vraau să vă confirm pe această cale că proiectul migrării va avea loc așa cum am anunțat. singura excepție ar fi doar apariția unui eveniment major. vă rog să postați aici dacă aveți vreo întrebare. așa cum am spus, site-ul va rămîne operațional chiar dacă nu se vor putea face modificări. vă încurajez să navigați prin el și să citiți din textele mai vechi ale colegilor voștri. nu știți niciodată ce veți putea descoperi. dacă vor exista schimbări de situație sau anunțuri le voi posta pe prima pagină.
foşnisea? Poate că vine de la verbul a foşni, dar foşnisea? Nu am auzit de aşa ceva. Aud acum. Plus că sună, dacă aţi încercat să poetizaţi, foarte supărător la pronunţat şi ce să ne facem cu oamenii peltici. Vă daţi seama ce dezastru mi-aţi pricinuit?
Este o poveste a vietii aici. Cu drumul ei inter-stelar :), cu marcile ei umane lipite de vamesi grabiti in statiile importante ( pe orbite) si cu impulsul initial de nestins: ,,nu știu cine m-a împins poate mama mai aud încă: “împinge, împinge…” și de atunci îmbătrânesc accelerându-mi nemișcarea inifinită" Mie uneia, imaginea aceasta imi pare antologica...Tocmai de aceea ma opresc si ma inclin.
/moartea-i doar clubul select unde nu te descalți la intrare/ eu finalul il vad transformat in titlul unui nou poem..ar fi o idee sa faci un ciclu de poeme in care in finalul poeziei anterioare să anunti titlul urmatoarei... desigur e o viziune personala asupra eului liric.. nu stiu daca e un las perfect poetul care transforma scrisul in gloante lovind cu stil dar la intamplare... e semn al unor controverse interioare imi pare un grupaj de idei ... /ar vrea să poarte cu bani puțini războiul unei iubiri decupate din ziare/ părerea mea e ca orice iubire mare (decupata din ziare adica o iubire ca la carte) e o productie hollywoodiana, necesita buget mare(sufletesc)... no matter ca in final realizezi commedia dell'arte (ca totul e o cursa de clowni)... am mai spus... a iubi pentru a fi iubit e omenesc , a iubi pentru a iubi e ingeresc... finalul e dezarmant prin realismul lui crud.. club select unde nu se descalta la intrare... nici saracul, nici bogatul...
Foarte bun textul, cu nişte formulări inedite, ingenioase, care se pliază atât de bine pe totul poeziei; cu detaşare, sictir, şi eleganţă; cu durere, zâmbet şi ironie.
La celălalt pol, complet ratate primele trei versuri + acestea două "nevoile fiziologice înlocuiesc/rugăciunile de dimineaţă" - de altfel, ăsta e şi motivul pentru care nu acord peniţă.
Cineva spunea odată "Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu". Poate că relația asta dintre ochi și inimă o determină și pe cea dintre respect ori greață și merit. Iar cu acea "măgărie ancestrală a omului", cred că am înțeles bine: măgărie nu e "ispita de a exista", ci substituirea de care vorbești tot acolo. Respect! Călin
"nu am decît acest suflet pe care
într-un moment de nebunie mi l-am vîndut lui dumnezeu|" - doar acest fragment mi se pare că sună falc, că, dpdv epxresiv, e facil.
Andreea Iancu, nebunul din acest poem este unul deosebit. El arată doar UNEORI ceasul , în funcție de ceea ce simte față de trecători. Hârtia aceea ar putea conține indicii cu privire la taină. dar NIMENI nu este curios să o citească. Nebunul poate cere ajutorul în felul acesta...Singurul care îi dă atenție deocamdată este povestitorul și cititorii poemului... mulțumesc pentru comentariu cu drag
Ludic și simpatic:"în timp ce secolul își târăște lăbuțele". Cuvintele forfotesc în poezia asta, dar le strunești destul de bine. Totuși: ai putea renunța la "necuvintele-cuvintele", să scapi de influența vizibil stănesciană. Evită ligamente de genul "cu+ răni", mai ales în titlu!
Daniela, mă bucur că ai vibrat cu acest text. Mulţumesc pentru trecere şi aprecieri!
Nicodem, totul e perfectibil. Îţi mulţumesc pentru citire. Reţin ultimul rând din comentariul tău.
Hanny: mereu facem comparații, oameni suntem. Mă bucur că ți-a plăcut fiecare strofă, în felul ei. Ai dreptate, și prietenii sunt nevrozele noastre. Dar și noi ale lor :)). Mulțumesc pentru trecerea ta pe aici.
al doilea vers nu se potriveste cam deloc in text, e o formulare anosta, nu stiu, altfel poate ar da mai bine. spre final ai niste idei mai tari, dar mereu am impresia ca bati pasul pe loc. poti mai mult si mai bine! queen ella
îmi pare bine că ţi-a plăcut, Alina. E ceva în sensul poeziei care mă face să scriu "încă" şi "mai" sau "tot" nu prea merg. Dacă inversez ordinea apare o altă problemă, dar poate că e mai bine. Mulţumesc, am observat şi eu.
Preteni dragi,
As fi vrut sa scriu mai multe, as fi vrut sa multumesc fiecaruia in parte. Din pacate, problemele mele de vedere nu imi ingaduie sa o fac... Dar va port in gand si va simt alaturi. Credeti-ma ca nu este doar un cuvant formal si gol. Un cuvant sincer poate lumina o viata. Va multumesc pentru ce mi-ati oferit, pentru caldura ce mi-a dat forta sa merg mai departe. Sa ne vedem cu bine, niciodata pana acum n-am stiut cata frumusete iti poate aduce vederea unui om... Fiti binecuvantati si iubiti. Si va astept vineri la lansare, sa ne vedem iarasi.
Adriana Lisansdru
PS: am scris aproape orbeste, pipaind...daca sunt greseli de tastare, imi cer scuze.
Dacă aş fi la început, m-aş concentra fie pe proză, fie pe poezie. În niciun caz pe poemul în proză ori pe proza lirică, acolo unde, pentru a aşterne ceva credibil calitativ, trebuie să stăpâneşti cât de cât şi fenomenul poetic, şi fenomenul prozei.
iata o poezie in care decorul dinamic contureaza o stare, o lume in doi, cu accente lirice deosebite. un stil sacadat, sonor, original intilnesc nu numai in modul de prezentare ci si in metaforele-imagini: "ambele minți au câte un ton clape bătăi ca și cum am sta în aorta cuiva odată eu odată tu niciodată același gust unul în altul" finalul poemului mi se pare brusc tandru, imblinzit: "ușile vraiște se lovesc unele de altele e-o baba-oarba până la capătul respirației am nevoie de tine" ... "e-o baba-oarba" sau "i-o baba-oarba"? eu am pus "e-o".
Ai tu ceva cu mainile tale, acum vad ca ai bagat si picioarele in poezie. A doua strofa e prea new age si taie legatura ideatica dintre celelalte. Nu stiu de ce textul mi-a adus in minte Codul lui Da Vinci. Si nu l-am vazut recent si nici de mai multe ori :).
Terapia ovalului, terapia cercului, Omega, sunetul penultim, ultima umbră. Pentru că acolo unde e umbră jos, sus e lumină, unde e umbră în spate, în față e lumină. Orbul nu e nevăzător, aparențele înșeală, dar cine să își mai amintească de toate acestea, acum "lecțiile de mers pentru păpuși" ne ocupă tot timpul. Iată câteva chei pentru un poem deosebit.
aș prefera să revin la un dialog firesc cu tine, pentru că Virgil a făcut-o de mai multe ori și pentru că deși ai atitudinea asta coleric-infantilă pe Hermeneia (mă refer la intrări și ieșiri) mi s-au spus numai lucruri bune despre cum este realul Andu. nu vreau să te consider din generația "băgamiaș", trec peste ironia acestui com. și aștept să creezi după cum spunea și Alina, să pui osul la treabă, ca pe vremuri. eu cred că poți. poate ne vom întâlni nu numai în spațiul virtual și ce am spus acum mi se va confirma. las acest fapt la alegerea ta. și scuze pentru comparația cu nicodem. era exagerată. cu gânduri bune, paul ești mai în vârstă, dacă ai întrebări mai multe despre ce părere am despre tine, înseamnă că nu ai înțeles.
tot asa, am senzatia ca poemul este abia in faza de schita. inca prea surrealist, necontrolat. in locul tau as rasturna tot si as incepe poemul cu penultima strofa care imi place tare. mai precis, primele doua versuri sunt un bun inceput.
just wonderful, i really enjoy your short writings. i go to romania much often, like once every two years, sometimes every year and for me it didn't move so much forwards, still really dislike some things about it, especially the stray dogs and the gypsies. but anyway, i guess it's on the right path. romanians in romania are so different from the romanians in southern adn western europe, i think, because most of the lower classes left the country, so it's a pretty clean place to stay now
Delir verbal, provocat de iritarea maximă, hipertiroidiană...Plus obrăznicia. Că de incultură nu mai e cazul să vorbim, margas!
Dar de ce scrieţi dvs. poezii în loc să vă vedeţi de profesia de bază?
că priveşti marea de la balcon. îmi place acest text. se vede exerciţiul lung în ale scrisului.
e o poveste tristă a despărţirilor involuntare. cel puţin aşa o văd. apropierea, apoi despărţirea, regretul, melancolia, aşteptarea,
revederea. e o poveste care nici pe mine nu m-a ocolit. plecat în '79 după un sfert de tinereţe petrecut în şcoli dobrogene, celălalt sfert pe drumul basarabi-constanţa. apoi plecatul convulsiv şi ...melancolie. te voi citi cu plăcere.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
eu speram sa vii cu distributia gaussiana...
pentru textul : Rezultatul "Bursei câştigătorilor" deIulia
îţi mulţumesc pentru această delicată rostire venită în urma citirii poemului meu.
Floare albă de mătasă,
de ce mă iubeşti aşa?
Peste pleoapă-mi fulguia
chimonoul de melasă
ce-l purta luna mireasă
pe când era plină, grea...
la fel de delicat.
pentru textul : scrisoare către înger devraau să vă confirm pe această cale că proiectul migrării va avea loc așa cum am anunțat. singura excepție ar fi doar apariția unui eveniment major. vă rog să postați aici dacă aveți vreo întrebare. așa cum am spus, site-ul va rămîne operațional chiar dacă nu se vor putea face modificări. vă încurajez să navigați prin el și să citiți din textele mai vechi ale colegilor voștri. nu știți niciodată ce veți putea descoperi. dacă vor exista schimbări de situație sau anunțuri le voi posta pe prima pagină.
pentru textul : hermeneia 3.0-a defoşnisea? Poate că vine de la verbul a foşni, dar foşnisea? Nu am auzit de aşa ceva. Aud acum. Plus că sună, dacă aţi încercat să poetizaţi, foarte supărător la pronunţat şi ce să ne facem cu oamenii peltici. Vă daţi seama ce dezastru mi-aţi pricinuit?
pentru textul : (4) Aforeme deEste o poveste a vietii aici. Cu drumul ei inter-stelar :), cu marcile ei umane lipite de vamesi grabiti in statiile importante ( pe orbite) si cu impulsul initial de nestins: ,,nu știu cine m-a împins poate mama mai aud încă: “împinge, împinge…” și de atunci îmbătrânesc accelerându-mi nemișcarea inifinită" Mie uneia, imaginea aceasta imi pare antologica...Tocmai de aceea ma opresc si ma inclin.
pentru textul : să-rut în-ger deCred că mai degrabă "File din cartea naturii". Dar merge și "Rurală". De acord cu strofa citată de tine, aceea nu pare scrisă forțat. În rest...
pentru textul : Cassa-Blanca (rurala) de/moartea-i doar clubul select unde nu te descalți la intrare/ eu finalul il vad transformat in titlul unui nou poem..ar fi o idee sa faci un ciclu de poeme in care in finalul poeziei anterioare să anunti titlul urmatoarei... desigur e o viziune personala asupra eului liric.. nu stiu daca e un las perfect poetul care transforma scrisul in gloante lovind cu stil dar la intamplare... e semn al unor controverse interioare imi pare un grupaj de idei ... /ar vrea să poarte cu bani puțini războiul unei iubiri decupate din ziare/ părerea mea e ca orice iubire mare (decupata din ziare adica o iubire ca la carte) e o productie hollywoodiana, necesita buget mare(sufletesc)... no matter ca in final realizezi commedia dell'arte (ca totul e o cursa de clowni)... am mai spus... a iubi pentru a fi iubit e omenesc , a iubi pentru a iubi e ingeresc... finalul e dezarmant prin realismul lui crud.. club select unde nu se descalta la intrare... nici saracul, nici bogatul...
pentru textul : cu sedilă și trac deFoarte bun textul, cu nişte formulări inedite, ingenioase, care se pliază atât de bine pe totul poeziei; cu detaşare, sictir, şi eleganţă; cu durere, zâmbet şi ironie.
La celălalt pol, complet ratate primele trei versuri + acestea două "nevoile fiziologice înlocuiesc/rugăciunile de dimineaţă" - de altfel, ăsta e şi motivul pentru care nu acord peniţă.
Felicitări!
pentru textul : să-mi sculpteze cineva un glonţ deMulțumesc Andu. La nisip cu ea.
pentru textul : Piedestal pentru vise deCineva spunea odată "Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu". Poate că relația asta dintre ochi și inimă o determină și pe cea dintre respect ori greață și merit. Iar cu acea "măgărie ancestrală a omului", cred că am înțeles bine: măgărie nu e "ispita de a exista", ci substituirea de care vorbești tot acolo. Respect! Călin
pentru textul : sfântul respect de"nu am decît acest suflet pe care
într-un moment de nebunie mi l-am vîndut lui dumnezeu|" - doar acest fragment mi se pare că sună falc, că, dpdv epxresiv, e facil.
În rest, pe gustul meu.
pentru textul : mie redă-mă deAndreea Iancu, nebunul din acest poem este unul deosebit. El arată doar UNEORI ceasul , în funcție de ceea ce simte față de trecători. Hârtia aceea ar putea conține indicii cu privire la taină. dar NIMENI nu este curios să o citească. Nebunul poate cere ajutorul în felul acesta...Singurul care îi dă atenție deocamdată este povestitorul și cititorii poemului... mulțumesc pentru comentariu cu drag
pentru textul : morile de vânt nu au ecou deLudic și simpatic:"în timp ce secolul își târăște lăbuțele". Cuvintele forfotesc în poezia asta, dar le strunești destul de bine. Totuși: ai putea renunța la "necuvintele-cuvintele", să scapi de influența vizibil stănesciană. Evită ligamente de genul "cu+ răni", mai ales în titlu!
pentru textul : Trofee rănite deDaniela, mă bucur că ai vibrat cu acest text. Mulţumesc pentru trecere şi aprecieri!
pentru textul : De vorbă cu tata deNicodem, totul e perfectibil. Îţi mulţumesc pentru citire. Reţin ultimul rând din comentariul tău.
Hanny: mereu facem comparații, oameni suntem. Mă bucur că ți-a plăcut fiecare strofă, în felul ei. Ai dreptate, și prietenii sunt nevrozele noastre. Dar și noi ale lor :)). Mulțumesc pentru trecerea ta pe aici.
pentru textul : engrame deal doilea vers nu se potriveste cam deloc in text, e o formulare anosta, nu stiu, altfel poate ar da mai bine. spre final ai niste idei mai tari, dar mereu am impresia ca bati pasul pe loc. poti mai mult si mai bine! queen ella
pentru textul : plânsul crucii deîmi pare bine că ţi-a plăcut, Alina. E ceva în sensul poeziei care mă face să scriu "încă" şi "mai" sau "tot" nu prea merg. Dacă inversez ordinea apare o altă problemă, dar poate că e mai bine. Mulţumesc, am observat şi eu.
pentru textul : strada mântuleasa dePreteni dragi,
As fi vrut sa scriu mai multe, as fi vrut sa multumesc fiecaruia in parte. Din pacate, problemele mele de vedere nu imi ingaduie sa o fac... Dar va port in gand si va simt alaturi. Credeti-ma ca nu este doar un cuvant formal si gol. Un cuvant sincer poate lumina o viata. Va multumesc pentru ce mi-ati oferit, pentru caldura ce mi-a dat forta sa merg mai departe. Sa ne vedem cu bine, niciodata pana acum n-am stiut cata frumusete iti poate aduce vederea unui om... Fiti binecuvantati si iubiti. Si va astept vineri la lansare, sa ne vedem iarasi.
Adriana Lisansdru
PS: am scris aproape orbeste, pipaind...daca sunt greseli de tastare, imi cer scuze.
pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" deDacă aş fi la început, m-aş concentra fie pe proză, fie pe poezie. În niciun caz pe poemul în proză ori pe proza lirică, acolo unde, pentru a aşterne ceva credibil calitativ, trebuie să stăpâneşti cât de cât şi fenomenul poetic, şi fenomenul prozei.
pentru textul : Ultima zi din martie deinduce, cumva, spre meditaţie: cine se schimbă, oare? noi? sau... anotimpurile?
pentru textul : Anotimpuri dePersonal, as elimina "cea" din titlu.
pentru textul : Cămașa cea roșie deiata o poezie in care decorul dinamic contureaza o stare, o lume in doi, cu accente lirice deosebite. un stil sacadat, sonor, original intilnesc nu numai in modul de prezentare ci si in metaforele-imagini: "ambele minți au câte un ton clape bătăi ca și cum am sta în aorta cuiva odată eu odată tu niciodată același gust unul în altul" finalul poemului mi se pare brusc tandru, imblinzit: "ușile vraiște se lovesc unele de altele e-o baba-oarba până la capătul respirației am nevoie de tine" ... "e-o baba-oarba" sau "i-o baba-oarba"? eu am pus "e-o".
pentru textul : până la capătul... deAi tu ceva cu mainile tale, acum vad ca ai bagat si picioarele in poezie. A doua strofa e prea new age si taie legatura ideatica dintre celelalte. Nu stiu de ce textul mi-a adus in minte Codul lui Da Vinci. Si nu l-am vazut recent si nici de mai multe ori :).
pentru textul : papillon deTerapia ovalului, terapia cercului, Omega, sunetul penultim, ultima umbră. Pentru că acolo unde e umbră jos, sus e lumină, unde e umbră în spate, în față e lumină. Orbul nu e nevăzător, aparențele înșeală, dar cine să își mai amintească de toate acestea, acum "lecțiile de mers pentru păpuși" ne ocupă tot timpul. Iată câteva chei pentru un poem deosebit.
pentru textul : terapie deaș prefera să revin la un dialog firesc cu tine, pentru că Virgil a făcut-o de mai multe ori și pentru că deși ai atitudinea asta coleric-infantilă pe Hermeneia (mă refer la intrări și ieșiri) mi s-au spus numai lucruri bune despre cum este realul Andu. nu vreau să te consider din generația "băgamiaș", trec peste ironia acestui com. și aștept să creezi după cum spunea și Alina, să pui osul la treabă, ca pe vremuri. eu cred că poți. poate ne vom întâlni nu numai în spațiul virtual și ce am spus acum mi se va confirma. las acest fapt la alegerea ta. și scuze pentru comparația cu nicodem. era exagerată. cu gânduri bune, paul ești mai în vârstă, dacă ai întrebări mai multe despre ce părere am despre tine, înseamnă că nu ai înțeles.
pentru textul : poem cu babe detot asa, am senzatia ca poemul este abia in faza de schita. inca prea surrealist, necontrolat. in locul tau as rasturna tot si as incepe poemul cu penultima strofa care imi place tare. mai precis, primele doua versuri sunt un bun inceput.
pentru textul : Iad ALL INclusive deP.P.S. As mai propune inlocuirea lui "veteran" (care poate fi interpretat usor lamentabil in context) cu "suveran"
pentru textul : Ecran dejust wonderful, i really enjoy your short writings. i go to romania much often, like once every two years, sometimes every year and for me it didn't move so much forwards, still really dislike some things about it, especially the stray dogs and the gypsies. but anyway, i guess it's on the right path. romanians in romania are so different from the romanians in southern adn western europe, i think, because most of the lower classes left the country, so it's a pretty clean place to stay now
pentru textul : Home is a Taste deDelir verbal, provocat de iritarea maximă, hipertiroidiană...Plus obrăznicia. Că de incultură nu mai e cazul să vorbim, margas!
pentru textul : go fishing deDar de ce scrieţi dvs. poezii în loc să vă vedeţi de profesia de bază?
că priveşti marea de la balcon. îmi place acest text. se vede exerciţiul lung în ale scrisului.
e o poveste tristă a despărţirilor involuntare. cel puţin aşa o văd. apropierea, apoi despărţirea, regretul, melancolia, aşteptarea,
revederea. e o poveste care nici pe mine nu m-a ocolit. plecat în '79 după un sfert de tinereţe petrecut în şcoli dobrogene, celălalt sfert pe drumul basarabi-constanţa. apoi plecatul convulsiv şi ...melancolie. te voi citi cu plăcere.
nu plec până nu-ţi spun bun venit pe site.
pentru textul : de atunci am făcut un pact dePagini