vreau sa va atrag atentia ca e penibil ce se intimpla. va acordati penite una la alta intr-o veselie ca la bilciul cu prosti. Aranca mai are obiceiul asta si prin alte parti. Vreau sa va asigur ca sint in procesul de a curata Hermeneia de astfel de fenomene. Asa ca sa nu va uimiti de masurile pe care le voi lua intr-un viitor nu foarte indepartat.
N-am sa ascund faptul ca am apreciat intotdeauna scriitura ta, fara sa fi legat prietenii literare sau din spirit de fronda. Pentru mine textul nu este inovator ci in nota ta caracteristica. Sunt citeva metafore de efect, dar in acelasi timp se simte si o supradoza de lirism.
Personal, eu vad textul ca pe o scrisoare catre Grettel.
Mirela,
aşa cum spunea Virgil, Hermeneia nu are nicio legatura cu concursul de mai sus. aşadar nu din rea voinţă nu răspundem la întrebare. recunosc, nu te-am citit dar asta nu mă opreşte să îţi doresc realizări frumoase.
francisc nici nu se pot da altfel de sentințe decît "filosofice"...trust me... alea "deadly serious" oricum vor fi contrazise mai tîrziu. iar contradicția e tot șpilul. if you know what I mean. de obicei dacă ți se spune să nu gîndești ceva e pentru că vor alții să fi gîndit la fel dar nu sunt în stare decît să te contrazică. argumentele pot fi reduse la invidie. la un nimic fuaarte constructiv. diogene bunăoară se masturba în piața publică. "nu avea pic de rușine domnule..." de ce pentru că, spunea el, ar fi minunat doar să te freci pe burtă și să-ți treacă de foame...:) omul a fost poreclit "cîine celest" de Cioran. ei bine asta am pierdut dealungul secolelor de sfiiciune tembelă : animalitatea noastră zeiască. azi nu mai poți să-ți eliberezi nici măcar aerul în surplus tre' să le lingi frumos decența de doi lei a celorlalți în piața publică. să-ți înghiți lașitatea. să te scuipi pe tine însuți. "luminos"..așa cum sugerezi tu parșiv....:) ei bine nu vreau să luminez pe nimeni. vreau doar să arăt că se poate și altfel. chiar dacă sau mai ales dacă s-a mai arătat și nu s-a văzut...quod erat demonstrandum...:) still amical și copchilăros de jegos, george cel asztalos
tare fain arata incarligaturile alea arabesti... fascinante, ma simt in fata lor ca in fata Codului Enigma... arabescurile astea sunt deja jumatate de poezie... felicitari pentru idee
Andule, astept de o vreme sa ii ceri scuze Anei pentru modul mai mult decit badaran in care ai comentat sub textul ei. Sa nu crezi cumva ca grosolania limbajului sau a atitudinii te face mai semnificativ in literatura. Ana poate nu a scris ceva excelent, nici eu nu cred ca merita o penita, dupa cum nu merita multe de aici (eu insa sper ca oamenii vor deveni mai precauti cu ele), dar comentariul tau nu numai ca nu o va face sa se gindeasca sa scrie mai bine dar ma indoiesc ca va mai fi atenta la ce spui tu de-acuma.
„Ordinea îmi pare mai degrabă o rupere a lungului șir de cotropiri barbare ale haosului.” Gânduri și păreri oneste în haină filozofico-literară cu argumentări pertinente
Mi-a plăcut verticalitatea :) și curajul de a fi ALTFEL.
"încrederea în cioate
mi-o dă căderea în gol" - pe lângă că mie nu-mi spune nimic, sună şi aiurea. " Încrederea în cioate" poate fi totul şi nimic, nu ştiu ce şi cum să interpretez. Nici contextual, nici particular.
M-aş mai gândi şi la "sufletul şchiop şi orb", stii tu de ce.
În rest, mi-amintesc că am citit la tine texte bune...
Din când în când revin în "toamna temperată" pentru ritmul acut al melancoliei degajat de text. Pare decupată dintr-o piesă folk mai veche și copiată la sfârșitul unui caiet dictando de un elev timid cu palmele aburite priin buzunarele gândurilor. Înnebunesc nebunii, se înmulțesc sicofantele. Mi puoi raccontare ancora una volta la storia del mondo ? Ancora una volta...
cu antecomentatorul meu. Versul cu brazii bărbaţi este unul deosebit. Întreaga poezie are cursivitate şi mesaj bine conturat. Am reţinut de asemenea următoarele versuri:
"mă desprind
ca o fântână din apă
mă desprind moale şi rece şi simplu
din scutecul meu de copil
amăgit de atâtea încrederi
în puterile mele umflate cu pompa".
Poate aş fi renunţat la 1-2 epitete în prima strofă: la moale sau la rece şi la simplu, sau la toate trei. La mesajul pe care îl are de transmis, efectiv nu adaugă nimic, doar lungesc inutil versul.
specii aer torid/ împietrește totul în jur obiectele se scufundă ca o înghețată căzută din cornet trece repede vânzătorul de linguri/meșteșugar în lemn din alt veac fața lui are timp să zâmbească/gura lui să spună nu vrei o lingură/ draaaagă trece prin foc și lasă în urmă o lume zidită : blocuri turtite de-o parte și alta a străzii în scuar porumbei nemișcați pictor în fața șevaletului trupuri colorate-mprejur pe bănci pe bordură descărcate de-a valma în galben, ocru, mov, roșu, verde trecători rămași în poziții diverse tu-mi faci semn să tac să nu mă mișc așa în stație sudată de trotuar tu te miști tu întregistrezi stăm în stație visez un pahar cu apă chioară și-un cerc de lămâie unghiile mele date cu ojă îmi transmit sclipiri prietenoase o omidă verde iese din plasa cu piersici pe care de mult am aruncat-o jos lângă mine și merge și merge și merge zâmbim complice la singura tipă din stație cu noi de mult timp și așteaptă autobuzul zâmbim știi poezia e o vietate din asta o specie vie aseară pe geamul din balcon a plonjat o lăcustă o chestie filiformă cu ochi bulbucați își lingea lăbuțele ca o mâță și merge și merge și merge nu vorbim nu mișcăm până la sandala tipei/ de-a stânga/și urcă și urcă urmărim urmărim urmărim pe pulpa sinuasă pe sub fusta mulată femeia începe să miște discret din picior bate nervoasă/porumbeii zigurează aerul în zbor/pictorul se ridică de pe scaun mâna mea cu arătătorul întins se prăbușește mașina face vvvvvvvvvvuuuuuuuum
Aranca eu nu vreau să demonstrez nimic fac tot ce fac doar din pasiune și nu simt nevoia să-mi exhib "talentele ascunse", despre care eu știu cel mai bine că nu există pe de altă parte, sigur că nu tot ce apare ca text poate fi numit literatură de ex. "indicațiunile de folosință" de pe anumite produse, mult ironizate de Camil Petrescu în plus, nu am făcut critică, ci repet, am apărat un concept & dacă tot am vorbit despre asta, mă surprinde faptul că nimeni nu a sesizat ironia din primul vers Ariana îți mulțumesc pentru sugestii, cu siguranță voi ține cont de ele
unele imagini sunt interesante. insa parca ar trebui ordonate cumva, da i un fir logic textului, taie l acolo unde simti cea mai mica indoiala, ca un copac primavara, ca sa creasca frumos.
Pentru o ajuta cititorul te-aș sfătui să lași spații între paragrafe și să scurtezi din fraze. Să mai pui punct, e greoi de urmărit astfel. Scriitura e bună, lovește și șochează chiar dacă e încâlcită și pe alocuri simți că descrierile sufocă textul. Un pic mai multă claritate în sfârșit n-ar fi stricat, altfel e doar o bucată de delir scoasă din context.
Ionut, asa cum am mai scris, cand am scris ce am scris, nu eram enervat deloc. A fost o polemica derbedeiasca, imi cer scuze, la adresa infatuarii de care dai dovada in calitate de "consacrat". Se pot da oricand sfaturi oricui dar tonul face muzica. Faptul ca ai remarcat textul de fata nici nu ma bucura si nici nu ma intriteaza. Pentru ca, la varsta mea frageda, singurul lucru care ma intereseaza est este ca om sa pot comunica si altora experientele (bune, rele) pe care le-am avut si inca le am la peste 70 de ani. Ceea conteaz este ca textele mele sa fie citite de cati mai multi ceea ce inseamna ca reusesc sa "transmit" cate ceva. Iar cand nu prea isi gasesc cititori le sterg considerandu-le rebuturi. Sau le reiau in variante. Pentru ca ai citit acest text, iti multumesc.
Virgil, cer clementa. Nu sunt in tara si calculatorul pe care lucrez nu are rom-speller. Voi relua textul si voi face tot posibilul sa-l corectez. Dar, sa fiu sincer, nici privirea nu prea ma ajuta.
da, la poezie face bine cam tot dacă știi cum să faci să fie poezie. Este foarte românește cum am scris "eu ce voi scrie (oare) mâine?", "eu ce voi înțelege (oare)?" - este o formulare a interogației care în retorică se folosește. Am eliminat oare. Și are ceva "vechi" în expersie, de aceea am și dorit să folosesc așa. Mă gândesc dacă e diluat acel "miez" sau e o intrare pe alt registru care ar fi meritat scris mai în forță. reflectez și de consider just, voi modifica; de nu, așa va rămâne o vreme. știu că atunci când voi lua suficientă distanță, voi vedea mai bine. mulțumesc pentru remarci.
Andu, aici chiar nu ai dreptate. Ideea este bine "îmbrăcată", poeticește vorbind. Îți dai seama că n-am să m-apuc să explic, nefiind cazul. Până l-a comentariul tău nici nu știam că poemul acesta are o idee. Recitindu-l, constat că are mai multe. Cât despre neologisme, "friabil" - în acest caz, nu cred că puteam folosi "vor ninge, sfărâmicios, în mintea noastră..." Dacă ai vreo sugestie, bucuros! Consecvent, în continuare, nu recomand folosirea neologismelor într-un text poetic! De parcă-ar ține cineva cont de recomandările mele... Cu prietenie, Ioan Jorz
Grea întrebare, eram gata să spun ”soma”, dar are tentă și de ”sarx”, că doar carnea asta te hrănește cu adevărat. Complicați grecii ăștia, nu te poți juca cu ei. ”O bucată din mine” îmi pare prea simplu, și prea sună ca vorba aia faină de comedie bună americană. Știi cu ce-mi sună ”o bucată de carne”? Cu povestea aia cu Făt Frumos care-i dă bucăți de carne zgripțuroaicei ca să-l ducă-n zbor, și când i se termină, ca să-l ducă totuși mai departe, își taie o bucată din pulpă și i-o dă. Eram copil și rămâneam totdeauna tablou la partea asta, nu pricepeam cum putea ăla să-și taie o bucată de carne din el. Și mai ales nu înțelegeam de ce.
piticul tau de pe creier jongleaza bine afacereza. ma intreb acum daca piticul tau nu s o fi inteles cu al meu, pt ca ieri ajunsesem cu logicienii mei la lectia despre erorile inductive, punand printre altele chiar ac pb- a prejudecatilor despre blonde. fantastic e faptul ca de la generatie la generatie aceste idei persista. bine ca aristotel a existat, altfel ar fi tb inventat. cu siguranta, un elf ar fi fost accesoriul perfect intr o zi de aprilie. pt ca, nu i asa?, ce e fecirirea in ac zile daca nu un pitic ce danseaza ps: as renunta la unele indicatii regizorale dintre paranteze
ciudat textul. deși destul de atent scris (dar eu nu sînt critic) totuși încă nu am înțeles cele 2 sau trei părți și diferitele personaje. am o rezervă mare fță de folosirea ”turmă sălbatică” și ”miel”
se vor gasi persoane care sa te laude fara rezerve. ar trebui sa fii obiectiv si sa accepti si persoanele care te critica. paradoxal, toate iti vor binele.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Nu este cazul Alina. Tu ești și vei rămîne mult mai poetă decît sînt sau voi fi eu vreodată. Iar asta este un "understatement".
pentru textul : și eu te iubesc deda, este un subiect care așteaptă reacții. deși în timp am devenit stînjeniți să mai avem reacții față de el.
pentru textul : după douăzeci de ani (III) deaşa doreai?
pentru textul : Prezenţă de spirit devreau sa va atrag atentia ca e penibil ce se intimpla. va acordati penite una la alta intr-o veselie ca la bilciul cu prosti. Aranca mai are obiceiul asta si prin alte parti. Vreau sa va asigur ca sint in procesul de a curata Hermeneia de astfel de fenomene. Asa ca sa nu va uimiti de masurile pe care le voi lua intr-un viitor nu foarte indepartat.
pentru textul : esquisse à deux dans la chambre verte deN-am sa ascund faptul ca am apreciat intotdeauna scriitura ta, fara sa fi legat prietenii literare sau din spirit de fronda. Pentru mine textul nu este inovator ci in nota ta caracteristica. Sunt citeva metafore de efect, dar in acelasi timp se simte si o supradoza de lirism.
pentru textul : Scrisoare dePersonal, eu vad textul ca pe o scrisoare catre Grettel.
Mirela,
pentru textul : Premiile Concursului Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” - Mizil - 2012 deaşa cum spunea Virgil, Hermeneia nu are nicio legatura cu concursul de mai sus. aşadar nu din rea voinţă nu răspundem la întrebare. recunosc, nu te-am citit dar asta nu mă opreşte să îţi doresc realizări frumoase.
am citit si prin alte locuri. ma bucur ca te-ai intors. si aici, sunt idei care mi au placut. intr-adevar, e complicat sa scrii pur si simplu
pentru textul : Pur și simplu depoi de ce te miri, domnule poet?
pentru textul : astăzi nu defrancisc nici nu se pot da altfel de sentințe decît "filosofice"...trust me... alea "deadly serious" oricum vor fi contrazise mai tîrziu. iar contradicția e tot șpilul. if you know what I mean. de obicei dacă ți se spune să nu gîndești ceva e pentru că vor alții să fi gîndit la fel dar nu sunt în stare decît să te contrazică. argumentele pot fi reduse la invidie. la un nimic fuaarte constructiv. diogene bunăoară se masturba în piața publică. "nu avea pic de rușine domnule..." de ce pentru că, spunea el, ar fi minunat doar să te freci pe burtă și să-ți treacă de foame...:) omul a fost poreclit "cîine celest" de Cioran. ei bine asta am pierdut dealungul secolelor de sfiiciune tembelă : animalitatea noastră zeiască. azi nu mai poți să-ți eliberezi nici măcar aerul în surplus tre' să le lingi frumos decența de doi lei a celorlalți în piața publică. să-ți înghiți lașitatea. să te scuipi pe tine însuți. "luminos"..așa cum sugerezi tu parșiv....:) ei bine nu vreau să luminez pe nimeni. vreau doar să arăt că se poate și altfel. chiar dacă sau mai ales dacă s-a mai arătat și nu s-a văzut...quod erat demonstrandum...:) still amical și copchilăros de jegos, george cel asztalos
pentru textul : Jeg detare fain arata incarligaturile alea arabesti... fascinante, ma simt in fata lor ca in fata Codului Enigma... arabescurile astea sunt deja jumatate de poezie... felicitari pentru idee
pentru textul : المرأه في الحب deDar e adevarata
pentru textul : Porţia de ne-filozofie, da’ reală deAndule, astept de o vreme sa ii ceri scuze Anei pentru modul mai mult decit badaran in care ai comentat sub textul ei. Sa nu crezi cumva ca grosolania limbajului sau a atitudinii te face mai semnificativ in literatura. Ana poate nu a scris ceva excelent, nici eu nu cred ca merita o penita, dupa cum nu merita multe de aici (eu insa sper ca oamenii vor deveni mai precauti cu ele), dar comentariul tau nu numai ca nu o va face sa se gindeasca sa scrie mai bine dar ma indoiesc ca va mai fi atenta la ce spui tu de-acuma.
pentru textul : la marginea ochiului care visează de„Ordinea îmi pare mai degrabă o rupere a lungului șir de cotropiri barbare ale haosului.” Gânduri și păreri oneste în haină filozofico-literară cu argumentări pertinente
pentru textul : haos și ordine deMi-a plăcut verticalitatea :) și curajul de a fi ALTFEL.
"încrederea în cioate
mi-o dă căderea în gol" - pe lângă că mie nu-mi spune nimic, sună şi aiurea. " Încrederea în cioate" poate fi totul şi nimic, nu ştiu ce şi cum să interpretez. Nici contextual, nici particular.
M-aş mai gândi şi la "sufletul şchiop şi orb", stii tu de ce.
În rest, mi-amintesc că am citit la tine texte bune...
pentru textul : echilibristică deDin când în când revin în "toamna temperată" pentru ritmul acut al melancoliei degajat de text. Pare decupată dintr-o piesă folk mai veche și copiată la sfârșitul unui caiet dictando de un elev timid cu palmele aburite priin buzunarele gândurilor. Înnebunesc nebunii, se înmulțesc sicofantele. Mi puoi raccontare ancora una volta la storia del mondo ? Ancora una volta...
pentru textul : Înnebunesc nebunii de"jumătatea cu mac a covrigului" - nu e o foarte gravă cacofonie pe-aici?
pentru textul : țara lui nu-știu-unde decu antecomentatorul meu. Versul cu brazii bărbaţi este unul deosebit. Întreaga poezie are cursivitate şi mesaj bine conturat. Am reţinut de asemenea următoarele versuri:
"mă desprind
ca o fântână din apă
mă desprind moale şi rece şi simplu
din scutecul meu de copil
amăgit de atâtea încrederi
în puterile mele umflate cu pompa".
Poate aş fi renunţat la 1-2 epitete în prima strofă: la moale sau la rece şi la simplu, sau la toate trei. La mesajul pe care îl are de transmis, efectiv nu adaugă nimic, doar lungesc inutil versul.
Doar o părere,
pentru textul : pâlpâire deBot Eugen
specii aer torid/ împietrește totul în jur obiectele se scufundă ca o înghețată căzută din cornet trece repede vânzătorul de linguri/meșteșugar în lemn din alt veac fața lui are timp să zâmbească/gura lui să spună nu vrei o lingură/ draaaagă trece prin foc și lasă în urmă o lume zidită : blocuri turtite de-o parte și alta a străzii în scuar porumbei nemișcați pictor în fața șevaletului trupuri colorate-mprejur pe bănci pe bordură descărcate de-a valma în galben, ocru, mov, roșu, verde trecători rămași în poziții diverse tu-mi faci semn să tac să nu mă mișc așa în stație sudată de trotuar tu te miști tu întregistrezi stăm în stație visez un pahar cu apă chioară și-un cerc de lămâie unghiile mele date cu ojă îmi transmit sclipiri prietenoase o omidă verde iese din plasa cu piersici pe care de mult am aruncat-o jos lângă mine și merge și merge și merge zâmbim complice la singura tipă din stație cu noi de mult timp și așteaptă autobuzul zâmbim știi poezia e o vietate din asta o specie vie aseară pe geamul din balcon a plonjat o lăcustă o chestie filiformă cu ochi bulbucați își lingea lăbuțele ca o mâță și merge și merge și merge nu vorbim nu mișcăm până la sandala tipei/ de-a stânga/și urcă și urcă urmărim urmărim urmărim pe pulpa sinuasă pe sub fusta mulată femeia începe să miște discret din picior bate nervoasă/porumbeii zigurează aerul în zbor/pictorul se ridică de pe scaun mâna mea cu arătătorul întins se prăbușește mașina face vvvvvvvvvvuuuuuuuum
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 7 deAranca eu nu vreau să demonstrez nimic fac tot ce fac doar din pasiune și nu simt nevoia să-mi exhib "talentele ascunse", despre care eu știu cel mai bine că nu există pe de altă parte, sigur că nu tot ce apare ca text poate fi numit literatură de ex. "indicațiunile de folosință" de pe anumite produse, mult ironizate de Camil Petrescu în plus, nu am făcut critică, ci repet, am apărat un concept & dacă tot am vorbit despre asta, mă surprinde faptul că nimeni nu a sesizat ironia din primul vers Ariana îți mulțumesc pentru sugestii, cu siguranță voi ține cont de ele
pentru textul : Recunosc & deunele imagini sunt interesante. insa parca ar trebui ordonate cumva, da i un fir logic textului, taie l acolo unde simti cea mai mica indoiala, ca un copac primavara, ca sa creasca frumos.
pentru textul : despre zile ce sunt dePentru o ajuta cititorul te-aș sfătui să lași spații între paragrafe și să scurtezi din fraze. Să mai pui punct, e greoi de urmărit astfel. Scriitura e bună, lovește și șochează chiar dacă e încâlcită și pe alocuri simți că descrierile sufocă textul. Un pic mai multă claritate în sfârșit n-ar fi stricat, altfel e doar o bucată de delir scoasă din context.
pentru textul : Cu toate astea deIonut, asa cum am mai scris, cand am scris ce am scris, nu eram enervat deloc. A fost o polemica derbedeiasca, imi cer scuze, la adresa infatuarii de care dai dovada in calitate de "consacrat". Se pot da oricand sfaturi oricui dar tonul face muzica. Faptul ca ai remarcat textul de fata nici nu ma bucura si nici nu ma intriteaza. Pentru ca, la varsta mea frageda, singurul lucru care ma intereseaza est este ca om sa pot comunica si altora experientele (bune, rele) pe care le-am avut si inca le am la peste 70 de ani. Ceea conteaz este ca textele mele sa fie citite de cati mai multi ceea ce inseamna ca reusesc sa "transmit" cate ceva. Iar cand nu prea isi gasesc cititori le sterg considerandu-le rebuturi. Sau le reiau in variante. Pentru ca ai citit acest text, iti multumesc.
Virgil, cer clementa. Nu sunt in tara si calculatorul pe care lucrez nu are rom-speller. Voi relua textul si voi face tot posibilul sa-l corectez. Dar, sa fiu sincer, nici privirea nu prea ma ajuta.
pentru textul : Întâmplare denu. este un text dulceag. experimentez. mi-e greu sa fiu dulceaga. se vede?
pentru textul : Dimineață cu mere verzi deda, la poezie face bine cam tot dacă știi cum să faci să fie poezie. Este foarte românește cum am scris "eu ce voi scrie (oare) mâine?", "eu ce voi înțelege (oare)?" - este o formulare a interogației care în retorică se folosește. Am eliminat oare. Și are ceva "vechi" în expersie, de aceea am și dorit să folosesc așa. Mă gândesc dacă e diluat acel "miez" sau e o intrare pe alt registru care ar fi meritat scris mai în forță. reflectez și de consider just, voi modifica; de nu, așa va rămâne o vreme. știu că atunci când voi lua suficientă distanță, voi vedea mai bine. mulțumesc pentru remarci.
pentru textul : recviem pentru niciodată deservus,
pentru textul : disensiune deda, pertinent. ma mai gandesc si revin pe text.
Andu, aici chiar nu ai dreptate. Ideea este bine "îmbrăcată", poeticește vorbind. Îți dai seama că n-am să m-apuc să explic, nefiind cazul. Până l-a comentariul tău nici nu știam că poemul acesta are o idee. Recitindu-l, constat că are mai multe. Cât despre neologisme, "friabil" - în acest caz, nu cred că puteam folosi "vor ninge, sfărâmicios, în mintea noastră..." Dacă ai vreo sugestie, bucuros! Consecvent, în continuare, nu recomand folosirea neologismelor într-un text poetic! De parcă-ar ține cineva cont de recomandările mele... Cu prietenie, Ioan Jorz
pentru textul : Cântec deGrea întrebare, eram gata să spun ”soma”, dar are tentă și de ”sarx”, că doar carnea asta te hrănește cu adevărat. Complicați grecii ăștia, nu te poți juca cu ei. ”O bucată din mine” îmi pare prea simplu, și prea sună ca vorba aia faină de comedie bună americană. Știi cu ce-mi sună ”o bucată de carne”? Cu povestea aia cu Făt Frumos care-i dă bucăți de carne zgripțuroaicei ca să-l ducă-n zbor, și când i se termină, ca să-l ducă totuși mai departe, își taie o bucată din pulpă și i-o dă. Eram copil și rămâneam totdeauna tablou la partea asta, nu pricepeam cum putea ăla să-și taie o bucată de carne din el. Și mai ales nu înțelegeam de ce.
pentru textul : Cântecul unei chemări nerăspunse depiticul tau de pe creier jongleaza bine afacereza. ma intreb acum daca piticul tau nu s o fi inteles cu al meu, pt ca ieri ajunsesem cu logicienii mei la lectia despre erorile inductive, punand printre altele chiar ac pb- a prejudecatilor despre blonde. fantastic e faptul ca de la generatie la generatie aceste idei persista. bine ca aristotel a existat, altfel ar fi tb inventat. cu siguranta, un elf ar fi fost accesoriul perfect intr o zi de aprilie. pt ca, nu i asa?, ce e fecirirea in ac zile daca nu un pitic ce danseaza ps: as renunta la unele indicatii regizorale dintre paranteze
pentru textul : Piticul misogin deciudat textul. deși destul de atent scris (dar eu nu sînt critic) totuși încă nu am înțeles cele 2 sau trei părți și diferitele personaje. am o rezervă mare fță de folosirea ”turmă sălbatică” și ”miel”
pentru textul : despre dumnezeul meu vreau să-ți vorbesc azi dese vor gasi persoane care sa te laude fara rezerve. ar trebui sa fii obiectiv si sa accepti si persoanele care te critica. paradoxal, toate iti vor binele.
pentru textul : Ceasornicarul cuvintelor dePagini