frumos dialog, faină dezbatere de idei! ca în vremurile bune de pe site...
Iar când vine Virgil și scoate din mânecă încă un 'se merită'...
Se merită... deci despre ce vorbim aici, ce mai poate fi spus?
madim, textele tale sunt inepuizabile in privinta sensurilor ascunse sau nu. intotdeauna m-am intrebat care e secretul tau. daca e, intr-adevar, unul sau mai multe, cu siguranta cineva il/le cunoaste. te citesc in continuare cu mare incredere
mie imi plac ingerii care nu zboara. desi textul e coerent si interesant, nu cred ca trecerea dintre eu si tu-ul eu e pazita fara putinta de trecere. plus ca drumul nu exista, el e urma talpilor.
"pocnetul tocurilor îmi va aminti cum priveam primul televizor color
sunt plin de ezitări fără sens într-o lume mare"
o poezie "simtita", cum spui tu adesea, care are mult suflet în ea. fragmentul citat ma duce cu gândul la ceea ce simt eu când "aud" tocuri pe asfalt : picioare fine de femeie frumoasa (o femeie cu tocuri înalte nu poate fi altfel decât frumoasa). o atmosfera de singuratate în doi. frumos.
Comentând textul Mashei Căuneac „Memento”, am spus:
Manolescu Gorun - 04 Apr 2013
da - pentru "limpezimea" textului; nu - pentru aceeasi "limpezime". sugestia ramane la suprafata; adancimea nu "palpita" .
Răspunsul ei:
Masha Căuneac - 05 Apr 2013
pai in general textele de acest gen (asa zisii psalmi) sunt mai degraba limpezi decat cu substraturi si etc., plus ca mi se pare si dificil si ciudat sa creez un poem din aceasta categorie care sa lase loc la enspe' mii de interpretari.
Iată şi textul Mashei.
” memento
Masha Căuneac - 04 Apr 2013
de la o vreme visele mele sunt reci și transpirate
le cunosc bine ele îmi spun tot ce aș vrea să știu
așa cum aș vrea să știu
mi-am dat seama că este trist să fie la fel ca în realitatea
din care m-am prins când m-am născut
nu mă lăsa fără niciun semn când tot ce am nevoie
este să știu că în adâncul Tău este o undă
luminoasă care să-Ți aducă aminte că eu sunt undeva
unde nimicul devine de turtă dulce cu lapte
pune-mi cerceii noi în urechi și spală-mă cu esențe
apoi dă-mi drumul să rătăcesc înapoi tot la Tine
vreau să Te știu când inconștientul bate
tresaltă-mi liniștea și lasă-mă să pricep cum este să desparți
ce ai iubit de ce ai urât
știu sunt un piept veninos care umblă fără să înțeleagă
încotro să se uite când i se strigă aici
mai lasă-mă o zi poate am să apuc să mă opresc”
Dacă compara cum cele două texte, cel al Adrianei şi cel al Mashei, spun că amele pot fi încadrate, fără a greşi în categoria « psammilor ». Dar la Adriana, «exteriorul - suprafaţa» practic nu exista, în schimb «interiorul – profunzimea» o simţi cum palpită.
Concluzie : pentru Adriana – o mulţime (infinit numărabilă) de « peniţe». Păcat că nu pot da decât una singură. Sper ca seria să fie completată de alţii. Şi mai sper să apară la ”Remarcate”
Gorune, textul asta al tau este execrabil. Daca l-ar fi scris un tanar aspirant (de exemplu nicholas, eternul novice mc chicken) as fi fost desigur mai conciliant. Insa in cazul dumitale onorabile nu pot fi asa, si ma gandesc ca avand la dispozitie un timp destul de limitat pentru a ne exprima ar trebui sa facem altceva decat sa postam asemenea texte. Va trimit cu drag inapoi la biblioteca onorabile, la biblioteca aceea unde se afla carti care au insemnate pe coperta si pe cotor cuvantul poezie. "Iar pulsul MILAUD mai rar inzapezind in zarurile mute" P.S. Agonizand a doua oara-n mine cazut in infinit de blanda transa m-am pomenit fara de voie la andropauza P.P.S. Sterge textul maestre e penibil crede-ma ca ti-o spun din inima
Eu nu sînt încîntat că „pe paginile de poezie, proza, etc, se pot citi direct ultimele texte introduse, in intregime”. Asta face ca citirea să nu fie înregistrată ca atare și cred că va indispune pe mulți autori care doresc să știe aceasta. De aceea cred că voi schimba cu opțiunea de a vedea doar un „teaser”, adică un fel de porțiune introductivă care să te încurajeze să citești mai departe. Nu știu cum voi face asta cu textele vechi dar cele noi cred că deja au acest lucru.
Nici ideea cu vizualizarea paginilor urmarite nu îmi pare prea kosher și e posibil să o îndepărtez. Mă voi mai gîndi. Poate vom vota. Sau poate voi decide eu. Voi vedea ce e mai bine pentru Hermeneia.
well, mă îndoiesc profund de prezența mea într-un dicționar vreodată. problema mea rămîne însă legată de această brambureală a lui î din a și a inconsecvențelor din limba română. pe care în loc să o clarifice/simplifice (eventual să mai scoată din diacritice), pentru a o face viabilă în secolul 21, nu fac decît să o încîlcească și mai rău în așa fel încît tînăra generație ajunge să o respingă tot mai mult. dar mă rog. asta e o altă poveste.
alexis, exista intr-adevar o proza sf "Cand zeii pling" publicata parca inainte de 1989, poate in antologia "Nici un zeu in cosmos". titlul nu il consider o idee preluata, prin simplul fapt ca am mai scris si alte poezii care pleaca de la un titlu cunoscut si a transmis altceva, sau a fost doar o extensie, ca un experiment. despre introducerea termenilor latini, nu e numai un experiment ci putin mai mult. pietas erga parentes reprezinta ca si pietas erga patriam au o conotatie religioasa in Roma antica. templum este diferit de templu avind un alt inteles cel de spatiu dedicat zeilor si rupt de lumea oamenilor. [...cindva, in scoala, invatasem pe de rost popoarele migratoare dupa prima silaba:) formand un soi de "invocatie" personala,sa le tin minte; asa si cu colinele Romei:)...] din acest text ai ales doar strofele/versurile usor accesibile, insa ele sunt doar elemente din fundal. cit despre Gerard Klein, mai vorbim altadata...mi-ai dat o idee, romanul meu preferat este "Seniorii razboiului"...
Și totuși care este atunci diferența între iluzie și cunoaștere în budism? Remarc o repetată tendință de a "scuza" (sau a lua apărerea) aparent budismul și de a menționa că și el are "cunoașterea noastră europeană". Oare nu există "ramuri" ale budismului care neagă aproape total cunoașterea empirică? La urma urmei ce este budismul? Oare nu este o religie? Deși mi se va spune probabil că este o filozofie sau un "worldview". Și atunci nu este oare nedrept să comparăm merele cu perele? Adică o filozofie (puternic mistică) (a budismului indian) cu o mentalitate (puternic secularizată) (a occidentului euro-atlantic)? Deși și aici mi se va spune probabil că ceea ce avem noi nu este decît o religie carteziană.
Sincer cred ca polemica din subsolul unui text nu poate fi altfel decat benefica (atat timp cat respecta regulile bunul simt) , aceasta fiind "la obiect" prin definitie daca se refera la un comentariu anterior facut pe text, deci nu are cum sa fie fundamental "off-topic". Am spus-o in repetate randuri, Regulamentul Hermeneia e invechit, prafuit cel putin la acest capitol (dar si la altele), e un Regulament pe care Titarenco l-a facut acum o mie de ani si pe care nu mai are nici chef si nici timp probabil sa-l revizuiasca pentru ca e site-ul lui si asa vrea testosteronul lui, normal. Nu as vrea sa mi se ia in nume de rau aceasta afirmatie, dar lucrurile in lumea asta evolueza on a daily basis iar the makers of the rules ar fi bine sa asimileze aceste schimbari, ca nu devina obsolete inainte sa le sune ceasul din urma. Parerea mea. Andu
"noi ne asortăm deja cu veșnicia. Doamne cât dor și câtă lipsă de dor!" Asta mi se pare putin fortat. Apoi as fi lasat doar ciocolata amara fara completarea buzele noastre, mi se pare in plus. Foarte bun final, in opinia mea. Inceputul mi se pare ca ar mai trebui lucrat, dar per ansamblu, un text care mi-a placut.
Nu cred că poți vorbi încă despre stilul tău, asta pentru că mă întrebi aparent curios de un răspuns pe care, ca de altfel toate celelalte, tu le cunoști dinainte, dar eu mă refeream la poemele acelea când nu mâncai atât de mult. Eu mă refeream la dieta autorului de fapt, scuze dacă am fost ambiguă, iar mie îmi plăcea când autorul avea o dietă mai sănătoasă, mai plină de vitamine.
Ăla era autorul Virgil Titarenco (chiar și fără un stil anume), cel care îmi plăcea.
Margas
P.S. Și mulțumesc că te apleci asupra comentariilor mele la textele tale. Eu însă nu le mai scriu pentru tine de ceva vreme încoace deoarece mi-am dat seama că asta e inutil (poate și din vina mea), eu le scriu pentru ceilalți membri Hermeneia care, eventual, cine știe, le-ar citi.
textul imi pare greu de citit si "dezechilibrat artsistic" are portiuni remarcabile si zone ambigue prima parte e de un clasicism debordant remarc insa ceva ce m-a fascinat: "chipul Tău e tulbure, turiștii aruncă pietre catifelate în imagini, dar nu ating vârful, culoarea! cheamă-Te în mine! "
Emil...asta mai lipsea...să vi și tu cu penița...:) Păi m-ați zăpăcit de cap măi oameni buni...Stai nițel. Să-mi revin. Deci ultima propoziție o simțeam. Cea din mijloc o bănuiam da nu știu de unde s-o apuc că n-are mînere. Prima o știam. Evident că nu la proporțiile astea...:) Mersi fain de apreciere Emil. E tonic, dincolo de toată bulversarea...:)
deloc încărcat, poate lucrat ai vrut să zici, asta ca să se potrivească şi cu raţiunea rebusistică, acolo unde trebuie să scânteieze mintea ca să descoperi soluţia.
cum aş putea să iau de rău o părere care se referă la o colecţie (nu e puţin lucru) de cuvinte de pe o pagină de web. ştii cât de "uşor" se creează o astfel de pagină?! trebuie să fii artist şi aici, mai ales aici!
socializare este în oricare propoziţie dacă stăm să ne gândim că ea are la bază comunicarea. şi dacă întrebi "ce faci cu textul acela, îl mai schimbi, că mie nu-mi place..." tot socializare se cheamă, chiar dacă interesul se concentrează pe subiectul creaţie.
Deși nu prea sunt adepta susținerii poemului de către o imagine, aici nu le pot separa. Văzând întâi imaginea, parcă am citit și poemul în toată fulguirea lui. E o sudură excepțională între ele. Te felicit, Mădălina. Poemul are atâta prospețime, atâta gingășie și naturalețe, încât îmi doresc să fiu copil, acolo cu voi, ,,să transformăm fulgii de gheață
în albastre praline heidi" și să ne strângem "în pumnii noștri micuți ". Te felicit! Continuă! Am nevoie de poezia ta :)
Aceeași observație pentru ,,scrijelim". Parcă îi trebui un complement direct...sau poate renunți la el, e tot mai des întâlnit în poezia modernă. E o părere sinceră, Mădălina.
Cu mult drag,
Mariana
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
frumos dialog, faină dezbatere de idei! ca în vremurile bune de pe site...
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. deIar când vine Virgil și scoate din mânecă încă un 'se merită'...
Se merită... deci despre ce vorbim aici, ce mai poate fi spus?
madim, textele tale sunt inepuizabile in privinta sensurilor ascunse sau nu. intotdeauna m-am intrebat care e secretul tau. daca e, intr-adevar, unul sau mai multe, cu siguranta cineva il/le cunoaste. te citesc in continuare cu mare incredere
pentru textul : Jocul unui capriciu demie imi plac ingerii care nu zboara. desi textul e coerent si interesant, nu cred ca trecerea dintre eu si tu-ul eu e pazita fara putinta de trecere. plus ca drumul nu exista, el e urma talpilor.
pentru textul : Înger de veghe de"pocnetul tocurilor îmi va aminti cum priveam primul televizor color
pentru textul : memory house desunt plin de ezitări fără sens într-o lume mare"
o poezie "simtita", cum spui tu adesea, care are mult suflet în ea. fragmentul citat ma duce cu gândul la ceea ce simt eu când "aud" tocuri pe asfalt : picioare fine de femeie frumoasa (o femeie cu tocuri înalte nu poate fi altfel decât frumoasa). o atmosfera de singuratate în doi. frumos.
am corectat ceea ce s-a scris gramatical gresit si pentru asta iti multumesc. de obicei scriu direct pe site si asta intotdeauna imi cauzeaza.
pentru textul : Bunicul și Europa deE simpatioc, dar "amuşină" e pur şi simplu pretenţie.
pentru textul : vânătoare deComentând textul Mashei Căuneac „Memento”, am spus:
Manolescu Gorun - 04 Apr 2013
da - pentru "limpezimea" textului; nu - pentru aceeasi "limpezime". sugestia ramane la suprafata; adancimea nu "palpita" .
Răspunsul ei:
Masha Căuneac - 05 Apr 2013
pai in general textele de acest gen (asa zisii psalmi) sunt mai degraba limpezi decat cu substraturi si etc., plus ca mi se pare si dificil si ciudat sa creez un poem din aceasta categorie care sa lase loc la enspe' mii de interpretari.
Iată şi textul Mashei.
” memento
Masha Căuneac - 04 Apr 2013
de la o vreme visele mele sunt reci și transpirate
le cunosc bine ele îmi spun tot ce aș vrea să știu
așa cum aș vrea să știu
mi-am dat seama că este trist să fie la fel ca în realitatea
din care m-am prins când m-am născut
nu mă lăsa fără niciun semn când tot ce am nevoie
este să știu că în adâncul Tău este o undă
luminoasă care să-Ți aducă aminte că eu sunt undeva
unde nimicul devine de turtă dulce cu lapte
pune-mi cerceii noi în urechi și spală-mă cu esențe
apoi dă-mi drumul să rătăcesc înapoi tot la Tine
vreau să Te știu când inconștientul bate
tresaltă-mi liniștea și lasă-mă să pricep cum este să desparți
ce ai iubit de ce ai urât
știu sunt un piept veninos care umblă fără să înțeleagă
încotro să se uite când i se strigă aici
mai lasă-mă o zi poate am să apuc să mă opresc”
Dacă compara cum cele două texte, cel al Adrianei şi cel al Mashei, spun că amele pot fi încadrate, fără a greşi în categoria « psammilor ». Dar la Adriana, «exteriorul - suprafaţa» practic nu exista, în schimb «interiorul – profunzimea» o simţi cum palpită.
pentru textul : de-a-ndăratelea deConcluzie : pentru Adriana – o mulţime (infinit numărabilă) de « peniţe». Păcat că nu pot da decât una singură. Sper ca seria să fie completată de alţii. Şi mai sper să apară la ”Remarcate”
Gorune, textul asta al tau este execrabil. Daca l-ar fi scris un tanar aspirant (de exemplu nicholas, eternul novice mc chicken) as fi fost desigur mai conciliant. Insa in cazul dumitale onorabile nu pot fi asa, si ma gandesc ca avand la dispozitie un timp destul de limitat pentru a ne exprima ar trebui sa facem altceva decat sa postam asemenea texte. Va trimit cu drag inapoi la biblioteca onorabile, la biblioteca aceea unde se afla carti care au insemnate pe coperta si pe cotor cuvantul poezie. "Iar pulsul MILAUD mai rar inzapezind in zarurile mute" P.S. Agonizand a doua oara-n mine cazut in infinit de blanda transa m-am pomenit fara de voie la andropauza P.P.S. Sterge textul maestre e penibil crede-ma ca ti-o spun din inima
pentru textul : Mă-ndepărtez deEu nu sînt încîntat că „pe paginile de poezie, proza, etc, se pot citi direct ultimele texte introduse, in intregime”. Asta face ca citirea să nu fie înregistrată ca atare și cred că va indispune pe mulți autori care doresc să știe aceasta. De aceea cred că voi schimba cu opțiunea de a vedea doar un „teaser”, adică un fel de porțiune introductivă care să te încurajeze să citești mai departe. Nu știu cum voi face asta cu textele vechi dar cele noi cred că deja au acest lucru.
Nici ideea cu vizualizarea paginilor urmarite nu îmi pare prea kosher și e posibil să o îndepărtez. Mă voi mai gîndi. Poate vom vota. Sau poate voi decide eu. Voi vedea ce e mai bine pentru Hermeneia.
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 dewell, mă îndoiesc profund de prezența mea într-un dicționar vreodată. problema mea rămîne însă legată de această brambureală a lui î din a și a inconsecvențelor din limba română. pe care în loc să o clarifice/simplifice (eventual să mai scoată din diacritice), pentru a o face viabilă în secolul 21, nu fac decît să o încîlcească și mai rău în așa fel încît tînăra generație ajunge să o respingă tot mai mult. dar mă rog. asta e o altă poveste.
pentru textul : scrisori imaginare dealexis, exista intr-adevar o proza sf "Cand zeii pling" publicata parca inainte de 1989, poate in antologia "Nici un zeu in cosmos". titlul nu il consider o idee preluata, prin simplul fapt ca am mai scris si alte poezii care pleaca de la un titlu cunoscut si a transmis altceva, sau a fost doar o extensie, ca un experiment. despre introducerea termenilor latini, nu e numai un experiment ci putin mai mult. pietas erga parentes reprezinta ca si pietas erga patriam au o conotatie religioasa in Roma antica. templum este diferit de templu avind un alt inteles cel de spatiu dedicat zeilor si rupt de lumea oamenilor. [...cindva, in scoala, invatasem pe de rost popoarele migratoare dupa prima silaba:) formand un soi de "invocatie" personala,sa le tin minte; asa si cu colinele Romei:)...] din acest text ai ales doar strofele/versurile usor accesibile, insa ele sunt doar elemente din fundal. cit despre Gerard Klein, mai vorbim altadata...mi-ai dat o idee, romanul meu preferat este "Seniorii razboiului"...
pentru textul : și zeii plîng deȘi totuși care este atunci diferența între iluzie și cunoaștere în budism? Remarc o repetată tendință de a "scuza" (sau a lua apărerea) aparent budismul și de a menționa că și el are "cunoașterea noastră europeană". Oare nu există "ramuri" ale budismului care neagă aproape total cunoașterea empirică? La urma urmei ce este budismul? Oare nu este o religie? Deși mi se va spune probabil că este o filozofie sau un "worldview". Și atunci nu este oare nedrept să comparăm merele cu perele? Adică o filozofie (puternic mistică) (a budismului indian) cu o mentalitate (puternic secularizată) (a occidentului euro-atlantic)? Deși și aici mi se va spune probabil că ceea ce avem noi nu este decît o religie carteziană.
pentru textul : Budismul și psihiatria deSincer cred ca polemica din subsolul unui text nu poate fi altfel decat benefica (atat timp cat respecta regulile bunul simt) , aceasta fiind "la obiect" prin definitie daca se refera la un comentariu anterior facut pe text, deci nu are cum sa fie fundamental "off-topic". Am spus-o in repetate randuri, Regulamentul Hermeneia e invechit, prafuit cel putin la acest capitol (dar si la altele), e un Regulament pe care Titarenco l-a facut acum o mie de ani si pe care nu mai are nici chef si nici timp probabil sa-l revizuiasca pentru ca e site-ul lui si asa vrea testosteronul lui, normal. Nu as vrea sa mi se ia in nume de rau aceasta afirmatie, dar lucrurile in lumea asta evolueza on a daily basis iar the makers of the rules ar fi bine sa asimileze aceste schimbari, ca nu devina obsolete inainte sa le sune ceasul din urma. Parerea mea. Andu
pentru textul : Poemul pentru Chichere deeprimată - perimată
pentru textul : Fi-va mie de"noi ne asortăm deja cu veșnicia. Doamne cât dor și câtă lipsă de dor!" Asta mi se pare putin fortat. Apoi as fi lasat doar ciocolata amara fara completarea buzele noastre, mi se pare in plus. Foarte bun final, in opinia mea. Inceputul mi se pare ca ar mai trebui lucrat, dar per ansamblu, un text care mi-a placut.
pentru textul : Bilet pe o toamnă deIonel, studiem posibilitatea promovării contului tău ca și autor Hermeneia dar îți recomandăm deocamdată să respecți prevederile regulamentului.
pentru textul : Moș Ghiță, Veteranul deNu cred că poți vorbi încă despre stilul tău, asta pentru că mă întrebi aparent curios de un răspuns pe care, ca de altfel toate celelalte, tu le cunoști dinainte, dar eu mă refeream la poemele acelea când nu mâncai atât de mult. Eu mă refeream la dieta autorului de fapt, scuze dacă am fost ambiguă, iar mie îmi plăcea când autorul avea o dietă mai sănătoasă, mai plină de vitamine.
pentru textul : imun la spinii palmierului evantai deĂla era autorul Virgil Titarenco (chiar și fără un stil anume), cel care îmi plăcea.
Margas
P.S. Și mulțumesc că te apleci asupra comentariilor mele la textele tale. Eu însă nu le mai scriu pentru tine de ceva vreme încoace deoarece mi-am dat seama că asta e inutil (poate și din vina mea), eu le scriu pentru ceilalți membri Hermeneia care, eventual, cine știe, le-ar citi.
e forma finală!
pentru textul : poeții dorm în vaze deam modificat
pentru textul : funeralii decu multumiri
inspirat si simpatic. mai ales: "dar niciodată n-o să înțeleg de ce teii/ înfloresc pe furiș/ la fel ca oasele mele duminica".
pentru textul : portret cu duminică detextul imi pare greu de citit si "dezechilibrat artsistic" are portiuni remarcabile si zone ambigue prima parte e de un clasicism debordant remarc insa ceva ce m-a fascinat: "chipul Tău e tulbure, turiștii aruncă pietre catifelate în imagini, dar nu ating vârful, culoarea! cheamă-Te în mine! "
pentru textul : mă caută întrebarea! deLike! Reuşită imaginea stilizată despre " aura" sfinţilor.
pentru textul : Haiku deam produs citeva schimbari. dar am pornit de la imaginea initiala
pentru textul : fluturele metalic deIn ce?
pentru textul : nonșalanța iubirii deNu mi-a plăcut nimic, cu excepţia:
"vară-n cimitir -
pentru textul : Haiku decălugăriţa verde
neclintită pe zid" - care este foarte, foarte reuşită.
Emil...asta mai lipsea...să vi și tu cu penița...:) Păi m-ați zăpăcit de cap măi oameni buni...Stai nițel. Să-mi revin. Deci ultima propoziție o simțeam. Cea din mijloc o bănuiam da nu știu de unde s-o apuc că n-are mînere. Prima o știam. Evident că nu la proporțiile astea...:) Mersi fain de apreciere Emil. E tonic, dincolo de toată bulversarea...:)
pentru textul : Poem intravilan deAndule, şi promit să te susţin!
deloc încărcat, poate lucrat ai vrut să zici, asta ca să se potrivească şi cu raţiunea rebusistică, acolo unde trebuie să scânteieze mintea ca să descoperi soluţia.
cum aş putea să iau de rău o părere care se referă la o colecţie (nu e puţin lucru) de cuvinte de pe o pagină de web. ştii cât de "uşor" se creează o astfel de pagină?! trebuie să fii artist şi aici, mai ales aici!
socializare este în oricare propoziţie dacă stăm să ne gândim că ea are la bază comunicarea. şi dacă întrebi "ce faci cu textul acela, îl mai schimbi, că mie nu-mi place..." tot socializare se cheamă, chiar dacă interesul se concentrează pe subiectul creaţie.
respect(!)ul este mutual, dacă vrei să ştii.
mulţumesc pentru prezenţă.
pentru textul : “totul mi se pare că are greutate” deDeși nu prea sunt adepta susținerii poemului de către o imagine, aici nu le pot separa. Văzând întâi imaginea, parcă am citit și poemul în toată fulguirea lui. E o sudură excepțională între ele. Te felicit, Mădălina. Poemul are atâta prospețime, atâta gingășie și naturalețe, încât îmi doresc să fiu copil, acolo cu voi, ,,să transformăm fulgii de gheață
în albastre praline heidi" și să ne strângem "în pumnii noștri micuți ". Te felicit! Continuă! Am nevoie de poezia ta :)
Aceeași observație pentru ,,scrijelim". Parcă îi trebui un complement direct...sau poate renunți la el, e tot mai des întâlnit în poezia modernă. E o părere sinceră, Mădălina.
pentru textul : din băscuța roșie am scos iepurașul deCu mult drag,
Mariana
imagine foarte reusita si adecvata textului acum. in sfirsit merita intr-adevar un semn de pretuire.
pentru textul : fluturele metalic decred că folosirea lui „&” în titlu este și neinspirată și neromânească și implicit de evitat.
pentru textul : Argumentul & fizionomia generaţiei 2010 din Galaţi dePagini