Yester... nu stiu unde mi-au plecat cuvintele ca nu le gasesc... credeam ca doar eu nu dorm, dar se pare ca Mos Craciun vegheaza... nu e martisor, e mana lui Mos Craciun aici, iti spun eu, si iarasi ca in copilarie a plecat fara sa-l aud... doar ca mi-a lasat cel mai frumos cadou... ufff, iti multumesc, as vrea sa cred ca merit penita aceasta, te rog nu-mi cere prea multe acum, uite ce ora e... pot sa plec la somn linistita :)
mi se intimpla sa nu ma pot decide daca sa las comentariu pe text ori sa dau cite-un bobirnac comentatorilor. azi "spatiul poetic virtual" mi s-a infatisat ca o cantina a unei gradinite cu program prelungit, in care noi stam cu to(n)tii si asteptam supica, vine tanti bucatareasa, cea mai fioroasa creatura din existenta noastra [tumultoasa] cumulind citiva anisori, si-n timp ce ne planificam urmatoarea flegma in farfuria celui mai nesuferit dintre colegii de grupa, hotarim ca ar fi mai bine sa refuzam acest fel de mincare si ne tinem minutele deasupra farfuriei. "tanti balaura", voind sa ne dea o lectie, ne rastoarna polonicul cu supa fierbinte pe minutele delicate de viitori fosti potentiali nominalizati la premiul poetului de pe soclu,
emilian, aminteste-ti din cind in cind pe unde ti-ai uitat stiloul, sau daca tot ai demontat trenuletul, fii mai atent pe unde lasi piesele. oamenii astia mari isi scot la promenada aspiratoarele cind ti-e lumea mai draga.
Pentru Profetul semnele !& si &! nu au alta semnificatie (in capul meu) - in afara celei "grafice - decat cea de a "individualiza" pe cei doi protagonisti ai dialogului. Lucru care o simpla " - " nu l-ar fi realizat. Dar ele te pot duce cu gandul si la alte semnificatii...Marturisesc cu umilinta ca, in privinta semnelor respective, l-am "plagiat" (intr-o oarecare masura) pe inegalabilul Cezar Ivanescu, care, in volumul de poezii 'Doina' (Cartea Romaneasca, 1983), "grava, la pagina 54, urmatoarea nestemata: Ø ! șapte drumuri am în fațã șapte cupe cu otra-, mã îmbie și rãsfațã Moarteamãnãstareța ! ! de te-ai face-o mãnãstire Moarte, dupã-atîta chin, "sã-mi dai buze de cetire și la sînu-ți sã mã-nchin", "sã-mi dai buze de cetire și la sînu-ți sã mb-nchin" ! Prin urmare, inca o "intertextualizare". G.M.
parcă lipsește ceva în versul doi (ca un drumeț [pașii] pe o potecă). e ciobită cumva comparația aceea. iar versului "rîdeai pentru îmi era teamă de cărăbuși" nu-i inserezi un "că"? îmi place chestia asta a ta cu trenurile. eu cititorul stau într-o gară și aștept să treacă trenul tău cu poezie, sperînd ca și de data asta să nu uiți să ștergi un gemuleț și-apoi să mă ridic nițel pe vîrfuri să privesc înăuntru. (mic ps: caută dead winter days, e primul lucru ce mi-a venit în minte citind poezia ta)
observ ca pietrele sunt inca la moda. mai ales cele de supt. probabil, tot analogic, il prefer pe Ulisse cautandu-si mama (sic!) unui Ahile, schiopatand prin zapada. prin ilustrare, in stilul ideilor platoniciene, poema poate fi, -numai ca sa-ti sar in ajutor, ionute,- meduza, iar poetul umbra. dar, de aici pana la confuzia sa cu maestrul e cale batatorita, prin noian. diferenta de nuante de la elev la elev. credeti ca participati la idee? yester, sar si pentru tine. diferenta de nivel de la dictionar la dictionar. si de ortografie. astept sa te lamuresti. ma anunti? pana atunci, recunosc, inclinasem, la postare, pentru subtitlul sugerat ulterior de hecatonhir. pendulez, deocamdata, intre masca de carnaval si cea cu gaze. mai sunt si altele. alegerea sau saritura in cap imi par privilegii. va astept
am uitat sa multumesc aritmosei, de aceea am aplelat la un al doilea comentariu. raspunsul meu, punct cu punct, la comentariul aritmosei urmeaza imediat dupa spatiul liber in primul meu comentariu de aici, dupa ce ii multumisem persephonei. mi s-a parut o lipsa de respect sa nu multumesc si aritmosei, de aici revenirea mea de tip ..."chatist". plus ca a doua parte a comentariului meu initial aparea fara destinatar. cunosc bine regulile site-ului si incerc sa le respect. ma intreb daca acelasi lucru se intampla si in comentariul arancai. plus ca mi se pare corect sa fi spus " imi amintesc (ideile) de o alta poezie, alt cantec."
Cami, din pacate innoptarea aceea a sapat maluri adanci ... totul e doar o "simtire in cercuri" pe aduceri aminte, am pierdut visul ingerului... ma bucur ca treci pe-aici, multumesc!
nicolas, mulțumesc pentru trecere. m-ați făcut să zâmbesc cu acel vers din final.
dinu, mă bucur că ai rezonat cu acest poem simplu. mulțumesc pentru urare și apreciere.
toate bune, Daniela
Tare nepotrivita alegere. Sunt suparata, nu mai vorbesc cu tine niciodata! Vlad ar fi dat banii din premiu pentru copiii saraci. Asa contribuiai si tu, indirect, erai si corect literar, si te faceai si cu o bila alba la Cel de Sus. Adio!
Pentru că rareori simt poezia intrând în viața mea cu atâta forță. Prinzi copilăria și naivitatea ei atât de direct alături de uimirea ta naturală în fața realului. Speranță abia vizibilă că iubirea ar avea un loc al jerfei… În fine, construcția poemului, coerența și siguranța peniței autorului merită semnalată prin o altă peniță. Remarc versurile de început a celei de-a doua strofă ‚îmi spun că nimic din toate acestea nu este real că tu o să rămâi lângă mine să-mi ții de urât până la capătul fricii’ Ele clarifică sfârșitul în aceeași umbră de mirare a începutuli. Cu drag, Adriana
Citindu-te de mai multă vreme, am încercat să urmăresc o linie, un stil al tău și cred că aș putea spune acum că începe să se contureze. Dacă ți-aș spune că acest poem mai trebuie lucrat și dacă ți-aș da o variantă, ar fi stilul meu. Poate tocmai acest aparent exces de balast e de fapt un stil propriu. Sunt câteva versuri de remarcat, cum ar fi "nimeni nu mai are nevoie de semne".
Stimate nicodem, Intai ca eu nu ti-am stricat nici numele si nici nick-ul, asa ca astept scuze in legatura cu acel "bobica". In capul matale patrat desigur daca esti capabil, nu aici ca nici nu mai deschid ce are legatura cu matale de acum incolo. Apoi eu pe text am comentat (oricum mersi de explicatii) chiar daca ironic (ce sa fac, daca nu mi-a placut, mai mult mi s-a parut pe alocuri chiar de ras) asa ca nu am unde sa ma intorc. Multumirile matale din final nu fac doua parale, eu am incercat sa-ti spun ceva... a doua oara nu mai fac. Matale dupa cum te vad ramai sanatos, ia vitamine si ingroasa obrazul, este o combinatie care te va trece de pragul celor o suta de ani, eventual sub cerul instelat al Georgiei din care matale vei pricepe numai ca trebuie sa te faci tot mai ingamfat ca un curcan bun de taiat. Ciao
nu prea vad legatura cu titlul (destul de bine determinat). in strofa a treia exista o cacofonie. strofa din mijloc aduce o imagine excelenta. pacat de restul
mi se pare că marele defect al textului este faptul că de la atâtea explicații date, devine superfluu, ceea ce obosește și duce la pierderea cititorului. în rest, ideea mi s-a părut ok :)
nu introduc subtitlul în corpul textului, şi nici nu las spaţiu la început.
subtitlul îl sciu în rubrica care mi-l cere. în loc să mi-te adresezi pe tonul îsta ameninţător mai bine mi-ai explica ce să fac. ce dracu' puţină amabilitate nu strică, chiar de eşti director.
Mulțumesc. Safir, forma nu e ea prea elaborată, dar legăturile acelea invizibile există. "înzidite" ar trebui să dispară, la "înfiaoară..." e clar că trebuie altă formulă. O s-o iau de la capăt sigur, Mulțumesc. Crinu', "înspre" sună întradevăr bine, iar cu măștile nu e numai o figură de stil, ele stau pe perete și mă privesc în fiecare zi cu privirile lor severe. Mai treceți, data viitoare dau și o cafea.
multam de citire in primul rand. cat despre greseli, am corectat cele indicate, si inca vreo 2-3 pana mi-am dat seama ca imi e aproape imposibil sa ma citesc eu pe mine pentru a 3-a oara cred. :) fiecare cu nebuniile lui.
Tincuța, e drăguț ce ai spus tu aici... zâmbesc, cui nu i-au plăcut "The Chronicles of Narnia"? Desigur, ce-i aici nu-i decât o încercare de proză scurtă care să pună cititorul pe drumuri despre care nimeni nu știe unde pot duce. Dacă am reușit să transmit un pic din senzația aceea despre care spui în final, mă bucur. Mulțumesc de oprire. Marina, tu știi că ai dreptate. Nici eu nu știu dacă am reușit să găsesc balanța potrivită între a nu spune prea mult și a nu spune prea puțin. Mă străduiesc, tot face încercări, poate până la urmă găsesc ingredientele potrivite. Ce-i drept, depinde și de cititori, spun eu, și mi-e bine că te numeri printre ei.
Virgil mi-a luat-o înainte, am citit astăzi pe fugă și m-am gândit că e altceva decât ce ai postat până acum, parcă încerci să transmiți. Și eu zic totuși că, dacă ai reușit să ne faci să trăim sentimentul, ideea din spate, e bine. E adevărat însă că ai mult de lucrat. Inversiuni atât de simple nu prea mai spun nimic nou ca procedeu, iar repetate devin chiar obositoare. Asta, și observațiile făcute de Virgil referitoare la expresii oarecum prăfuite...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Yester... nu stiu unde mi-au plecat cuvintele ca nu le gasesc... credeam ca doar eu nu dorm, dar se pare ca Mos Craciun vegheaza... nu e martisor, e mana lui Mos Craciun aici, iti spun eu, si iarasi ca in copilarie a plecat fara sa-l aud... doar ca mi-a lasat cel mai frumos cadou... ufff, iti multumesc, as vrea sa cred ca merit penita aceasta, te rog nu-mi cere prea multe acum, uite ce ora e... pot sa plec la somn linistita :)
pentru textul : oceanul mai adânc decât oceanul demi se intimpla sa nu ma pot decide daca sa las comentariu pe text ori sa dau cite-un bobirnac comentatorilor. azi "spatiul poetic virtual" mi s-a infatisat ca o cantina a unei gradinite cu program prelungit, in care noi stam cu to(n)tii si asteptam supica, vine tanti bucatareasa, cea mai fioroasa creatura din existenta noastra [tumultoasa] cumulind citiva anisori, si-n timp ce ne planificam urmatoarea flegma in farfuria celui mai nesuferit dintre colegii de grupa, hotarim ca ar fi mai bine sa refuzam acest fel de mincare si ne tinem minutele deasupra farfuriei. "tanti balaura", voind sa ne dea o lectie, ne rastoarna polonicul cu supa fierbinte pe minutele delicate de viitori fosti potentiali nominalizati la premiul poetului de pe soclu,
pentru textul : patetic age deemilian, aminteste-ti din cind in cind pe unde ti-ai uitat stiloul, sau daca tot ai demontat trenuletul, fii mai atent pe unde lasi piesele. oamenii astia mari isi scot la promenada aspiratoarele cind ti-e lumea mai draga.
N-aș ingera în veci așa ceva.
Cred că e un senryū, dar care mai trebuie lucrat. Nu este indicat a se folosi pronumele.
Și acum, un comentariu în stil „bobadilic” :)
Avem în față un ghiveci trilingv într-o formă extrem-dezorientată :)
pentru textul : last supper dePentru Profetul semnele !& si &! nu au alta semnificatie (in capul meu) - in afara celei "grafice - decat cea de a "individualiza" pe cei doi protagonisti ai dialogului. Lucru care o simpla " - " nu l-ar fi realizat. Dar ele te pot duce cu gandul si la alte semnificatii...Marturisesc cu umilinta ca, in privinta semnelor respective, l-am "plagiat" (intr-o oarecare masura) pe inegalabilul Cezar Ivanescu, care, in volumul de poezii 'Doina' (Cartea Romaneasca, 1983), "grava, la pagina 54, urmatoarea nestemata: Ø ! șapte drumuri am în fațã șapte cupe cu otra-, mã îmbie și rãsfațã Moarteamãnãstareța ! ! de te-ai face-o mãnãstire Moarte, dupã-atîta chin, "sã-mi dai buze de cetire și la sînu-ți sã mã-nchin", "sã-mi dai buze de cetire și la sînu-ți sã mb-nchin" ! Prin urmare, inca o "intertextualizare". G.M.
pentru textul : (In)Cantarea (In)Cantarilor dema opresc pentru ultimile versuri, restul e putin banal dar cald, sentimental, sensibil.
încă nu e primăvară
câteva ramuri vibrează ascuțit
după care se înnegresc spre mine întrebător
dau din umeri
si am o intrebare, cum arati tu in proza?
pentru textul : ultimele zile deparcă lipsește ceva în versul doi (ca un drumeț [pașii] pe o potecă). e ciobită cumva comparația aceea. iar versului "rîdeai pentru îmi era teamă de cărăbuși" nu-i inserezi un "că"? îmi place chestia asta a ta cu trenurile. eu cititorul stau într-o gară și aștept să treacă trenul tău cu poezie, sperînd ca și de data asta să nu uiți să ștergi un gemuleț și-apoi să mă ridic nițel pe vîrfuri să privesc înăuntru. (mic ps: caută dead winter days, e primul lucru ce mi-a venit în minte citind poezia ta)
pentru textul : și ochii închid și ochii deschid deobserv ca pietrele sunt inca la moda. mai ales cele de supt. probabil, tot analogic, il prefer pe Ulisse cautandu-si mama (sic!) unui Ahile, schiopatand prin zapada. prin ilustrare, in stilul ideilor platoniciene, poema poate fi, -numai ca sa-ti sar in ajutor, ionute,- meduza, iar poetul umbra. dar, de aici pana la confuzia sa cu maestrul e cale batatorita, prin noian. diferenta de nuante de la elev la elev. credeti ca participati la idee? yester, sar si pentru tine. diferenta de nivel de la dictionar la dictionar. si de ortografie. astept sa te lamuresti. ma anunti? pana atunci, recunosc, inclinasem, la postare, pentru subtitlul sugerat ulterior de hecatonhir. pendulez, deocamdata, intre masca de carnaval si cea cu gaze. mai sunt si altele. alegerea sau saritura in cap imi par privilegii. va astept
pentru textul : podul suspinelor deam uitat sa multumesc aritmosei, de aceea am aplelat la un al doilea comentariu. raspunsul meu, punct cu punct, la comentariul aritmosei urmeaza imediat dupa spatiul liber in primul meu comentariu de aici, dupa ce ii multumisem persephonei. mi s-a parut o lipsa de respect sa nu multumesc si aritmosei, de aici revenirea mea de tip ..."chatist". plus ca a doua parte a comentariului meu initial aparea fara destinatar. cunosc bine regulile site-ului si incerc sa le respect. ma intreb daca acelasi lucru se intampla si in comentariul arancai. plus ca mi se pare corect sa fi spus " imi amintesc (ideile) de o alta poezie, alt cantec."
pentru textul : crucile deCami, din pacate innoptarea aceea a sapat maluri adanci ... totul e doar o "simtire in cercuri" pe aduceri aminte, am pierdut visul ingerului... ma bucur ca treci pe-aici, multumesc!
pentru textul : la marginea ochiului care visează denicolas, mulțumesc pentru trecere. m-ați făcut să zâmbesc cu acel vers din final.
pentru textul : bucovina lodge and dhl dedinu, mă bucur că ai rezonat cu acest poem simplu. mulțumesc pentru urare și apreciere.
toate bune, Daniela
moi, îndrăznesc să te corectez. se zice indeed.
pentru textul : jurnal de front. virtualia deTare nepotrivita alegere. Sunt suparata, nu mai vorbesc cu tine niciodata! Vlad ar fi dat banii din premiu pentru copiii saraci. Asa contribuiai si tu, indirect, erai si corect literar, si te faceai si cu o bila alba la Cel de Sus. Adio!
pentru textul : două mâini dePentru că rareori simt poezia intrând în viața mea cu atâta forță. Prinzi copilăria și naivitatea ei atât de direct alături de uimirea ta naturală în fața realului. Speranță abia vizibilă că iubirea ar avea un loc al jerfei… În fine, construcția poemului, coerența și siguranța peniței autorului merită semnalată prin o altă peniță. Remarc versurile de început a celei de-a doua strofă ‚îmi spun că nimic din toate acestea nu este real că tu o să rămâi lângă mine să-mi ții de urât până la capătul fricii’ Ele clarifică sfârșitul în aceeași umbră de mirare a începutuli. Cu drag, Adriana
pentru textul : țara lui nu-știu-unde deCitindu-te de mai multă vreme, am încercat să urmăresc o linie, un stil al tău și cred că aș putea spune acum că începe să se contureze. Dacă ți-aș spune că acest poem mai trebuie lucrat și dacă ți-aș da o variantă, ar fi stilul meu. Poate tocmai acest aparent exces de balast e de fapt un stil propriu. Sunt câteva versuri de remarcat, cum ar fi "nimeni nu mai are nevoie de semne".
pentru textul : nu cred deStimate nicodem, Intai ca eu nu ti-am stricat nici numele si nici nick-ul, asa ca astept scuze in legatura cu acel "bobica". In capul matale patrat desigur daca esti capabil, nu aici ca nici nu mai deschid ce are legatura cu matale de acum incolo. Apoi eu pe text am comentat (oricum mersi de explicatii) chiar daca ironic (ce sa fac, daca nu mi-a placut, mai mult mi s-a parut pe alocuri chiar de ras) asa ca nu am unde sa ma intorc. Multumirile matale din final nu fac doua parale, eu am incercat sa-ti spun ceva... a doua oara nu mai fac. Matale dupa cum te vad ramai sanatos, ia vitamine si ingroasa obrazul, este o combinatie care te va trece de pragul celor o suta de ani, eventual sub cerul instelat al Georgiei din care matale vei pricepe numai ca trebuie sa te faci tot mai ingamfat ca un curcan bun de taiat. Ciao
pentru textul : Scriptorium deam schimbat aproape imediat la proza, Virgil.
pentru textul : Cutremur deManolescu Gorun, mulţumesc frumos pentru peniţă, nu am aşteptat.
merci pentru citire şi sfaturi, Silvia, îmi place versiunea ta, o să revăd pe undeva.
pentru textul : nemişcaţi denu prea vad legatura cu titlul (destul de bine determinat). in strofa a treia exista o cacofonie. strofa din mijloc aduce o imagine excelenta. pacat de restul
pentru textul : strada mea cu pielea prăfuită demi se pare că marele defect al textului este faptul că de la atâtea explicații date, devine superfluu, ceea ce obosește și duce la pierderea cititorului. în rest, ideea mi s-a părut ok :)
pentru textul : să mă înveţe cineva să trăiesc deprin cultură I meant good taste also:)
pentru textul : crochiu II denu introduc subtitlul în corpul textului, şi nici nu las spaţiu la început.
pentru textul : Unchiul Fedea (21) desubtitlul îl sciu în rubrica care mi-l cere. în loc să mi-te adresezi pe tonul îsta ameninţător mai bine mi-ai explica ce să fac. ce dracu' puţină amabilitate nu strică, chiar de eşti director.
Mulțumesc. Safir, forma nu e ea prea elaborată, dar legăturile acelea invizibile există. "înzidite" ar trebui să dispară, la "înfiaoară..." e clar că trebuie altă formulă. O s-o iau de la capăt sigur, Mulțumesc. Crinu', "înspre" sună întradevăr bine, iar cu măștile nu e numai o figură de stil, ele stau pe perete și mă privesc în fiecare zi cu privirile lor severe. Mai treceți, data viitoare dau și o cafea.
pentru textul : Atâta abis demultam de citire in primul rand. cat despre greseli, am corectat cele indicate, si inca vreo 2-3 pana mi-am dat seama ca imi e aproape imposibil sa ma citesc eu pe mine pentru a 3-a oara cred. :) fiecare cu nebuniile lui.
pentru textul : Ziua în care totul s-a sfârșit deTincuța, e drăguț ce ai spus tu aici... zâmbesc, cui nu i-au plăcut "The Chronicles of Narnia"? Desigur, ce-i aici nu-i decât o încercare de proză scurtă care să pună cititorul pe drumuri despre care nimeni nu știe unde pot duce. Dacă am reușit să transmit un pic din senzația aceea despre care spui în final, mă bucur. Mulțumesc de oprire. Marina, tu știi că ai dreptate. Nici eu nu știu dacă am reușit să găsesc balanța potrivită între a nu spune prea mult și a nu spune prea puțin. Mă străduiesc, tot face încercări, poate până la urmă găsesc ingredientele potrivite. Ce-i drept, depinde și de cititori, spun eu, și mi-e bine că te numeri printre ei.
pentru textul : Sania deîntr-adevăr! :) cu totul altfel curge acum, Simona.
pentru textul : Drumul poeților deSă fiţi alături de familie şi de cei dragi! Sărbători fericite tuturor hermenauţilor!
pentru textul : ... de nașterea Domnului... demultumesc de trecere si cuvinte, Ottilia!
pentru textul : de ieri, de azi deEla, eu las asa. deocamdata. El stie de ce.
pentru textul : dernier baiser deVirgil mi-a luat-o înainte, am citit astăzi pe fugă și m-am gândit că e altceva decât ce ai postat până acum, parcă încerci să transmiți. Și eu zic totuși că, dacă ai reușit să ne faci să trăim sentimentul, ideea din spate, e bine. E adevărat însă că ai mult de lucrat. Inversiuni atât de simple nu prea mai spun nimic nou ca procedeu, iar repetate devin chiar obositoare. Asta, și observațiile făcute de Virgil referitoare la expresii oarecum prăfuite...
pentru textul : Pedeapsa danaidelor de...e pur si muove:)! (sa ma corecteze deștepții la spelling)
pentru textul : cromozomii de fier dePagini