mi-o placut, m-o distrat, mi-o devenit oarecum antipatica tipa si am jubilat la final. spre rusinea mea. apoi m-am intristat la gindul ca eu n-o sa mai pot sa-i ofer ginul ala... si chiar cred ca avea ce povesti donsuara

"stîmtori" sau strâmtori? daca vei deschide HCODE (sus, in dreapta paginii), o sa intelegi cum poti scrie cu italice.

nici o "ipocrizie", nici o "paranoia". Cuvântul "ipocrizie" nu se va perima şi nu va dispărea din dicţionar. Cuvântul "paranoia" poate va dispărea în 100, 1000 de ani, e o invenţie medicală mai recentă, dar mai e până când va trece în istorie, dacă va trece vreodată...Adio, adică nu voi mai păşi pragul acestui site fiindcă nu îmi plac discuţiile aberante şi minciunile; mi s-a mai întâmplat aici, aceste lucruri mă obosesc şi eu oricum nu sunt, cum spui tu, Adrian, un autor care "se respectă". Cu tot respectul, Cristina (care a scris poezie poate şi fiindcă a existat Hermeneia, că altfel poate se oprea sau scria mai rar). Ceea ce faci tu Adrian în cazul acestei poezii se numeşte circ şi circul e un gen de spectacol care nu mi-a plăcut niciodată. Scuze dacă eu te-am deranjat, cu sinceritate.

poema asta e chiar inspirată din Cohen, îi păstrează şi modul expunerii. Aşa că dacă e proastă, scrierea lui Cohen e proastă.

Interesant stilul liber si melanjul ideilor... ai fragmente reusite si altele aproape ratate... habar nu am daca obisnuiesti sa revii asupra textelor dar ar fi bine sa esentializezi... ai aici material pentru cel putin doua poezii deosebite.

...ce nu face omu' pentru aurirea ta , Virgil. ai dreptate, acum am de lucru, tre' să șterg de pe unde am mai postat:). cu gânduri bune, paul

doamne care a remarcat poezia! (se pare că tot bărbaţilor le place să dezbată acest gen de texte.).

Mă bucur, Aranca, pentru trecere și pentru că ai găsit acolo ceva ce ți- a plăcut. Ceva mai mult de data aceasta. Oricum părerea ta este importantă pentru mine și apreciez fiecare trecere a ta pe aici. Însă eu sunt conștientă că nu ne poate plăcea totul și că fiecare poate "vedea" într-un text ceva ce corespunde sau nu cu o latură a sa. Mulțumesc.

textul este plin de expresii bombastice, desigur simțite de autor. expresii ca aceasta din vestita strofă 2 "cât de greu este/ să-mbătrâneşti/ departe de tine însuţi" sunt tributare unui epigonism eminescian (pe mine mie redă-mă). este aceeași dedublare. în rest, nimic nou pentru mine. măcar megalomania păunesciană este susținută de câteva poeme superbe. de care mă îndoiesc că emițătorul textului e față este capabil. părerea mea.

Eu cred ca acela care zice ca literatura pe internet nu e valabila, inseamna ca nu a mai intrat intr-o librarie de prin '80. Pe internet sau cel putin pe site-urile de literatura - stiti voi care - se scrie 90% prost si 10% bine. Cine scrie pe internet: cei care nu au mia de euro sa isi publice o carte pe hartie. Nici eu n-am banii astia si, daca o sa ii am, sigur nu o sa ingras vreo editura cu ei. Cine scrie prost, poate scrie bine, daca are inspiratie. Toti de aici am scris si prost, si mai prost, si mai bine. Toti de aici avem cel putin un text genial sau o sa il scriem candva. Vorbeam cu scriitorul Valeriu Stancu. El m-a debutat. Zicea, citez aproximativ: poezie buna sa scrie rar si greu, pentru a scrie poezie trebuie sa ai inspiratie, "scrii cand iti vine", pentru a scrie proza buna, insa, trebuie sa muncesti; o poezie buna vine din inspiratie, o proza buna vine din lucru. Nu oricine poate fi poet, insa oricine poate fi prozator, daca munceste. Si mai trebuie ceva, sa citesti mult. Eu cred ca asta lipseste in scrisul actual: cititul. Oamenii nu mai au timp sa citeasca. Frunzaresc netul, o carte online pe care o citesc in diagonala, intre timp mai discuta pe "mess", se fragmenteaza informatia primita prin lectura. Zilnic imi spun sa imi fac timp sa ma desprind de casa, de net, de treburi, si sa ies cu o carte, intr-un parc sau la o biblioteca (apropos, in Iasi e o biblioteca in care nu a intrat niciun doritor de carte, niciodata!). Nu mai am timp decat de cateva pagini, cand sunt deja extrem de obosita de cotidian. De aceea nici nu mai apuc sa scriu, doar in mintea mea, pe drumul de acasa spre munca si inapoi. De aceea, ma bucur cand am timp sa mai citesc un text. Fie el si prost. :)

Ovidiu, datorita repetatelor incalcari ale regulamentului de functionare, consiliul a decis suspendarea contului tau pentru o perioada de doua luni.

în strofa a doua ai un typo (sau o licență??) la „anoherete”

societate de haiku a fost infiintata acum 20 de ani, dar haiku-ul s-a scris in romaneste cu destui ani inaintea infiintarii sale, dintre cei care au scris poeme in stil haiku era si marele poet Nichita Stanescu, aceasta antologie se vrea o carte de istorie a haiku-ului in romania, normal cu cei mai reprezentativi poeti de acest gen si cele mai bune haik-uri, lista de care spui tu include si poti sa verfici acest lucru informandu-te, poeti in viata si unii care nu mai sunt printre noi dar care sunt dintre cei mai buni chiar pe plan mondial, unul dintre ei, este Eduard tara care a luat recent, locul intai la un concurs mondial din Japonia.

PS: selectia a fost facuta de presidentele societatii romane de haiku, poetul Valentin Nicolitov, ca informatie in plus pt tine, din soacietate romana de haiku, a facut parte si poetul Marin Sorescu.

Marina, spui tu că: a) "tehnic", sunt prea mulți ''ți"...; tot tehnic, spun eu că sunt 3, adresativul fiind la persoana a 2-a (poate întâmplător, poate nu) și că: b) sunt prea mulți de "Mamei"...; este al 2-lea; poate că mai sunt, poate că nu; "mult" în raport cu CE? "își duc ingerii de aripi prin odaile de oaspeti luminate si mai putin pe cei dragi..."; eu spun că e invers; nu cred în "materialitatea îngerilor", ci numai în conceptualizarea lor (mistică sau nu); cred, în schimb, chiar foarte mult, în "cei dragi". apropo, la mine, "mamă" este tot un concept; nu contează în raport cu Ce, însă poate contează DE CE...