Şi mie mi-a plăcut! Eu cred că e un text memorialistic, un fel de sinteză a unor pagini de jurnal, drept pentru care eu cred nu sunt necesare cele cinci momente ale subiectului literar.
Printre descrieri şi mici fragmente de naraţiune, printre impresii personale şi referiri directe la personaje, se prevede "indicatorul" către locul acela, către betel, un demers literar voluntar din partea autorului. Locurile ne rămân pline de semnificaţie când le asociem cu evenimente deosebite sau cu persoane dragi.
Adrian, dacă tu te consideri talentat, atunci nu pot decât să mă bucur de faptul că mă număr printre cei lipsiți de talent.
Pe de altă parte, totuși, nu e păcat să-ți irosești timpul pe unul ca mine, fără talent? să te dedai unor activități reprobabile cum ar fi confecționarea unor comentarii kilometrice sub textele unui autor netalentat? Nu era mai bine să-ți investești timpul în confecționarea unui alt poem? Sau poate că nu ...
Eugen
interesant. în America de Sud la "tiugă" se spune "gourd", adica e un fel de bostănel "calabash" care se usucă și se folosește la băut. de obicei yerba mate. la asta îl folosesc și eu. deși al meu are o îmbrăcăminte de piele de taur și o bordură de argint, dar tot "gourd" este.
ei bine, acum sunt doua plusuri! inspirata solutie ai gasit. as lasa o penita, dar la ora asta n-o sa-mi reuseasca un comentariu cat de cat multumitor. felicitari.
că n-am înțeles. Dorel, să înețeleg că guvernul României ar trebui să dicteze ortografia (sau grafia) pe care o folosesc românii? așa odată la 30 de ani. chiar nu ți se pare absurd? asta lăsînd la o parte faptul că A.A.A. are dreptate (așa cum știe de fapt o țară întreagă) că trecerea la caricaturizarea limbii române cu â în mijlocul cuvintelor a fost un moft stupid și o încercare a unor oameni fără șira spinării să demonstreze că mai pot face gimnastică. pentru că dacă nu ar fi fost așa de emasculați ar fi făcut-o în prin '60 sau prin '76, sau în '83. e cea mai oribilă aberație „academică”(după declararea limbii „moldovenești”). se pare că acolo la nord de Dunăre există o obsesie cu violarea... limbii.
Este ceva în legătură cu spațiul și timpul, o distorsiune, un fel de buclă așa cum se întîmplă uneori cu rețelele de calculatoare :). Mulțumesc pentru încurajare!
Situatia lui Bobadil a fost discutata si s-a luat o hotarare pe care Virgil, in spiritul transparentei, a gasit de cuviinta sa o faca publica in circumstantele date. In momentul in care Bobadil a postat textele incriminate el a fost judecat de consiliul hermeneia (care a dispus masura suspendarii contului) si de colegii nostri de site. Acum, daca imi aduc eu aminte bine, oamenii nu sunt judecati de mai multe ori pentru aceeasi fapta iar Bobadil nu pare vreun Prometeu sa-i mancam fiecare ficatii de cate ori avem ocazia. Desigur ca reactiile sunt firesti si in momentul in care acest text a fost postat a fost avuta in vedere posibilitatea aparitiei acestora insa eu ma intreb cui mai foloseste sa dam cu pietre daca hotararea a fost luata deja. Bobadil a revenit pe hermeneia iar acesta este un fapt. Restul reprezinta o chestiune de optiune.
Citindu-ti textul "Scriitura-cihlimbar" observ ca si dumneata vizezi o alta tendinta care se contureaza din ce in ce mai bine in cadrul postmodernitatii si anume - ii zic eu - cea a Sacralitatii in lipsa unui termen mai potrivit care s-o diferentieze de o religiozitate dogmatica - "fiecare comunitate, mai mare sau mai mica, cu religia ei si dogma asociata". Sacralitate care ar putea fi o iesire "reala" din PoMo. O alta tendinta, ce mi se pare ca o pot identifica, este cea de natura unui NewAge. Si or mai fi si altele. Este "contraproductiv" (ca sa utilizez un termen al unui nou limbaj de lemn) sa zicem ca numitele tendinte se diferentiaza net. Ele se impletesc-despletindu-se (un fel de dans al lui Shiva?!) la ora actuala. Ceea ce duce, uneori, la o extensie (baroca - dar si ea extrem de atragatoare) a exprimarii. Castigul (estetic) net: imbogatirea mijloacelor de expresie. Cat despre binarism si depasirea lui, chipurile o depasire a dualitatii de la Descartes citire zic (poate gresesc) ca s-a batut pre multa moneda calpa pe seama unei asemenea depasiri. Inclusiv solutia pe care o propui de genul "(noi) pattern-urile care asteapta sa fie umplute" care seamana a "teza", "antiteza", "sinteza" (Hegel). Si care, bine zice cine zice (nu este acum locul sa dezvolt) constituie o iluzorie miscare a mintii in raport cu una "reala" (sa nu ma intrebi "Ce-i aia Realul?" ca nu mai terminam discutia)
Virgil, da, asa cred si eu. E o lume pe care trebuie sa o luam in consideratie ca atare. Exista prin noi, la fel ca si realitatea. Realitatea e in mintea noastra, de fapt. Andu, uita-te la mine pe blog si in dreapta ai niste linkuri catre cei amintiti de mine in text. Va multumesc.
Parca se zice "isi leapada", adica la persoana a treia, o fi typo oare? In rest, un poem la fel de stramb ca marea majoritate a poemelor acestui autor care, fiind totusi ceva, incearca sa fie si altceva si incercand devine ceva care nu mai are nicio legatura cu ceea ce este el de fapt. Scuze de deranj, Andu
Merci Aranca, pentru intampinare si pentru urari. Sper sa fac o buna impresie cu prozele mele, dat fiind ca lucrurile bune li se intampla celor care stiu sa astepte. Les meilleurs voeux pour le Nouvel An! Cu pretuire literara, Marquesa
știți care e problema?! românii au o sudo-pudibonderie moralo sudo-creștino-mioritică de un apolitism debordant. și ăsta este blestemul lor. pragmatică sau nu, naivă sau cinică, implicarea în politos este implicarea în viața orașului tău, a străzii tale, a comunei tale, a țării tale. și nu e o curvă. că dacă e atunci și viața e curvă, și frumusețea e curvă, și munca e curvă. și creația e curvă, și atunci mai bine ne ducem la mănăstire și ne retragem în sfîntoșenia noastră de doi bani, necoruptă de vicleanul occident sau de ipocrita americă. asta e pierzarea intelectualului român. mie pînă și întrebarea asta mi s-a părut o prostie, „dacă e bine ca intelectualii să intre în politică?” dar cine să intre?? analfabeții?? handicapații mintal? preșcolarii? anti-intelectualii? te apucă groaza numai cînd auzi că cineva în românia mai e în stare să pună o astfel de întrebare. de aceea nu avem nici acum clasă politică. pentru că oameni din aceștia se uită la politică ca la o ciumă, ca la lepră sau sifilis. păi de aia arată ăia care fac politică în românia așa cum arată.
în grecia antică se considera că societatea trebuie administrată de înțelepți. nu e ăsta (sau ar trbui să fie) un fel de echivalent al intelectualului?
marele om de stat edmund burke a spus cîndva: “All that's necessary for the forces of evil to win in the world is for enough good men to do nothing.”
faceți voi traducerea...
Alma, multumesc! Nu citisem, suna intr-adevar... am trecut-o pe lista "must read" :-)) Zici tu s-o las? :-) Bine, ma mobilizez, ma straduiesc, ma apuc de etc etc etc :-) dar de maine! glumesc, multumesc pt incredere. Vladimir, vezi, daca ma iau dupa cititori ca tine, raman numai cu astfel de poeme: pentru ca, daca ai reusit sa descifrezi atat de bine, deja mi se pare ca am spus tot ceea ce se putea spune... Ca subliniere: da, nepoveste trebuie inteles asa, si nu altfel, este de fapt povestea care ar fi trebuit sa fie, care poate s-a nascut si habar nu avem, sau care poate nici macar nu s-a nascut... am facut o asociere cu neverland. Stiu cum ar suna si asa, dar vocile acelea trebuie sa fie aici, nu stiu daca sunt carje, mai curand chei... fara lipsa de precizare din final ar fi un poem, dar ar fi altul, nu acela al unei nepovesti. Si cate povesti posibile in fiecare nepoveste... are dreptate si Alma... Va mai astept, asta este sigur. Si totusi: cine pe cine alege? :-)
"Matematic vorbind", zici tu conform unei ditamai metode de clasificare a poesiilor in bune si nemaipomenit de bune "citind cu voce tare"... - moshule, e poezie de camera:) "textul asta e de genul", zise geniul "Poate matale ai gresit siteul daca astepti sa fii ridicat in slavi pentru astfel de opere..." - povestea asta cu saltatul inspre slavi e valabila in dreptul celor de pe siteul cu pricina?! daca da, pe bune ca am gresit adresa "mai jalnica decat textul ?" - raspunsul tau prin comentariul asta explica toate comentariile de mai sus:) Esti o leaca ranchiunos, ori mi se pare? Nu de alta, da nu e nevoie. Hai sa zicem ca e avantul tineretii post/revolutionare...
Bianca, ești pre drăguță, sper să nu încalc nici un regulament că o spun, (uff, acum voi avea și stresul acesta al regulamentului), dar chiar nu se vede sau nu se simte că nu sunt trecute cu vederea comentariile jignitoare atâta timp cât ele se repetă la doamna editor. Eu nu monitorizez comentariile, doar că mă mai nimeresc pur și simplu și pot să spun că nu s- a întâmplat numai cu mine și cu Mircea, ci și cu alții. Nu e rostul meu aici de a aduce la cunoștință una și alta dar lucrurile încep să alunece și nu poți să negi ce se întâmplă. Oricum, îți mulțumesc pentru promptitudinea răspunsului, eu nu am îndoieli că nu pot face un comentariu sau altul, dar am îndoieli că din nou se vor face aluzii la comentariile mele și acest fapt mă deranjează. Te rog să revezi când ai timp comentariile scrise de mine la poeziile lui Mircea și atunci vei vedea. Sau comentariile scrise de doamna editor la poeziile mele. Mă bucur că constat că putem să stăm de vorbă și în limitele bunei- cuviințe. Îi cer scuze lui Mircea pentru spațiul ocupat aici, pe pagina lui. Încă o dată, mulțumesc.
Cristina (şi, parcă, Virgil),
Din câte mi-aduc eu aminte (din liceu - secţia umanistă - şi din primii doi ani de facultate, în care am - mai - studiat latina), DIXIT e o formă de persoana a III-a a prezentului indicativ ( I: dico, II: dices,III: dixit).
Prin urmare, nu se poate spune "si eu dixit"!
Sper să nu vă supăraţi.
Cu drag,
t.c.
Iată un text care m-a pus pe gînduri. ~ Poate este normal așa. Mai ales pentru că nu prea sînt obișnuit să mi se dedice un text. Sau, mă rog, ofere. Și apoi apare acest aspect al polemicii (sau anti-polemicii),... parcă nu am mai intrat în niciuna de o vreme... eu, fiind un om simplu, mă mulțumesc să observ. am remarcat mai ales ales trei lucruri. (cum se zice în poveste, trei mere de aur): „o undă de opal, reverberând” --- excelent (iată cineva care mi-a ghicit preferința pentru opal, sidef, turcoaz, etc), „din mers, secunda-i săruta picioarele” --- o splendidă definiție a timpului și a trecerii lui (mers=trecere, sărut=secundă=irepetabil, picior=carnalitate=materialitate=finitudine) și „eu, căutare sfărâmând răspunsul, zbatere/ între vreau și nu știu” --- ehehei!! vechile mele dileme și voluptatea anticipării și a căutării.
merci
nu esti de acord cu paranteza care ar trebui taiata sau...? pai aia nu este o repetitie cat este o explicitare a primului vers, iar lirirsmul lipseste cu desavarsire, de fapt primele sapte versri sunt chiar putin adolescentine, asta o spun din perspectiva mea si atat. Despre partea faina a poemului am spus in primul comentariu.
Si se merita nu este corect in niciun context pentru ca a merita nu este verb reflexiv. Asta ca sa completez comentariul Danielei (deci fara nicio acuza sau alte aere)
am făcut-o și printr-un mesaj pe webmaster, că traducerea este din lb. rusă, dar nu am găsit rubricație pt. rusă. Trebuie pus lb rusă, nu engleză. Cu stimă, autorul traducerii
Paul, sub crucea lui Hristos strămoșii noștri jucau barbut. Nici mai mult nici mai puțin decît barbut. Și tu te miri că sub un psalm românii fac chestia asta după 2000 mii de ani?! Le este, ne este, în sînge. Evident asta nu înseamnă să devii cinic dar nici surprins. De fapt, cu cît e noroiul mai negru cu atît este crinul mai alb. Asigură-te numai că este crin.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Şi mie mi-a plăcut! Eu cred că e un text memorialistic, un fel de sinteză a unor pagini de jurnal, drept pentru care eu cred nu sunt necesare cele cinci momente ale subiectului literar.
pentru textul : locul dePrintre descrieri şi mici fragmente de naraţiune, printre impresii personale şi referiri directe la personaje, se prevede "indicatorul" către locul acela, către betel, un demers literar voluntar din partea autorului. Locurile ne rămân pline de semnificaţie când le asociem cu evenimente deosebite sau cu persoane dragi.
Adrian, dacă tu te consideri talentat, atunci nu pot decât să mă bucur de faptul că mă număr printre cei lipsiți de talent.
pentru textul : Singurătate în doi, împușcată în umbre de lună cu o lunetă. dePe de altă parte, totuși, nu e păcat să-ți irosești timpul pe unul ca mine, fără talent? să te dedai unor activități reprobabile cum ar fi confecționarea unor comentarii kilometrice sub textele unui autor netalentat? Nu era mai bine să-ți investești timpul în confecționarea unui alt poem? Sau poate că nu ...
Eugen
interesant. în America de Sud la "tiugă" se spune "gourd", adica e un fel de bostănel "calabash" care se usucă și se folosește la băut. de obicei yerba mate. la asta îl folosesc și eu. deși al meu are o îmbrăcăminte de piele de taur și o bordură de argint, dar tot "gourd" este.
pentru textul : O umbră în plus depoți trimite cîte vrei (pînă la trei) și cînd vrei atîta timp cît o faci pînă la data precizată în regulamentul concursului.
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deŞi, aici, pentru T. Cristea şi V. Streinu, respect.
pentru textul : Vladimir Streinu - 110 deei bine, acum sunt doua plusuri! inspirata solutie ai gasit. as lasa o penita, dar la ora asta n-o sa-mi reuseasca un comentariu cat de cat multumitor. felicitari.
pentru textul : Turnul decă n-am înțeles. Dorel, să înețeleg că guvernul României ar trebui să dicteze ortografia (sau grafia) pe care o folosesc românii? așa odată la 30 de ani. chiar nu ți se pare absurd? asta lăsînd la o parte faptul că A.A.A. are dreptate (așa cum știe de fapt o țară întreagă) că trecerea la caricaturizarea limbii române cu â în mijlocul cuvintelor a fost un moft stupid și o încercare a unor oameni fără șira spinării să demonstreze că mai pot face gimnastică. pentru că dacă nu ar fi fost așa de emasculați ar fi făcut-o în prin '60 sau prin '76, sau în '83. e cea mai oribilă aberație „academică”(după declararea limbii „moldovenești”). se pare că acolo la nord de Dunăre există o obsesie cu violarea... limbii.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - VIII – deai un titlu ca un poem, maricica. fain!
pentru textul : îmbătrânesc pe malul unui poem deEste ceva în legătură cu spațiul și timpul, o distorsiune, un fel de buclă așa cum se întîmplă uneori cu rețelele de calculatoare :). Mulțumesc pentru încurajare!
pentru textul : Monstrul deSituatia lui Bobadil a fost discutata si s-a luat o hotarare pe care Virgil, in spiritul transparentei, a gasit de cuviinta sa o faca publica in circumstantele date. In momentul in care Bobadil a postat textele incriminate el a fost judecat de consiliul hermeneia (care a dispus masura suspendarii contului) si de colegii nostri de site. Acum, daca imi aduc eu aminte bine, oamenii nu sunt judecati de mai multe ori pentru aceeasi fapta iar Bobadil nu pare vreun Prometeu sa-i mancam fiecare ficatii de cate ori avem ocazia. Desigur ca reactiile sunt firesti si in momentul in care acest text a fost postat a fost avuta in vedere posibilitatea aparitiei acestora insa eu ma intreb cui mai foloseste sa dam cu pietre daca hotararea a fost luata deja. Bobadil a revenit pe hermeneia iar acesta este un fapt. Restul reprezinta o chestiune de optiune.
pentru textul : incident de plagiat pe hermeneia.com deCitindu-ti textul "Scriitura-cihlimbar" observ ca si dumneata vizezi o alta tendinta care se contureaza din ce in ce mai bine in cadrul postmodernitatii si anume - ii zic eu - cea a Sacralitatii in lipsa unui termen mai potrivit care s-o diferentieze de o religiozitate dogmatica - "fiecare comunitate, mai mare sau mai mica, cu religia ei si dogma asociata". Sacralitate care ar putea fi o iesire "reala" din PoMo. O alta tendinta, ce mi se pare ca o pot identifica, este cea de natura unui NewAge. Si or mai fi si altele. Este "contraproductiv" (ca sa utilizez un termen al unui nou limbaj de lemn) sa zicem ca numitele tendinte se diferentiaza net. Ele se impletesc-despletindu-se (un fel de dans al lui Shiva?!) la ora actuala. Ceea ce duce, uneori, la o extensie (baroca - dar si ea extrem de atragatoare) a exprimarii. Castigul (estetic) net: imbogatirea mijloacelor de expresie. Cat despre binarism si depasirea lui, chipurile o depasire a dualitatii de la Descartes citire zic (poate gresesc) ca s-a batut pre multa moneda calpa pe seama unei asemenea depasiri. Inclusiv solutia pe care o propui de genul "(noi) pattern-urile care asteapta sa fie umplute" care seamana a "teza", "antiteza", "sinteza" (Hegel). Si care, bine zice cine zice (nu este acum locul sa dezvolt) constituie o iluzorie miscare a mintii in raport cu una "reala" (sa nu ma intrebi "Ce-i aia Realul?" ca nu mai terminam discutia)
pentru textul : Binaritate & PoMo deVirgil, da, asa cred si eu. E o lume pe care trebuie sa o luam in consideratie ca atare. Exista prin noi, la fel ca si realitatea. Realitatea e in mintea noastra, de fapt. Andu, uita-te la mine pe blog si in dreapta ai niste linkuri catre cei amintiti de mine in text. Va multumesc.
pentru textul : poem cu Rh negativ și alti factori de risc deParca se zice "isi leapada", adica la persoana a treia, o fi typo oare? In rest, un poem la fel de stramb ca marea majoritate a poemelor acestui autor care, fiind totusi ceva, incearca sa fie si altceva si incercand devine ceva care nu mai are nicio legatura cu ceea ce este el de fapt. Scuze de deranj, Andu
pentru textul : Pene moarte denu inteleg...ma ajuti?
pentru textul : Furt calificat deMerci Aranca, pentru intampinare si pentru urari. Sper sa fac o buna impresie cu prozele mele, dat fiind ca lucrurile bune li se intampla celor care stiu sa astepte. Les meilleurs voeux pour le Nouvel An! Cu pretuire literara, Marquesa
pentru textul : Madam Oracol deștiți care e problema?! românii au o sudo-pudibonderie moralo sudo-creștino-mioritică de un apolitism debordant. și ăsta este blestemul lor. pragmatică sau nu, naivă sau cinică, implicarea în politos este implicarea în viața orașului tău, a străzii tale, a comunei tale, a țării tale. și nu e o curvă. că dacă e atunci și viața e curvă, și frumusețea e curvă, și munca e curvă. și creația e curvă, și atunci mai bine ne ducem la mănăstire și ne retragem în sfîntoșenia noastră de doi bani, necoruptă de vicleanul occident sau de ipocrita americă. asta e pierzarea intelectualului român. mie pînă și întrebarea asta mi s-a părut o prostie, „dacă e bine ca intelectualii să intre în politică?” dar cine să intre?? analfabeții?? handicapații mintal? preșcolarii? anti-intelectualii? te apucă groaza numai cînd auzi că cineva în românia mai e în stare să pună o astfel de întrebare. de aceea nu avem nici acum clasă politică. pentru că oameni din aceștia se uită la politică ca la o ciumă, ca la lepră sau sifilis. păi de aia arată ăia care fac politică în românia așa cum arată.
pentru textul : 13 – 14 iunie. Piaţa Universităţii. Remember. Pagini de jurnal - Reloaded deîn grecia antică se considera că societatea trebuie administrată de înțelepți. nu e ăsta (sau ar trbui să fie) un fel de echivalent al intelectualului?
marele om de stat edmund burke a spus cîndva: “All that's necessary for the forces of evil to win in the world is for enough good men to do nothing.”
faceți voi traducerea...
Unora știu că le place acest tip de poezie. Dar fără "diferența de potențial" aia, că sună urât. Pe la mijloc e chiar binișor scrisă.
pentru textul : Pandora deAlma, multumesc! Nu citisem, suna intr-adevar... am trecut-o pe lista "must read" :-)) Zici tu s-o las? :-) Bine, ma mobilizez, ma straduiesc, ma apuc de etc etc etc :-) dar de maine! glumesc, multumesc pt incredere. Vladimir, vezi, daca ma iau dupa cititori ca tine, raman numai cu astfel de poeme: pentru ca, daca ai reusit sa descifrezi atat de bine, deja mi se pare ca am spus tot ceea ce se putea spune... Ca subliniere: da, nepoveste trebuie inteles asa, si nu altfel, este de fapt povestea care ar fi trebuit sa fie, care poate s-a nascut si habar nu avem, sau care poate nici macar nu s-a nascut... am facut o asociere cu neverland. Stiu cum ar suna si asa, dar vocile acelea trebuie sa fie aici, nu stiu daca sunt carje, mai curand chei... fara lipsa de precizare din final ar fi un poem, dar ar fi altul, nu acela al unei nepovesti. Si cate povesti posibile in fiecare nepoveste... are dreptate si Alma... Va mai astept, asta este sigur. Si totusi: cine pe cine alege? :-)
pentru textul : Nepoveste de"Matematic vorbind", zici tu conform unei ditamai metode de clasificare a poesiilor in bune si nemaipomenit de bune "citind cu voce tare"... - moshule, e poezie de camera:) "textul asta e de genul", zise geniul "Poate matale ai gresit siteul daca astepti sa fii ridicat in slavi pentru astfel de opere..." - povestea asta cu saltatul inspre slavi e valabila in dreptul celor de pe siteul cu pricina?! daca da, pe bune ca am gresit adresa "mai jalnica decat textul ?" - raspunsul tau prin comentariul asta explica toate comentariile de mai sus:) Esti o leaca ranchiunos, ori mi se pare? Nu de alta, da nu e nevoie. Hai sa zicem ca e avantul tineretii post/revolutionare...
pentru textul : timpi de"cu starea scârţâită la ieşirea din mine" ?!
"nesupunerea nu poate fi deschisă nici de cununia făcută la popă" ?
"trăiesc din ce moartea nu mă apasă pe suflet" ?!
Cred că ţi-am mai spus - încercarea de-a fi neînţeles nu este una dintre mizele poeziei şi nici nu oferă valenţe lirice, aşa cum s-ar putea crede.
pentru textul : Fericirea nu vine de la femeia dată bărbatului deBianca, ești pre drăguță, sper să nu încalc nici un regulament că o spun, (uff, acum voi avea și stresul acesta al regulamentului), dar chiar nu se vede sau nu se simte că nu sunt trecute cu vederea comentariile jignitoare atâta timp cât ele se repetă la doamna editor. Eu nu monitorizez comentariile, doar că mă mai nimeresc pur și simplu și pot să spun că nu s- a întâmplat numai cu mine și cu Mircea, ci și cu alții. Nu e rostul meu aici de a aduce la cunoștință una și alta dar lucrurile încep să alunece și nu poți să negi ce se întâmplă. Oricum, îți mulțumesc pentru promptitudinea răspunsului, eu nu am îndoieli că nu pot face un comentariu sau altul, dar am îndoieli că din nou se vor face aluzii la comentariile mele și acest fapt mă deranjează. Te rog să revezi când ai timp comentariile scrise de mine la poeziile lui Mircea și atunci vei vedea. Sau comentariile scrise de doamna editor la poeziile mele. Mă bucur că constat că putem să stăm de vorbă și în limitele bunei- cuviințe. Îi cer scuze lui Mircea pentru spațiul ocupat aici, pe pagina lui. Încă o dată, mulțumesc.
pentru textul : Gând de vecernie deCristina (şi, parcă, Virgil),
pentru textul : domnule Labiș deDin câte mi-aduc eu aminte (din liceu - secţia umanistă - şi din primii doi ani de facultate, în care am - mai - studiat latina), DIXIT e o formă de persoana a III-a a prezentului indicativ ( I: dico, II: dices,III: dixit).
Prin urmare, nu se poate spune "si eu dixit"!
Sper să nu vă supăraţi.
Cu drag,
t.c.
rog a- fi îngăduit să diferențiez în poezia mea numele comune de cele prorpii! asta din totdeauna! yester
pentru textul : gloanțele adevărate vorbeau cu gloanțele oarbe deIată un text care m-a pus pe gînduri. ~ Poate este normal așa. Mai ales pentru că nu prea sînt obișnuit să mi se dedice un text. Sau, mă rog, ofere. Și apoi apare acest aspect al polemicii (sau anti-polemicii),... parcă nu am mai intrat în niciuna de o vreme... eu, fiind un om simplu, mă mulțumesc să observ. am remarcat mai ales ales trei lucruri. (cum se zice în poveste, trei mere de aur): „o undă de opal, reverberând” --- excelent (iată cineva care mi-a ghicit preferința pentru opal, sidef, turcoaz, etc), „din mers, secunda-i săruta picioarele” --- o splendidă definiție a timpului și a trecerii lui (mers=trecere, sărut=secundă=irepetabil, picior=carnalitate=materialitate=finitudine) și „eu, căutare sfărâmând răspunsul, zbatere/ între vreau și nu știu” --- ehehei!! vechile mele dileme și voluptatea anticipării și a căutării.
merci
P.S. - este ea.... poezia?
pentru textul : cercuri de ape denu esti de acord cu paranteza care ar trebui taiata sau...? pai aia nu este o repetitie cat este o explicitare a primului vers, iar lirirsmul lipseste cu desavarsire, de fapt primele sapte versri sunt chiar putin adolescentine, asta o spun din perspectiva mea si atat. Despre partea faina a poemului am spus in primul comentariu.
Si se merita nu este corect in niciun context pentru ca a merita nu este verb reflexiv. Asta ca sa completez comentariul Danielei (deci fara nicio acuza sau alte aere)
pentru textul : metalmorphosis demi-a fost un pic teamă de acest final. Dacă însă este apreciat de tine şi de Adriana m-am liniştit.
Cu prietenie
pentru textul : pentru a vedea trebuie să închidem ochii deam făcut-o și printr-un mesaj pe webmaster, că traducerea este din lb. rusă, dar nu am găsit rubricație pt. rusă. Trebuie pus lb rusă, nu engleză. Cu stimă, autorul traducerii
pentru textul : Circul Chardam dePaul, sub crucea lui Hristos strămoșii noștri jucau barbut. Nici mai mult nici mai puțin decît barbut. Și tu te miri că sub un psalm românii fac chestia asta după 2000 mii de ani?! Le este, ne este, în sînge. Evident asta nu înseamnă să devii cinic dar nici surprins. De fapt, cu cît e noroiul mai negru cu atît este crinul mai alb. Asigură-te numai că este crin.
pentru textul : îngeri sub cărămizi deUltimul tatuaj e cel mai reuşit. Ce mai comoară!
pentru textul : piercing descuza-ma cami, mi-au placut imaginile acestor "zile" ...
pentru textul : despre zile ce sunt dePagini