emiemi, 1. Credeam ca se observa ca, in general, in afara de a fi malitios cu altii (cand sunt peovocat), in primul rand sunt malitios cu mine. Iar daca ma refer la textul in cauza, daca din el nu se observa o, sa-i zic, auto-malitiozitate, e vina lui. De fapt intentia mea este ca mai intotdeauna sa privesc lucrurile cu o anumita ironie detasata. Iar daca uneori ironia pare a capata o tenta "rautacioasa" atunci o astfel de tenta este de suprafata. Si cred si sper ca ea nu face numic altceva dcat sa sublinieze ce vreau sa spun. 2. Sfatul e bun. Sterg sfarsitul. Toate cele bune.
singura chestie care mi se pare cumva nepotrivită cu tonul scrieriii este ”să ne aglutinăm”...Mi se pare că e un verb care sună cam aiurea. În rest faină ușa ca un aluat și restul. Da. Să scrii despre ce vezi/preupui/simți/presupui că vezi sau simți. mișto treaba asta. :)
as evita, totusi, alaturari precum "cu cântece"...ma gandeam la o formulare de genul
"să mergi unde frunzele cântă/neauzite de om"
apoi, mi se pare mai potrivit, d.p.d.v al acuratetii exprimarii, "treci prin miezul cântecelor/ cu o simplă atingere" (s-ar evita repetitia lui "cu" in acelasi vers) si "în pragul diminetii cânta cocoşii de munte" ("când cântă" nu prea... cântă, luate impreuna).
mi-au placut, insa, cocosii aceia de munte, "taina barbatului
îndumnezeită în tine" (atentie, diacritice lipsa aici!) si comparatia din final.
cred ca e un typo in prima strofa ("lumina a zilei") si, in strofa 3, de corectat "tacută"
alma - sigur că tema nu e nouă. Aici intervin propriile trăiri ale autorului, într-o lume văzută întotdeauna ca un spațiul al constrângerilor. Important este că ți-a plăcut.
strofa a doua este de rară frumuseţe. nu ştiu, dar eu simt aşa o amărăciune în cuvintele tale foarte frumoase.
o dorinţă de a depăşi nişte stări sufleteşti. uite, de exemplu: "te străduieşti să iubeşti fără să iubeşti" - ce minunat spui tu lucrul acesta, dureros, de altfel. şi finalul are încărcătura lui. oprirea aceasta a timpului în momerntul hărăzit: "timpul trece subtil din ceasul vechi în retină".
o poezie deosebită, pe care permite-mi să o remarc.
îmi place stilul tău naiv asumat, copilăresc, fără prețiozități dar parcă tinzi să dilueazi, să prozaizezi îți sugerez să îți revezi textele și să elimini redundanțele... cum ar fi de pildă mai sus repetarea supărătoare a cuvântului ceaslă ( de altfel, frumos și sugestiv- sinonim pentru șaslă- struguri?) succes!
fata de ce am citit candva la tine, textul asta nu ma convinge, nu ma imbie, e ceva gratuit, neasumat aici, ostentativ, ceva care sa fie personal intim care sa ma bucure sau care sa ma faca sa plang.
ma copleseste grija pe care o nutriti fata de viitorul meu. nu in ultimul rand, va raman profund indatorata pt faptul ca va aplecati cu o vadita condescendenta asupra unor texte de duzina. eu, ca autor de pluton, riscam pana in acest moment sa nu fiu bagata in seama.
ca orice om, imi ingadui si eu texte mai bune sau mai slabe, dupa posibilitati. daca vreti sa intrati si pe textele mele in engleza, va rog lasati-mi acolo com, in engleza.
acest text nu e bine dotat dupa cum observati dar l-am lasat sa supravietuiasca aici asa cum o putea el, cu malformatii cu tot.
ankh - e simbolul crucifixului egiptean. ca instrument initiatic, capta vibratia incantatiei dar, spre deosebire de crucifixul crestin caruia ii lipseste bucla din varf, in loc sa o raspandeasca in jur, o redirectiona energetic in corp. (dpdv grafic, seamana cu forma corpului uman) de aceea pt mine e un apanaj al rezonantei verbale (-orare).
acest text a fost un experiment si il puteti lua ca atare.
urmatorul text ce va fi postat azi vi-l dedic dvs, cu gratie sau fara.
VV
...Am să încep cu unele observaţii (subiective sau obiective):
* durere grea - i-am înţeles caracterul intenţional, efectul ce-l creează această exprimare banală în contrast cu ineditul, însă nu cred că (aici sau atunci) se impunea.
* tac mormânt - expresie pur şi simplu ratată
*pustietatea imensă, tăcută şi liniştită a camerei - aglomerare de atribute/epitete (şi genitivale), care, cumva, devin redundante. Dacă se doreşte, totuşi, menţinerea lor, eu aş vedea puţin, puţin altfel versul ăsta, accentuând prin conjuncţie, adică aşa: "pustietatea imensă şi tăcută şi liniştită...", asumându-mi accentul.
Acum, de bine, ca să zicem aşă, sau de foarte bune:
* trăire veritabilă
* caracterul personal trecut printr-un limbaj echilibrat din toate punctele de vedere (tehnic/expresiv/acustic), şi adus din unviersul intim în cel (aproape) universal - particularizare poetică trecută ca universală. Păstrând proporţiile şi timpurile, ai reuşit, în acest text, ce au reuşit marii poeţi, (din pedeveul meu de vedere, la noi, doar Eminescu) - transcenderea din lumea eului liric spre cel poetic, iar de acolo spre eul comun, colectiv, dacă-mi permiţi exprimarea asta. Altfel spus, şi clişeic, ai construit puntea dintre tine şi mine ("mine" fiind cititorul de la un anume moment). Şi mai altfel spus, ai aici o o bucăţică de inefabil.
*expresia faptului banal, dar atât de personal şi irepetabil, schimbă şi este schimbată de elemente specifice doar ţie, ca autor. Remarc comparaţiile de-o originalitate şi-o naturaleţe dezarmante.
*hipotipoza "apoi din mine întră un frig albăstrui"
* /hipotipoza acustică/ "în pustietatea imensă tăcută și liniștită a camerei
ca un violoncel"
* implicarea minimă, desprinderea de "iar te-ai cufundat în stele/ şi în cerurile 'nalte", saturaţia/lehamitea folosită exact ca un instrument liric
*etc, şamede
...Bun! Ce mi-a spus mie textul ăsta? Fără prea mare vorbărie criticoasă, şi scurt pe doi virgulă cinci, mi-a spus că orice devenire are-n capete câte o moarte, iar, uneori, dorul seamănă c-o noapte, la ţară, pe malul vreunei ape, zvârlind cu pietre albastre în argintiul fără fund. Fără sunet, fără ecou.
...Te-aş rugă ca atunci când ai timp, să-ţi iei 3,4 minute, pentru a căuta, pe youtube, "Maria and the violin's strig (Ashram). Ascult-o citindu-ţi textul de 2,3 ori.
...Felicitări pentru acest text, unul dintre cele mai bune citite în ultima săptămână. Nu că ar conta foarte mult, dar am să las aici prima peniţă de când activez pe acest site, şi am să-l iau şi la preferinţe.
Mintea mea refuză să înțelegă genul acesta de polemică extinsă în subsolul unui text. Aici era vorba despre poemul membrului USR pe numele lui Paul Blaj de la Tecuci. Afirmațiile matale domnule Gorun nu le preiau ca atare ceea ce rămâne este timpul care ar trebui să demosntreze una-alta, al meu și al matale separat.
Oricum, chiar dacă este doar pentru mine, satisfacția e acolo și anume că teatrul arată spiritele înalte căteodată dar pe cele mărunte mai întotdeauna.
Si mie imi place, oricum un suflu nou pe aici pe care il salut cu un fel de plecaciune. Ai grija insa Ioane, sa nu te ia cumva valul ca Regulamentul pe aici, pe Hermeneia e necrutator :-) Finalul totusi e nashpa, parca ai vrut sa te scapi de poezie... ce naiba, te-ai ingrasat chiar asa de rau? Andu
Aranca, ciudat, aceeasi senzatia am avut si eu... ca nu apare intre idei conexiunea, mi-am pus lentile maritoare... si am restrans putin imaginea, mai multe nu pot face deocamdata. multumesc de pareri! Sarbatori fericite tie si celor dragi!
un text dens, aproape păstos, ca o vopsea crudă cu ulei mult. partea finală cu „ile” e puțin cam trasă de păr și nu prea colaborează valoric cu restul textului. dar este un text pe care îl remarc. am să urmăresc ce mai postezi.
Observ târziu o aiureală cât roata carului care mi-a scăpat în ultimul meu com. Şi anume: ’ Şi nu cred că se poate spune despre el [despre Brâncuşi] că i-a lipsit ceea ce generic se poate numi „Peticul” ’. Care se va citi corect: ’ Şi nu cred că se poate spune despre el [despre Brâncuşi] că i-a lipsit ceea ce generic se poate numi „Poeticul” ’. Mii de scuze.
Adriana, ar fi fost prea trist finalul dacă l-aș fi încheiat așa și eu nu sunt tristă acum, chiar dacă au fost perioade când eram. Tocmai asta am și vrut să se înțeleagă. Așa, i-am construit un final fericit, așa cum mă simt azi. Mulțumesc, mai vino și mai spune câte ceva. Mă bucură fiecare semn al tău.
intentionat am căutat, yester, rima ușoară însemnată de patina timpului. am simțit că astfel mesjul este autentic. ca și cum ar fi citit de pe o foaie îngălbenită de trecerea vremii.
...Andule... ceva îmi place, dar încă nu te-ai regăsit. simt asta și cred că și cititorii tăi cu niște aripi de cerneală or să-mi cadă trei picături înapoi în călimară monede ușoare, fluturi pe care triburile poeților uite, pasajul e pă dulcea mea fiere:)! noroace! cu gânduri bune, paul .
nu vreau sa repet ceea ce a spus Virgil care are insa dreptate ...uite doar acest fragment are ceva interesant care merita revalorificat in alt context "din memoria care plutește pe ape întinse poleite cu ceață, un tărâm de candoarea celui ce nu știe, celor ce întreabă, asemenea curgerii poemului mă uit spre un dumnezeu care a încremenit în zâmbet, cel puțin pentru mine." dar este doar o idee. nu costa nimic, nu dauneaza grav sanatatii. ce zici?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
emiemi, 1. Credeam ca se observa ca, in general, in afara de a fi malitios cu altii (cand sunt peovocat), in primul rand sunt malitios cu mine. Iar daca ma refer la textul in cauza, daca din el nu se observa o, sa-i zic, auto-malitiozitate, e vina lui. De fapt intentia mea este ca mai intotdeauna sa privesc lucrurile cu o anumita ironie detasata. Iar daca uneori ironia pare a capata o tenta "rautacioasa" atunci o astfel de tenta este de suprafata. Si cred si sper ca ea nu face numic altceva dcat sa sublinieze ce vreau sa spun. 2. Sfatul e bun. Sterg sfarsitul. Toate cele bune.
pentru textul : Uneori desingura chestie care mi se pare cumva nepotrivită cu tonul scrieriii este ”să ne aglutinăm”...Mi se pare că e un verb care sună cam aiurea. În rest faină ușa ca un aluat și restul. Da. Să scrii despre ce vezi/preupui/simți/presupui că vezi sau simți. mișto treaba asta. :)
pentru textul : come as you are demi se pare o varianta mai bun decat prima.
as evita, totusi, alaturari precum "cu cântece"...ma gandeam la o formulare de genul
"să mergi unde frunzele cântă/neauzite de om"
apoi, mi se pare mai potrivit, d.p.d.v al acuratetii exprimarii, "treci prin miezul cântecelor/ cu o simplă atingere" (s-ar evita repetitia lui "cu" in acelasi vers) si "în pragul diminetii cânta cocoşii de munte" ("când cântă" nu prea... cântă, luate impreuna).
mi-au placut, insa, cocosii aceia de munte, "taina barbatului
îndumnezeită în tine" (atentie, diacritice lipsa aici!) si comparatia din final.
cred ca e un typo in prima strofa ("lumina a zilei") si, in strofa 3, de corectat "tacută"
pentru textul : În ochii tăi dealma - sigur că tema nu e nouă. Aici intervin propriile trăiri ale autorului, într-o lume văzută întotdeauna ca un spațiul al constrângerilor. Important este că ți-a plăcut.
pentru textul : În casa mea nu-s singur niciodată deAida, textul ar trebui editat cu atenție. Mă refer la diacritice. "moto" se scrie "motto". de unde provine, cui aparține?
pentru textul : a opta zi din minune destrofa a doua este de rară frumuseţe. nu ştiu, dar eu simt aşa o amărăciune în cuvintele tale foarte frumoase.
o dorinţă de a depăşi nişte stări sufleteşti. uite, de exemplu: "te străduieşti să iubeşti fără să iubeşti" - ce minunat spui tu lucrul acesta, dureros, de altfel. şi finalul are încărcătura lui. oprirea aceasta a timpului în momerntul hărăzit: "timpul trece subtil din ceasul vechi în retină".
o poezie deosebită, pe care permite-mi să o remarc.
pentru textul : toamna, o santinelă ce-ţi păzeşte conştincioasă anii decuvintele tale mă onorează.
pentru textul : drum cât se poate de colorat demulţumesc frumos.
Mulţumesc!
pentru textul : Portret cu bătrân în prag deîmi place stilul tău naiv asumat, copilăresc, fără prețiozități dar parcă tinzi să dilueazi, să prozaizezi îți sugerez să îți revezi textele și să elimini redundanțele... cum ar fi de pildă mai sus repetarea supărătoare a cuvântului ceaslă ( de altfel, frumos și sugestiv- sinonim pentru șaslă- struguri?) succes!
pentru textul : Fericirea de a vinde un coș de ceaslă deam uitat: textul sufera de o vizibilitate redusa, in privinta formatarii
pentru textul : angemon deAstfel de texte nu sunt acceptabile pe Hermeneia! Vă rog consultați regulamentul!
pentru textul : Noutate dePentru propunere parteneriat, contactați [email protected].
fata de ce am citit candva la tine, textul asta nu ma convinge, nu ma imbie, e ceva gratuit, neasumat aici, ostentativ, ceva care sa fie personal intim care sa ma bucure sau care sa ma faca sa plang.
pentru textul : i. l. r. dema copleseste grija pe care o nutriti fata de viitorul meu. nu in ultimul rand, va raman profund indatorata pt faptul ca va aplecati cu o vadita condescendenta asupra unor texte de duzina. eu, ca autor de pluton, riscam pana in acest moment sa nu fiu bagata in seama.
ca orice om, imi ingadui si eu texte mai bune sau mai slabe, dupa posibilitati. daca vreti sa intrati si pe textele mele in engleza, va rog lasati-mi acolo com, in engleza.
acest text nu e bine dotat dupa cum observati dar l-am lasat sa supravietuiasca aici asa cum o putea el, cu malformatii cu tot.
ankh - e simbolul crucifixului egiptean. ca instrument initiatic, capta vibratia incantatiei dar, spre deosebire de crucifixul crestin caruia ii lipseste bucla din varf, in loc sa o raspandeasca in jur, o redirectiona energetic in corp. (dpdv grafic, seamana cu forma corpului uman) de aceea pt mine e un apanaj al rezonantei verbale (-orare).
pentru textul : Cuvântul-cheie deacest text a fost un experiment si il puteti lua ca atare.
urmatorul text ce va fi postat azi vi-l dedic dvs, cu gratie sau fara.
VV
Chestii:
...Am să încep cu unele observaţii (subiective sau obiective):
* durere grea - i-am înţeles caracterul intenţional, efectul ce-l creează această exprimare banală în contrast cu ineditul, însă nu cred că (aici sau atunci) se impunea.
* tac mormânt - expresie pur şi simplu ratată
*pustietatea imensă, tăcută şi liniştită a camerei - aglomerare de atribute/epitete (şi genitivale), care, cumva, devin redundante. Dacă se doreşte, totuşi, menţinerea lor, eu aş vedea puţin, puţin altfel versul ăsta, accentuând prin conjuncţie, adică aşa: "pustietatea imensă şi tăcută şi liniştită...", asumându-mi accentul.
Acum, de bine, ca să zicem aşă, sau de foarte bune:
* trăire veritabilă
* caracterul personal trecut printr-un limbaj echilibrat din toate punctele de vedere (tehnic/expresiv/acustic), şi adus din unviersul intim în cel (aproape) universal - particularizare poetică trecută ca universală. Păstrând proporţiile şi timpurile, ai reuşit, în acest text, ce au reuşit marii poeţi, (din pedeveul meu de vedere, la noi, doar Eminescu) - transcenderea din lumea eului liric spre cel poetic, iar de acolo spre eul comun, colectiv, dacă-mi permiţi exprimarea asta. Altfel spus, şi clişeic, ai construit puntea dintre tine şi mine ("mine" fiind cititorul de la un anume moment). Şi mai altfel spus, ai aici o o bucăţică de inefabil.
*expresia faptului banal, dar atât de personal şi irepetabil, schimbă şi este schimbată de elemente specifice doar ţie, ca autor. Remarc comparaţiile de-o originalitate şi-o naturaleţe dezarmante.
*hipotipoza "apoi din mine întră un frig albăstrui"
* /hipotipoza acustică/ "în pustietatea imensă tăcută și liniștită a camerei
ca un violoncel"
* implicarea minimă, desprinderea de "iar te-ai cufundat în stele/ şi în cerurile 'nalte", saturaţia/lehamitea folosită exact ca un instrument liric
*etc, şamede
...Bun! Ce mi-a spus mie textul ăsta? Fără prea mare vorbărie criticoasă, şi scurt pe doi virgulă cinci, mi-a spus că orice devenire are-n capete câte o moarte, iar, uneori, dorul seamănă c-o noapte, la ţară, pe malul vreunei ape, zvârlind cu pietre albastre în argintiul fără fund. Fără sunet, fără ecou.
...Te-aş rugă ca atunci când ai timp, să-ţi iei 3,4 minute, pentru a căuta, pe youtube, "Maria and the violin's strig (Ashram). Ascult-o citindu-ţi textul de 2,3 ori.
...Felicitări pentru acest text, unul dintre cele mai bune citite în ultima săptămână. Nu că ar conta foarte mult, dar am să las aici prima peniţă de când activez pe acest site, şi am să-l iau şi la preferinţe.
Salutări din Iaşi!
pentru textul : oceans house mirror deDomnule profesor va multumesc citire si pentru semn. toata stima
pentru textul : Triunghiuri deMintea mea refuză să înțelegă genul acesta de polemică extinsă în subsolul unui text. Aici era vorba despre poemul membrului USR pe numele lui Paul Blaj de la Tecuci. Afirmațiile matale domnule Gorun nu le preiau ca atare ceea ce rămâne este timpul care ar trebui să demosntreze una-alta, al meu și al matale separat.
pentru textul : mersi pentru intenţia de ţigară deOricum, chiar dacă este doar pentru mine, satisfacția e acolo și anume că teatrul arată spiritele înalte căteodată dar pe cele mărunte mai întotdeauna.
Si mie imi place, oricum un suflu nou pe aici pe care il salut cu un fel de plecaciune. Ai grija insa Ioane, sa nu te ia cumva valul ca Regulamentul pe aici, pe Hermeneia e necrutator :-) Finalul totusi e nashpa, parca ai vrut sa te scapi de poezie... ce naiba, te-ai ingrasat chiar asa de rau? Andu
pentru textul : pe ruta lu' 365 de*Toţi poeţii
pentru textul : suntem prea mulți poeți pe lumea asta deNu este cazul Alina. Tu ești și vei rămîne mult mai poetă decît sînt sau voi fi eu vreodată. Iar asta este un "understatement".
pentru textul : și eu te iubesc deAranca, ciudat, aceeasi senzatia am avut si eu... ca nu apare intre idei conexiunea, mi-am pus lentile maritoare... si am restrans putin imaginea, mai multe nu pot face deocamdata. multumesc de pareri! Sarbatori fericite tie si celor dragi!
pentru textul : cel mai frumos idol nu există deMda, chiar de asta mi-a amintit: "scrieţi o compunere cu titlul "toamna". Dacă asta s-a vrut, e o reuşită.
pentru textul : toamnă fără iluzii deun text dens, aproape păstos, ca o vopsea crudă cu ulei mult. partea finală cu „ile” e puțin cam trasă de păr și nu prea colaborează valoric cu restul textului. dar este un text pe care îl remarc. am să urmăresc ce mai postezi.
pentru textul : oriental red deМожет быть, не стоит, но я весело
pentru textul : Ești cea mai aproape eliberare deObserv târziu o aiureală cât roata carului care mi-a scăpat în ultimul meu com. Şi anume: ’ Şi nu cred că se poate spune despre el [despre Brâncuşi] că i-a lipsit ceea ce generic se poate numi „Peticul” ’. Care se va citi corect: ’ Şi nu cred că se poate spune despre el [despre Brâncuşi] că i-a lipsit ceea ce generic se poate numi „Poeticul” ’. Mii de scuze.
pentru textul : oolong tea deAdriana, ar fi fost prea trist finalul dacă l-aș fi încheiat așa și eu nu sunt tristă acum, chiar dacă au fost perioade când eram. Tocmai asta am și vrut să se înțeleagă. Așa, i-am construit un final fericit, așa cum mă simt azi. Mulțumesc, mai vino și mai spune câte ceva. Mă bucură fiecare semn al tău.
pentru textul : rânduri pentru ea deintentionat am căutat, yester, rima ușoară însemnată de patina timpului. am simțit că astfel mesjul este autentic. ca și cum ar fi citit de pe o foaie îngălbenită de trecerea vremii.
pentru textul : Refuz cu dor de...Andule... ceva îmi place, dar încă nu te-ai regăsit. simt asta și cred că și cititorii tăi cu niște aripi de cerneală or să-mi cadă trei picături înapoi în călimară monede ușoare, fluturi pe care triburile poeților uite, pasajul e pă dulcea mea fiere:)! noroace! cu gânduri bune, paul .
pentru textul : diacritice sentimentale depoate nu ar fi rău să îți completezi profilul.
pentru textul : În loc de strigăt voi ţine un şarpe deProgramul Cenaclului nostru este completat cu Expoziția de Fotografie a Deliei Spătăreanu din Iași, căreia îi dorim mult succes!
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție denu vreau sa repet ceea ce a spus Virgil care are insa dreptate ...uite doar acest fragment are ceva interesant care merita revalorificat in alt context "din memoria care plutește pe ape întinse poleite cu ceață, un tărâm de candoarea celui ce nu știe, celor ce întreabă, asemenea curgerii poemului mă uit spre un dumnezeu care a încremenit în zâmbet, cel puțin pentru mine." dar este doar o idee. nu costa nimic, nu dauneaza grav sanatatii. ce zici?
pentru textul : girovag al maculelor dePagini