Textul are o dinamică aparte de întrepătrundere a metaforelor atrase de un algoritm propriu, original de stări, secvențe emoționale. Cred că e un elogiu frumos adus depărtării și mai ales, un (posibil) titlu de volum.
am cîteva rezerve dar nu spun în clar pentru ca nu mi-am permis și nici nu-mi voi permite cititor fiind. ...dar pun sageată la: sfirșitul versului trei; începutul versului șase; însă găsesc echilibrul în: „ghemuit cu tălpile pe zidul rece al zilei de mîine" "trec prin tine ca niște trenulețe austriece de jucărie” „indecența de a te locui”(da), fie acestea doar unele expresii dintr-un întreg care m-a prins cu titlu (!) cu tot.
Acum, trebuie sa marturisesc ca este un text destul de vechi (cam trei ani) pe care l-am postat pentru ca intr-o discutie cu Profetul in subsolul unui alt text sheriful ma facea "criptic" :-) iar eu i-am amintit de acest text (pe care eu il etichetam drept "si mai criptic") pe care am "incasat" prima mea stea agonica de la Virgil Titarenco, pe care, evident, mi-am pus-o in frunte :-) Atunci el m-a rugat sa postez textul si pe Hermeneia si trebuie sa recunosc ca il stiam pe dinafara (nu ma pot lauda ca stiu multe dintre textele mele pe de rost, dar acesta este unul dintre ele) si l-am postat. Se pare ca imaginea continuta in cele cateva cuvinte a reusit sa ilustreze starea pe care am simtit-o intr-o zi frumoasa de toamna (nu era deci nici vara, nici iarna :-) la vama veche. Intors de la Istanbul unde asistasem la acele spectaculoase "same" intr-un spectacol folcoric, mi-am amintit de dervisi... Iar picioarele mele sunt chiar filiforme pe langa cele ale acestor dansatori :-) Va multumesc pentru citire si semn, Andu P.S. Special Bianca: de doua ori multumesc, a doua oara pentru ca, probabil, te-am facut sa si zambesti, asa-i?
am citit și io, bătrânește, parcă pipăind textul pentru a da pagina, ieri și azi parcă punându-mi ochelarii să intre în mine mai ascuțit metaforele... și am descoperit un colaj fermecător, feminin dar cu forță din care cel mai mult îmi place acest grupaj:
mai întâi
marinarul acela din portul A
al cărui cântec făcea străzile curgătoare ca mierea
și bătrânul sprijinit de soclu
a cărui mirare
scotea miezul din fructe
ca si cum
ar fi scobit un fluier
iar corăbiile
ar fi pornit să plutească pe muzica aceea
cu pânzele lor verzi
printre ziduri
apoi G
și tutunul lui dulce de pipă
femeia ridicolă în colanți
ce-i ridică jumătatea stângă a fularului
la fiecare adiere de vânt
ea nu se mai uita
decât in vitrine
cum oamenii păreau să treacă
unii prin alții
aceeași piață din port
un animal pierdut
învățat să danseze
se urcă în copaci și roade
codițele florilor
ca și cum ar începe
o ninsoare de primăvară
drept pentru care îți mulțumesc Cristina! lectura a fost ca o mână întinsă spre un orizont senin înspre care nu trebuie să se grăbească nimeni pentru că poate veni el la tine. frumos poem!
daca as spune ca am simtit fizic aceasta poezie nu ai sa ma crezi dar e reprezentarea unei senzatii pe care o simti in mod real in unele din acele momente ale "retragerii" in desert. esti talentata Marlena si ai un acut simt al observatiei.
ofer o penita pentru faptul ca il observ pe emilian ca a devenit mai sigur pe mina cu care a scris textul asta. si asta imi place. cred ca e de bun augur. un text care merita sa ajunga si pe hirtie
Dorine nu pot spune ca "nu mi-a placut nimic la acest poem" cum zici tu, eu am spus si mai devreme, mi-au placut semnele de punctuatie de exemplu, ele apartin poemului, nu? In rest, ca sa-l citez pe cel mai destept si mai rafinat dintre voi toti "memor-abil". Doar ca fiecare cu memoria lui, nu? Andu. P.S. Pe viitor voi fi mai atent cu aceasta ironie model neaos moldovenesc, scuze.
Cînd am spus deontologie m-am referit nu la profesiunea ta de medic ci la poziția de membru al juriului, poziție pe care ai acceptat-o din cîte îmi amintesc cu destul de mult entuziasm. Dar mă rog, oamenii se mai schimbă. Și cînd am menționat aspectul deontologic m-am referit la acele ieșiri în decor despre care am menționat. Și dacă tu nici acum nu înțelegi că au fost absolut nepotrivite atunci îți spun deschis că în mod normal decizia ta nu ar trebui să mă întristeze ci să mă facă să răsuflu ușurat. Încă îmi este deosebit de dificil să îmi imaginez că nu pricepi despre ce este vorba. Era suficient să îți ceri scuze pentru gest și totul era uitat acum. Dar tu continui pe aceeași linie. De aceea spuneam că amenințările astea de operetă nu cred că mă întristează.
mainile mele, singuratatile mele, asteptarii mele si iar singuratatea mea, mainile mele, apoi, tramvaiele, paralele, iar paralele. prea multe "ele" care trag poemul cu dinti redundanti inspre muguri de moarte. eu l-as scutura nitel.
mi se pare mie sau domnul Virgil incearca un gen de silogism in poezie? cu siguranta, prin perfectionare, se poate ajunge si la un asemenea gen de scriere, fara sa fie doar un experiment
Virgil, un raspuns dat din fuga: nu umbrele urmau a fi adunate, ci "puținele ore când nu mai pândești/ veniri și plecări" (si-ul de-acolo l-am lasat pentru melodicitate) indigestie provocata de dimineata? nu ma gandisem atat de departe, ci numai la o senzatia aia pe care o ai inghitind...ulei de masline pe stomacul gol. :) dar ai fost pe aproape. eh, scuze, nu e un text "diafan". merci de feedback.
Lucian, te rog sa nu mai faci chestii din astea. Comentariile nu sint menite pentru asa ceva. Si apoi implici si siteul Hermeneia intr-un risc. Pe site nu se publica datale personale ale nimanui. Fiecare are posibilitatea sa ia legatura cu cine vrea si pe orice cale vrea dar nu aici. In 24 de ore aceste 2 comentarii vor fi sterse si as dori sa nu se mai repete.
Dacă-l lași, așa rămâne. Îți spun din experiență, și eu am fușerit partea finală a unei proze mai întinse și așa a rămas, că nu mai găsești starea în care ai scris.
foarte bine ales titltul. pornind de aici, se naste o stare aparte atunci cand cineva trece prin cuvinte, amintind de fidelitatea oceanului. deosebite - strofa a treia si prima.
multumesc pentru aprecieri, Emanule...o vreme n-am putut scrie, ma gandeam ca "mi-au amortit degetele", imi face bine sa aflu ca gandul meu a ajuns undeva. P.S.: pe Hermeneia oricine poate acorda penite, nu doar editorii. asta...doar informativ si fara nici o tendinta de manipulare. :)
"marite crai".. credeam ca nu citesc bine. iata ca a reusit cineva sa ma faca sa rid astazi. bine, cum doresti tu dar in principiu incercam sa pastram paginile si categoriile corect. asta reprezinta un avantaj si pentru tine. in ce priveste HCODE nu cred ca e chiar asa de greu pe cit se pare mai ales daca stii HTML
întâi ca să-i răspund lui Virgil, în haiku e bine să eviți verbele, aici Mariana a pus gerunziul care e forma cea mai slabă de exprimare, să zic așa, a unui verb, tu îi ceri reversul. Totuși cred că verbul ar merita eliminat pentru că acest haiku este aproape de perfecțiune..., dacă ar fi fără verb.
Aștept cu interes o variantă fără verb, ca să o pot remarca.
Mariana, știu că poți
Sunt câteva lucruri bune ("dintre două cuvinte crește o frunză de nuc", eventual finalul), câteva lucruri mai puțin bune ("-eram mai "sexy" așa, nu?", "în următoarea clipă", "pe care doar raza unei luni albastre a zidit-o") și câteva greșeli de typos ("parge", "infint").
de fiecare dată când un poem pe care îl scriu se întâlnește cu tine, Vlad, bucuria autorului, adică a mea este nespusă. pentru că respect îndeosebi caracterul tău de om drept, sensibil, sufletist, nobil. iar dacă acest poem ți-a plăcut, pentru mine e ca și cum aș întâlni un prieten drag din copilărie, care a fost plecat peste mări și țări. mulțumesc mult!
viaţa nu merge îndărăt, aici e frumuseţea. viaţa merge înainte şi poate merge ca melcul, ca iepurele sau ca glonţul. dacă ar merge înapoi ar merge ca racul, ca ziua de ieri, ca bumerangul sau mai ştiu eu cum. eu am încercat să-i găsesc, să-i aplic un ritm mersului îndărăt. dacă te supără, o să-ţi treacă.
Andu, Bianca, multumesc. Andu, curios lucru e ca nu l-am citit niciodata pe Naum. Nu e un lucru cu care sa ma laud, dar ce vreau sa spun e ca uneori, totul imi iese natural. Bianca, da, si eu cred ca e o maturizare, o trecere spre alta etapa de scriere.Da, am incercat un delir, un amestec care sa forteze toate smturile, asa cum o facea si Janis Joplin.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
A! Azi-noapte am uitat un lucru important. Consider că gestul meu este argumentat prin comentariul anterior. Mulțumesc, Dorin, că nu mă mănânci :))
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi deTextul are o dinamică aparte de întrepătrundere a metaforelor atrase de un algoritm propriu, original de stări, secvențe emoționale. Cred că e un elogiu frumos adus depărtării și mai ales, un (posibil) titlu de volum.
pentru textul : mireasa mea depărtarea deam cîteva rezerve dar nu spun în clar pentru ca nu mi-am permis și nici nu-mi voi permite cititor fiind. ...dar pun sageată la: sfirșitul versului trei; începutul versului șase; însă găsesc echilibrul în: „ghemuit cu tălpile pe zidul rece al zilei de mîine" "trec prin tine ca niște trenulețe austriece de jucărie” „indecența de a te locui”(da), fie acestea doar unele expresii dintr-un întreg care m-a prins cu titlu (!) cu tot.
pentru textul : fericirea nu se dă lunea vărsat deAcum, trebuie sa marturisesc ca este un text destul de vechi (cam trei ani) pe care l-am postat pentru ca intr-o discutie cu Profetul in subsolul unui alt text sheriful ma facea "criptic" :-) iar eu i-am amintit de acest text (pe care eu il etichetam drept "si mai criptic") pe care am "incasat" prima mea stea agonica de la Virgil Titarenco, pe care, evident, mi-am pus-o in frunte :-) Atunci el m-a rugat sa postez textul si pe Hermeneia si trebuie sa recunosc ca il stiam pe dinafara (nu ma pot lauda ca stiu multe dintre textele mele pe de rost, dar acesta este unul dintre ele) si l-am postat. Se pare ca imaginea continuta in cele cateva cuvinte a reusit sa ilustreze starea pe care am simtit-o intr-o zi frumoasa de toamna (nu era deci nici vara, nici iarna :-) la vama veche. Intors de la Istanbul unde asistasem la acele spectaculoase "same" intr-un spectacol folcoric, mi-am amintit de dervisi... Iar picioarele mele sunt chiar filiforme pe langa cele ale acestor dansatori :-) Va multumesc pentru citire si semn, Andu P.S. Special Bianca: de doua ori multumesc, a doua oara pentru ca, probabil, te-am facut sa si zambesti, asa-i?
pentru textul : liniștea din vamă debine cezar. am reconfigurat. acum poti introduce mai putine si poti reedita. multumesc
pentru textul : toamnă demi a placut ideea textului, mai ales finalul. desi nu ador unele sintagme, un text bun
pentru textul : Dezordine deam citit și io, bătrânește, parcă pipăind textul pentru a da pagina, ieri și azi parcă punându-mi ochelarii să intre în mine mai ascuțit metaforele... și am descoperit un colaj fermecător, feminin dar cu forță din care cel mai mult îmi place acest grupaj:
mai întâi
marinarul acela din portul A
al cărui cântec făcea străzile curgătoare ca mierea
și bătrânul sprijinit de soclu
a cărui mirare
scotea miezul din fructe
ca si cum
ar fi scobit un fluier
iar corăbiile
ar fi pornit să plutească pe muzica aceea
cu pânzele lor verzi
printre ziduri
apoi G
și tutunul lui dulce de pipă
femeia ridicolă în colanți
ce-i ridică jumătatea stângă a fularului
la fiecare adiere de vânt
ea nu se mai uita
decât in vitrine
cum oamenii păreau să treacă
unii prin alții
aceeași piață din port
un animal pierdut
învățat să danseze
se urcă în copaci și roade
codițele florilor
ca și cum ar începe
o ninsoare de primăvară
drept pentru care îți mulțumesc Cristina! lectura a fost ca o mână întinsă spre un orizont senin înspre care nu trebuie să se grăbească nimeni pentru că poate veni el la tine. frumos poem!
pentru textul : Femeile se prind de pământ dedaca as spune ca am simtit fizic aceasta poezie nu ai sa ma crezi dar e reprezentarea unei senzatii pe care o simti in mod real in unele din acele momente ale "retragerii" in desert. esti talentata Marlena si ai un acut simt al observatiei.
pentru textul : Vocea ne devansează ,הקול הולך לפנינו devirgil, ;) pricepui! alma. da! mersi! ne mai gîndim! sd
pentru textul : nu despre penibil deofer o penita pentru faptul ca il observ pe emilian ca a devenit mai sigur pe mina cu care a scris textul asta. si asta imi place. cred ca e de bun augur. un text care merita sa ajunga si pe hirtie
pentru textul : story of a city deDorine nu pot spune ca "nu mi-a placut nimic la acest poem" cum zici tu, eu am spus si mai devreme, mi-au placut semnele de punctuatie de exemplu, ele apartin poemului, nu? In rest, ca sa-l citez pe cel mai destept si mai rafinat dintre voi toti "memor-abil". Doar ca fiecare cu memoria lui, nu? Andu. P.S. Pe viitor voi fi mai atent cu aceasta ironie model neaos moldovenesc, scuze.
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi deCînd am spus deontologie m-am referit nu la profesiunea ta de medic ci la poziția de membru al juriului, poziție pe care ai acceptat-o din cîte îmi amintesc cu destul de mult entuziasm. Dar mă rog, oamenii se mai schimbă. Și cînd am menționat aspectul deontologic m-am referit la acele ieșiri în decor despre care am menționat. Și dacă tu nici acum nu înțelegi că au fost absolut nepotrivite atunci îți spun deschis că în mod normal decizia ta nu ar trebui să mă întristeze ci să mă facă să răsuflu ușurat. Încă îmi este deosebit de dificil să îmi imaginez că nu pricepi despre ce este vorba. Era suficient să îți ceri scuze pentru gest și totul era uitat acum. Dar tu continui pe aceeași linie. De aceea spuneam că amenințările astea de operetă nu cred că mă întristează.
pentru textul : Rezultatele Concursului de Poezie „Astenie de primăvară – Hermeneia 2010” demainile mele, singuratatile mele, asteptarii mele si iar singuratatea mea, mainile mele, apoi, tramvaiele, paralele, iar paralele. prea multe "ele" care trag poemul cu dinti redundanti inspre muguri de moarte. eu l-as scutura nitel.
pentru textul : mâinile mele muguri de moarte demi se pare mie sau domnul Virgil incearca un gen de silogism in poezie? cu siguranta, prin perfectionare, se poate ajunge si la un asemenea gen de scriere, fara sa fie doar un experiment
pentru textul : bîze deVirgil, un raspuns dat din fuga: nu umbrele urmau a fi adunate, ci "puținele ore când nu mai pândești/ veniri și plecări" (si-ul de-acolo l-am lasat pentru melodicitate) indigestie provocata de dimineata? nu ma gandisem atat de departe, ci numai la o senzatia aia pe care o ai inghitind...ulei de masline pe stomacul gol. :) dar ai fost pe aproape. eh, scuze, nu e un text "diafan". merci de feedback.
pentru textul : penumbră. în loc de... deLucian, te rog sa nu mai faci chestii din astea. Comentariile nu sint menite pentru asa ceva. Si apoi implici si siteul Hermeneia intr-un risc. Pe site nu se publica datale personale ale nimanui. Fiecare are posibilitatea sa ia legatura cu cine vrea si pe orice cale vrea dar nu aici. In 24 de ore aceste 2 comentarii vor fi sterse si as dori sa nu se mai repete.
pentru textul : Scrum XXIII deAm citit, mi-a plăcut somnul și poezie. cu drag Mai trec Djamal
pentru textul : urâții deoare este prima pe care o pun? sa ma uit
pentru textul : Apocalipsa după Vaslui deDacă-l lași, așa rămâne. Îți spun din experiență, și eu am fușerit partea finală a unei proze mai întinse și așa a rămas, că nu mai găsești starea în care ai scris.
pentru textul : in the pursuit of happiness (V, final) defoarte bine ales titltul. pornind de aici, se naste o stare aparte atunci cand cineva trece prin cuvinte, amintind de fidelitatea oceanului. deosebite - strofa a treia si prima.
pentru textul : ocean soul demultumesc pentru aprecieri, Emanule...o vreme n-am putut scrie, ma gandeam ca "mi-au amortit degetele", imi face bine sa aflu ca gandul meu a ajuns undeva. P.S.: pe Hermeneia oricine poate acorda penite, nu doar editorii. asta...doar informativ si fara nici o tendinta de manipulare. :)
pentru textul : scrisoare din colivia de sticlă de"marite crai".. credeam ca nu citesc bine. iata ca a reusit cineva sa ma faca sa rid astazi. bine, cum doresti tu dar in principiu incercam sa pastram paginile si categoriile corect. asta reprezinta un avantaj si pentru tine. in ce priveste HCODE nu cred ca e chiar asa de greu pe cit se pare mai ales daca stii HTML
pentru textul : dimineață la nice dedaca nu ai vrea sa rimeze vid cu palid si lichid, ar fi interesanta. si eu care intrasem cu penitele prin buzunarele de zapada...
pentru textul : Aceasta e doar o melodie tristă deîntâi ca să-i răspund lui Virgil, în haiku e bine să eviți verbele, aici Mariana a pus gerunziul care e forma cea mai slabă de exprimare, să zic așa, a unui verb, tu îi ceri reversul. Totuși cred că verbul ar merita eliminat pentru că acest haiku este aproape de perfecțiune..., dacă ar fi fără verb.
pentru textul : Haiku deAștept cu interes o variantă fără verb, ca să o pot remarca.
Mariana, știu că poți
Sunt câteva lucruri bune ("dintre două cuvinte crește o frunză de nuc", eventual finalul), câteva lucruri mai puțin bune ("-eram mai "sexy" așa, nu?", "în următoarea clipă", "pe care doar raza unei luni albastre a zidit-o") și câteva greșeli de typos ("parge", "infint").
pentru textul : frunze de nuc dede fiecare dată când un poem pe care îl scriu se întâlnește cu tine, Vlad, bucuria autorului, adică a mea este nespusă. pentru că respect îndeosebi caracterul tău de om drept, sensibil, sufletist, nobil. iar dacă acest poem ți-a plăcut, pentru mine e ca și cum aș întâlni un prieten drag din copilărie, care a fost plecat peste mări și țări. mulțumesc mult!
pentru textul : lagăre ale căror nume au fost uitate deviaţa nu merge îndărăt, aici e frumuseţea. viaţa merge înainte şi poate merge ca melcul, ca iepurele sau ca glonţul. dacă ar merge înapoi ar merge ca racul, ca ziua de ieri, ca bumerangul sau mai ştiu eu cum. eu am încercat să-i găsesc, să-i aplic un ritm mersului îndărăt. dacă te supără, o să-ţi treacă.
pentru textul : fotografie din spaţiu deDe ce n-aţi veni amândoi să vă duelaţi în poeme la cenaclul Virtualia? Apoi mergem să ne veselim la sărbătorile Iaşilor. Pe 14 octombrie, vă aştept!
pentru textul : după-amiază de sâmbătă deAndu, Bianca, multumesc. Andu, curios lucru e ca nu l-am citit niciodata pe Naum. Nu e un lucru cu care sa ma laud, dar ce vreau sa spun e ca uneori, totul imi iese natural. Bianca, da, si eu cred ca e o maturizare, o trecere spre alta etapa de scriere.Da, am incercat un delir, un amestec care sa forteze toate smturile, asa cum o facea si Janis Joplin.
pentru textul : turtle blues deerrare humanum est, perseverare diabolicum
pentru textul : Ca sunetul în fluier dePagini