabă bunnnnăăăă.
""bulgarii au fugit într-o seară n-au plătit întreținerea cum era de așteptat în locul lor proprietarul a adus trei curve made tot in bulgaria cum era de așteptat probabil și ele-o să fugă pe noapte fără a plăti întreținerea"" asta mi se pare super cool, dar dupa aceea textul se lungeste parca totusi prea mult, plus ca nici schimbarea de registru ""aici-acolo"" nu mi se pare cea mai potrivita, mai multe schimbari, de fapt, ca rup ce are el mai frumos. faza e ca nu-i lipseste mult sa fie un text bun, dar nu stiu ce.
Domnule "de Nobilis" desi apreciez gestul, va spun ca ati cam gresit prin atitudine, interpretare si actiune. Textul nu este unul de penita. Legat de ultima strofa, spre surprinderea dumneavoastra, nu are nici cea mai mica tenta sexuala... Seismic ne izbim, înfiorat (nu luati izbirea la modul sexual ci ganditi-va la existenta in sine, fiecare gest, fiecare pas, existenta in sine reprezinta un soi de seism) Iar între noi se nasc atâtea falii (falie = Ruptură apărută în scoarța Pământului, ca urmare a mișcărilor tectonice verticale... , deci mai multe falii, mai multe seisme, mai multa izbire, mai multa infiorare) Dar cresc portocalii "flori de natalii" (vers introdus prin conjuctie adversativa, schimba tenta de pana acum cu elementul sa-i zic... "tamaduitor") În seara asta ne-am resuscitat. (Am reinviat, ne-am reinnoit, noi suntem "dedoianii", incepe un nou ciclu, un alt inceput, un alt an, poate un "detreianii" :) ). Ceea ce incerc sa va spun este ca nu sunt toate lucrurile ce par si poate ar trebui sa va ganditi de doua ori inainte de a actiona... Ialin
o dăruire nesfârșită și inspirată... câte poate iubirea să ne dăruiască!... niciodată nu s-a spus suficient despre iubire. acest poem este o dovadă suficientă în acest sens. felicitări! și penița cuvenită.
Sintagme gen "predictibilitatea incomprehensibilității" au, cred, mai degraba vaente ironice...:) ma insel, Lucian? Pare-mi-se că asist la operația lupilor în haită. Exersează expresii culte, novatoare și literare, Ca în cimitirul în care groparii și-au dat demisia Și predictibilitatea incomprehensibilității suferă strofa trebuie vazuta unitar.
Un poem surprinzător, mai ales prin autodefinirea din versurile de vârf:
,,sunt cel mai deep ironic profund și toate alea
veniți pe metereze să ne distrăm cu apă"
Nu am cunoscut până acum autorironia în poemele tale şi-s un pic surprinsă. Îmi place că poemul e în vers clasic cu rima îmbrăţişată ca la sonet.
Eu, de obicei, fac legătura dintre poem şi autor, însă de data asta voi face abstracţie de cel căruia îi este adresat. E foarte acid pe alocuri, şi pare că dacă ar exista un asemenea personaj, îşi merită din plin parodia ( reamintesc abstracţia făcută anterior :) )
Se pare că elementul cel mai parodiat e ,,limba"...,,găleata" aceea care scoate exact ce este în ,,fântână".
Deci, Paul, te felcit şi te ,,cert" şi te iert în acelaşi timp.
bobadil, sa scriu din suflet zici? nu intru in detalii. iar ironia ta cu titlul mi se se pare mai macabra decat textul meu. imi pare rau ca n-am nascocit un subtitlu mai fastuos. cat despre rebus, nu multumesc. raman la poezie. multumesc pentru trecere, kranich
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Paul, cred că textul de faţă de aici trebuie să pornească: "latră bondy caniche-ul alintat mai trece câte o mașină rar
iar în longitudinea acestor clipe un dor mă împinge spre fereastră
de fiecare dată când ne împăcăm undeva se întâmplă ceva bun
te acopăr și îmi pun brațul sub cap mulțumit că nu te-am trezit
chestiile mele metafizice adorm iar mâine le voi numi tabieturi"
Brodează mai mult la manşetă pentru că ai o cămaşă simplă şi frumoasă, nu trebuie prea multă încărcătură.
pentru textul : jurnal de bord deEşti unul dintre poeţii pe care îi citesc cu mare plăcere şi constant.
Eu mai întreb aici o singură dată plus scuzele de rigoare pentru off-topic dar nu am primit răspuns la intervenția precedentă. Întreb pentru că răspunsul este important pentru mine, este obligatoriu să punem subtitluri la textele postate pe H?
pentru textul : interludiu|mîinile deMulțumesc,
Andu
Scuze pentru "LA LAbis".
pentru textul : domnule Labiș deDorin Cozan, liricitate, simbol şi un uşor parfun de desuetitudine stănesciană. Cred că nişte mici finisaje ar fi necesare. Ştiu şi eu... miros, butoi, câmp, am învăţat scurtături. Mi-a plăcut. Cu amiciţie,
Ioan J
pentru textul : Ai grijă, urmează-mă deLa fel cum Luna poate bate în fereastră, la fel cum o piatră poate sta în lacrimă etc., metaforic vorbind şi Luna poate sta agăţată. Dacă ar fi scris un un poet consacrat acest vers, nu cred că comentariu ar fi la fel. Sunt sătul de comentarii ce se leagă mereu de cei ca mine (mici). Eu glumesc, poate, dar alţii mai serioşi şi-au scris datele de pe legitimaţia de membru al US (Şi ce poezie măreaţă a ieşit!) Fiecare avem stilul nostru. Oricum părăsesc saitu nu pentrucă sunt criticat, ci pentrucă e bătaie de joc. Cezar
pentru textul : Luna denu există remediu pentru virusul social şi tot din păcate, infecţia cuprinde omenirea. nu e nevoie să afirm, să dau copy-paste, să pun între ghilimele. este un text care are poezia lui. tristă şi adevărată. a momentului. iar Emilian ştie foarte bine să aducă în prim-plan gravitatea existenţială. jurnalul poetic al zilelor în care ne străduim să facem faţă atâtor lucruri şocante.
pentru textul : dengue fever ded3mona, de-asta ți-am recomandat să citești literatură: măcar cea din manualele școlare...
pentru textul : Între două tăceri deeu as renunta la prima strofa (: pentru ca e prea cerebrala pentru ce urmeaza.
in rest mi-a placut, doar ca , versul
"ochii cu albastru spart şi roşu ud," l-as scoate nu mi se pare poetic/ estetic. si o mica nemultumire la tendinta de a folosi deseori multe adverbe, de a explica cum faci ceva, de
pentru textul : Despărţire deex. "calcai grabit si subtire". mie mi se pare pretios, acest subtire, plus ca imediat apare si varianta de a calca gros, in mint, care suna oribil. astea sunt
micile mele obiectii.
ultima strofa e plina de emotie, ultimul vers, dramatic, asa cum imi place mie:) ( multi de si , dar e clara abordarea,).
in final, da, o despartire faina, daca exista asa ceva. my pen.
da yester. probabil ai dreptate.
pentru textul : Refuz cu dor dePersonal, as vedea poezia de la "alearga prin mine o fata". Imaginea trupului mirosind a stiuca mi se pare extrem de stimulanta atit vizual cit si olfactiv. De fapt, in termeni mai putin tehinici, o imagine extrem de puternica si seducatoare, cel putin pentru mine.
pentru textul : românia perfect II deAsteptarea ...moarte n-are. La mine este invers (ca la tine). pana la 67 de ani am castigat destui bani ca sa-mi ajunga mult dupa 2012 cand no-i mai fi. si de atunci ma tin de poezie (cum se tine inca piersic de femei) ca sa nu cad/cada. ca dansa nu vrea neam sa se lipesca de mine e cu totul altceva. ceea ce iti doresc si tie. adica cum?! e treaba ta sa faci hermeneutica (contradictorie). succes. la bani, nu la poezie. ca asta fiind de genul tau mult mai rar se lipeste de. Na ca facui herme in locul tau. dar mai exista pana in 2012 oarece speranta (si pentru dansele). daca devin...nu ca nu e frumos moral estetic si etc.
pentru textul : Anul 2012 deDa, Domnule Titarenco. L-am citit acum (mea culpa). Ȋn „litera” sa ai dreptate. Am comis o infracțiune flagrantă. Numai că există o neconcordanță. Și ea apare dacă mă refer la rubrica „Poză – Interviu”. Pentru că într-un interviu cu un om de cultură despre ce poți să discuți? Dacă nu, așa în treacăt, după ce ai epuizat toate părerile persoanei respective despre toate cele, să ajungi și la ce cărți a mai scris și cȃnd. Se cheamă că astfel comiți delictul de „reclamă” . Mai pe față sau mai mascat. Poate că ar trebui să se facă, în regulament, o oarece corelare între art. 16.6 (66 cifră fatidică) și (sub)rubrica „interviu”. Cel mai simplu ar fi să se excludă rubrica respectivă. Ȋn altă ordine de idei (sau în aceeași), mă întreb de ce nu a reacționat nimeni atunci cȃnd a postat, tot pe acest sit, interviul luat lui C.V. Negoiță. Pentru că și acolo era vorba de cărți ale autorului respectiv. Menționȃndu-se clar și editura în care au apărut. Și nu pe la 1900 și ceva. Ci după anul de grație 2000. Al dumitale, Gorun Manolescu
pentru textul : Femei flămânde de bărbați: Salem deaha, intensitatea asta ne omoară:)! btw, am scris eu că pleacă fotonii:))... în poezie totul e posibil, are logica ei...
pentru textul : miracolul e doar o lege demulțumesc frumos, Daniela!
Raluca Sandor, deciziile pe care le iei iti apartin. Impreuna cu consecintele lor. Habar nu am despre ce vorbesti si daca ai comunica pe email la obiect ar fi mai intelept si productiv. Asa, eu nu vad decît o harmălaie galagioasa si un comentariu care vorbeste despre lucruri pe care nu de mentioneaza precis si deci este irelevant.
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi deAm sa incerc sa iti raspund pe puncte la punctele tale:
1. - Habar nu am despre ce texte si comentarii este vorba. Fara link-uri adecvate tot ce spui nu este decit o frustrare aruncata in vint. In orice caz, nu sub un text se rezolva asa ceva. Am spus de propbabil sute de ori ca office-ul site-ului are adresa de email pentru aceasta. Parerea mea este ca in 2011 iti trebuie doar o minima bruma de cunostinte si doar putin bun simt ca sa stii cum sa rezolvi o problema cu un site pe internet. Sau, altfel spus, e ca si cum ai avea o problema cu o companie si in loc sa dai un telefon sau sa vorbesti la receptie sau cu customer service, te apuci sa arunci pietre peste gard. Oricit de necivilizat ti s-ar parea gestul exact asta faci tu aici.
2. - Habar nu am ce legatura are relatia sau interactiunea ta cu Alina Manole in afara site-ului Hermeneia. Daca ai de gind sa te superi pe sat, te rog fi binevenita. Dar incearca sa realizezi absurditatea punctului tau 2 aici.
3. - Draga mea, mai exista o mie de alte lucruri pe care nu stiu sa le fac. Imi para rau ca te dezamagesc. Se mai intimpla. In orice caz probabil ca daca as pretinde un pret lunar la inscriere mi-as putea permite sa angajez pe cineva care sa va monitorizeze mai abitir. Cam ca la gradinita. Deocamdata editorii, pe care nu prididiti sa ii improscati ori de cite ori nu va convine ceva fac munca asta pentru voi in mod voluntar. Adica de pomana. Foarte rar am auzit sa le multumeasca cineva. Spune si asta ceva despre caracterul nostru/vostru in general. De fapt am inteles ca Vlad a intervenit. Poate nu a intervenit pe placul tau. Asta e alta poveste. In orice caz fara link-uri habar nu am despre cine sau ce vorbesti. Imagineaza-ti ca am o mie de alte lucruri de facut si daca nu esti exacta si daca nu te folosesti de caile normale de comunicare (email) imi este imposibil sa fiu omnistient si omniprezent.
Daca imi permiti, din atitudinea ta eu observ o persoana rasfatata care are numai pretentii dar niciodata nu este gata sa ofere ceva, sa participe, sa ajute, poate chiar sa inteleaga. S-ar putea sa ma insel dar asa se vede de la mine. Ce vei face cu contul este decizia ta. Noi nu recuperam texte iar conturile auto-vandalizate sint anulate dupa o perioada.
Mulțumesc, Marina, pentru reflecțiile și interogațiile pe marginea textului, mă gândeam că acea sabie înfiptă poate fi însăși moartea împlântată în condiția omenească sau, de ce nu, iubirea pogorâtoare, sacrificială a lui Dumnezeu ce ne traversează existența.
pentru textul : arca lui Moebius deIdeile sunt foarte uzitate: moarte, mireasa, dor, sudoare de gheata, suflet, vesnicie, mormant, cruci, iubirea din perspectiva mortii... faptul ca textul are tenta macabra nu salveaza lipsa de originalitate, ritmul ratat, combinatiile foarte facile si nejustificate... Eu cred ca ar trebui fie sa comasezi ideile, sa concentrezi substanta textului. Adica sa faci doua strofe dar cu adevarat bune, cu idee, continut ok decat zece de genul asta. Alta chestie... ai putea renunta la prozodie si sa scrii in vers alb, poate o sa te prinda... Se vede clar ca mai e de lucru pe text, pe idee, pe stil. Nu pari sa ai un stil conturat foarte bine. ialin
pentru textul : „Fără nume” deo sa trec peste jignirile tale, se pare ca de o vreme e o obisnuinta a editorilor hermeneia sa/mi arunce cate o pisica peste gard, nu te teme ca nu sufar de autosuficienta, mai mult decat crezi sunt constienta de lipsurile textelor mele, de multe ori nu pot scoate ceea ce am vrut din ele insa nu ma opresc aici ci de multe ori revin in timp asupra lor incercand sa le cizelez. nu exista limite in ceea ce priveste imaginatia. am spus si o mai repet, gandirea mea vine din muzica de unde am invatat ca anume ceea ce astazi pare fortat si poate chiar decadent e o treapta noua a limbajului muzical si implicit poetic. poti sa/ti dau nenumarate exemple in care nume mari ale componisiticii au fost considerati de contemporani drept promotorii unor solutii fortate , impingand la maxim cromatismele si disonantele ... eu cred in inovatii, cred in ghetari in flacari..e chiar o imagine cool... unii isi pot imagina asta, altii nu, iar altii pot chiar sa intre in pielea ghetarului in flacari ... nu/ti cer sa ma intelegi, nici sa ma citesti, nici sa ma comentezi...a fost optiunea ta, nu esti nici macar obligat de statutul de editor. daca il ai, esti absolvit de aceasta obligatie pe pagina mea atat timp cat mai scriu pe hermeneia.pana la urma nu inteleg de ce va face asa o mare placere sa ma atacati daca e liniste. unora le place cu orice pret scandalul si daca nu au subiecte inventeaza. regret intrucat imi placea cum scrii si priveam cu respect spre textele semnate emil pal. kelaro
pentru textul : hurricane plane deRaul, un poem reuşit, priveşti frumos prin ochii oropsitului cîine aici.
pentru textul : viaţă de câine în intersecţie deBa să ști că îmi place Emanule și dacă nu am visat l-am mai auzit odată scris tot de tine, sună tare ciudat și fain cu un oarece iz oriental. Degetele tale, crede-mă că nu au cum să amorțească. Te rog continuă să scrii, bine ori rău nu contează, mult mai important e acum să scrii cât mai mult pentru că ai de ce. Cât despre penițe..a uite că ..acum am văzut, mai dar distrat sunt. Asta e o treabă bunnnnăăăă.
pentru textul : scrisoare din colivia de sticlă de""bulgarii au fugit într-o seară n-au plătit întreținerea cum era de așteptat în locul lor proprietarul a adus trei curve made tot in bulgaria cum era de așteptat probabil și ele-o să fugă pe noapte fără a plăti întreținerea"" asta mi se pare super cool, dar dupa aceea textul se lungeste parca totusi prea mult, plus ca nici schimbarea de registru ""aici-acolo"" nu mi se pare cea mai potrivita, mai multe schimbari, de fapt, ca rup ce are el mai frumos. faza e ca nu-i lipseste mult sa fie un text bun, dar nu stiu ce.
pentru textul : god lives on albert road deaici ai 3 crochiuri. promitatoare, dar inca la nivel de schite first draft. va trebui sa le lucrezi si sa le aduni intr-un tot unitar.
pentru textul : novocaină printre rânduri descuye! M-A LUAT VALUL NOPTII, BOBADILE!
pentru textul : Consumaționism deașa e, scuze ai dreptate
pentru textul : alter ego deerate astept si interes
pentru textul : Haiku deDomnule "de Nobilis" desi apreciez gestul, va spun ca ati cam gresit prin atitudine, interpretare si actiune. Textul nu este unul de penita. Legat de ultima strofa, spre surprinderea dumneavoastra, nu are nici cea mai mica tenta sexuala... Seismic ne izbim, înfiorat (nu luati izbirea la modul sexual ci ganditi-va la existenta in sine, fiecare gest, fiecare pas, existenta in sine reprezinta un soi de seism) Iar între noi se nasc atâtea falii (falie = Ruptură apărută în scoarța Pământului, ca urmare a mișcărilor tectonice verticale... , deci mai multe falii, mai multe seisme, mai multa izbire, mai multa infiorare) Dar cresc portocalii "flori de natalii" (vers introdus prin conjuctie adversativa, schimba tenta de pana acum cu elementul sa-i zic... "tamaduitor") În seara asta ne-am resuscitat. (Am reinviat, ne-am reinnoit, noi suntem "dedoianii", incepe un nou ciclu, un alt inceput, un alt an, poate un "detreianii" :) ). Ceea ce incerc sa va spun este ca nu sunt toate lucrurile ce par si poate ar trebui sa va ganditi de doua ori inainte de a actiona... Ialin
pentru textul : Dedoianii deo dăruire nesfârșită și inspirată... câte poate iubirea să ne dăruiască!... niciodată nu s-a spus suficient despre iubire. acest poem este o dovadă suficientă în acest sens. felicitări! și penița cuvenită.
pentru textul : toate oasele deSintagme gen "predictibilitatea incomprehensibilității" au, cred, mai degraba vaente ironice...:) ma insel, Lucian? Pare-mi-se că asist la operația lupilor în haită. Exersează expresii culte, novatoare și literare, Ca în cimitirul în care groparii și-au dat demisia Și predictibilitatea incomprehensibilității suferă strofa trebuie vazuta unitar.
pentru textul : Pui cu patru picioare deretin ca e apasator si ca transmite ...
pentru textul : în toate drumurile mele respinse deUn poem surprinzător, mai ales prin autodefinirea din versurile de vârf:
pentru textul : Zen (1) de,,sunt cel mai deep ironic profund și toate alea
veniți pe metereze să ne distrăm cu apă"
Nu am cunoscut până acum autorironia în poemele tale şi-s un pic surprinsă. Îmi place că poemul e în vers clasic cu rima îmbrăţişată ca la sonet.
Eu, de obicei, fac legătura dintre poem şi autor, însă de data asta voi face abstracţie de cel căruia îi este adresat. E foarte acid pe alocuri, şi pare că dacă ar exista un asemenea personaj, îşi merită din plin parodia ( reamintesc abstracţia făcută anterior :) )
Se pare că elementul cel mai parodiat e ,,limba"...,,găleata" aceea care scoate exact ce este în ,,fântână".
Deci, Paul, te felcit şi te ,,cert" şi te iert în acelaşi timp.
bobadil, sa scriu din suflet zici? nu intru in detalii. iar ironia ta cu titlul mi se se pare mai macabra decat textul meu. imi pare rau ca n-am nascocit un subtitlu mai fastuos. cat despre rebus, nu multumesc. raman la poezie. multumesc pentru trecere, kranich
pentru textul : mama dePagini