un text este frumos dacă îi place cititorului. Altfel, poate fi oricât de bun. Mi-am amintit de ceea ce spunea Paler: „Nu iubeşti o femeie pentru că este frumoasă, ci este frumoasă pentru că o iubeşti tu!”. E cam acelaşi lucru aplicat poeziei. Despre banalitate ce rost am eu să vorbesc, când iată ce spunea Cioran: „Nu există o artă adevărată fără o mare doză de banalitate. Aceea care recurge în mod constant la insolit oboseşte repede, nimic nefiind mai insuportabil decât uniformitatea excepţionalului.”.
Ori eu, mai mult mă transpun decât spun. Şi las pe cei care au de spus să spună. Deşi asta ar putea să pară o banalitate.
Mulţumesc pentru opinie.
Spui că procesiune, pelerinaj, etc sună cam bombastic pt o naţiune de sec. 20.
Sună sau nu, aceasta e realitatea. Înainte de 89 nu ştiu dacă aveau loc astfel de manifestări. Crezi că manifestărilor de acest gen le pasă dacă se întâmplă în veacul 20, 21 sau în evul mediu? Apoi, chiar tu pomeneşti pe undeva de un articol a lui Cristoiu în care acesta făcea referire la o astfel de procesiune.” ...îmi aduce aminte de un comentariu al lui cristoiu de pe la mijlocul anilor 90 cînd compara cozile la racla sfintei parascheva”...
“Bombasticul” acesta se întâmplă, de exemplu, an de an la Iaşi.
Tot pe acolo ai o afirmaţie denigratoare la adresa credincioşilor. “precum că te poți ruga la niște oase și ți se poate întimpla mare lucru” sau că poți băga o mie de lei pe o parte și poți scoate zece mii pe cealată după o lună. e tragic cînd se ajunge să se confunde spiritualitatea și creștinismul cu evadarea din realitate și umblarea după tot felul de fantasmagorii. (ultima dată cînd am citit în biblie chestia asta se numea „profeți mincinoși”, dar mă rog, fiecare cu interpretarea lui)
Lasă-i aşa ignoranţi, nu-i mai deştepta tu. Problema este că de fapt tu nu înţelegi nimic din ceea ce înseamnă creştinsmul. Cultul moaştelor, al icoanelor, fie că îţi place sau nu, face parte din religia noastră, nu de ieri de azi. A, că suntem oripilaţi cu toţii când vedem semeni de ai noştri care îşi scot portofelul şi îl ating de o raclă, asta e altceva. E vreun om normal care să aprobe aşa ceva ? Mă îndoiesc.
Dar să reduci totul la o propoziţie pe care am auzit-o de sute de ori, şi cu care probabil ai plecat din ţară, de genul celei de mai sus: “precum că te poți ruga la niște oase și ți se poate întimpla mare lucru”, e jenant. Asta înseamnă pt tine orodoxia? Citeşte-i pe Nichifor Crainic, pe Dumitru Stăniloaie, Rafail Noica, Nae Ionescu, Mircea Eliade şi alţii şi vei înţelege că ortodoxia reprezintă şi altceva decât ceea ce vedem la televizor. Ortodoxia e mai mult decât litania babelor şi a colivăreselor, a închinatului la nişte oase...Aşa, orice religie, confesiune are bizareriile ei care nu însemană decât un adstrat, un strat de suprafaţă pe care superficialitatea îl reţine cu satisfacţie.
Că tu ai un dinte împotriva Bisericii ca instituţie, e problema ta. Aşa cum a fost şi a lui Luther, kalvin, etc.
Eu nu-s apologetul instituţiei. Ca să fie clar. Dacă ai fi citit fără încrâncenare, ai fi sesizat unele nuanţe.
wow!! o altă expresie care m-a făcut să mă zgudui de rîs: „Iar a crede că Biserica, oamenii ei îmbunătățiți,”. îmi aduce aminte de aberațiile cu „omul nou” ale lui ceaușescu.
- ai fi râzând tu, e iarăşi problema ta. Pentru că nu ştii, îţi spun ceea ce nici eu nu ştiam în urmă cu ceva timp: călugării care înaintează într-o practică duhovnicească sunt numiţi “îmbunătăţiţi”, adică sunt consideraţi oameni normali care, într-o oarecare măsură, au reuşit să-şi îmbunătăţească condiţia umană prin practicarea ascezei, a rugăciunii, chiar a rugăciunii inimii- practică veche de secole în isihasmul răsăritean.
o sclipire de inspiraţie te-ar fi putut duce la o concluzie sau măcar la o premiză interesantă: de ce există acestă obsesie a omului nou ? de ce comuniştii ( dar nu numai ei), au proclamat omul nou? ca replică dată cui ?
confuzia ta are la bază convingerea că ortodoxia, creştinismul a folosit teme propagate obsesiv de comunişti. Fals ! comuniştii au vrut să construiască ei Omul nou, noul Adam pe care l-a promis Iisus, ca să dovedească că Dumnezeu şi religia e o poveste de adormit ţânci.
Ia-ţi râsul înapoi ! e fals !
- e aproape superfluu, cred, să mai precizez că “ ai căzut ? ridică-te! “, e unul dintre îndemnurile cele mai frecvente care se desprind din scrierile cu caracter religios. "Dumnezeu nu doreşte moartea păcătosului, ci ca el să se întoarcă şi să fie viu !" (Ez 18, 23). Aş mai putea căuta citate, dar sincer asta e ceea ce detest cel mai mult. Până la urmă eu nu-s predicator ca să vin să-ţi dau cu citatul în cap, dacă asta aştepţi. Ideea mi se pare prea simplă ca să mai aibă nevoie de argumente. Per a contrario: ai găsit tu undeva scris: ai căzut ? rămâi acolo !
Mai sunt. Dar acum, mă scuzi, e Joia Mare, mă pregătesc să fug din oraş , îţi doresc să ai Sărbători pline de pace ! Ca tuturor de altfel.
da, the butterfly effect, o teorie interesanta. in unele texte si eu am facut aluzie la ea. cred ca e nevoia noastra a celor tributari conceptului modernist despre realitate sa ne explicam alunecarea in imaginar, in "what if.."
Poemul nu e chiar rău de tot, nu e nici cine știe ce, oricum sigur NU de două penițe. Din câte știu eu, Cristina a fost cea care a pus valoarea poetică în prim plan pe aici pe H de o bună bucată de vreme încoace și nu i-am găsit deseori cusururi evidente întru ale criticii. Și nici aici nu îi găsesc, poate doar un pic tonul exagerat.
Ce zic eu este că nu trebuie prea mult efort de lectură ca să îți dai seama de nivelul extrem de coborât dpdv literar al acestui autor mai degrabă de texte de manele pentru grădiniță decât de poezii postate pe un site ca Hermeneia. Agramat 'ni s-a făcut poza de George poate', clișeist 'ceasul din gară' indigest 'ai pufnit pe nări' și retard 'poate gândeai la mine' acest autor ne prezintă aici un muc al gândirii sale împachetat în versuri care nici măcar din coadă nu pot ca să sune. Dar știți ce e ciudat? Că poemul acesta nu deranjează, poți să-l citești și e ok. Îți intră pe o ureche și îți iese pe amândouă. Pe amândouă penițele, desigur.
Margas.
matei, esti si ai fost liber sa spui ce gandesti despre orice text. si despre un autor, fireste, daca o faci intr un eseu sau cateva note de lectura. dar de cand am citit comentariile tale de aici si nu numai, ma intreb: ce barbat esti tu? nu vreau sa tin lectii, dar nu uita: orisicat de buni am fi, orisice opinii am avea, ele raman ale noastre. simple opinii. care pot ajuta sau nu. tu ce lucru bun ai facut aici, acum, ca lumea sa te felicite? dincolo de toate, sincer, nu moare nimeni. dar ce ai facut e ...inutil.
Bianca, dupa cum spuneam si in primul comm, sper ca nu te-am suparat. Cu atat mai mult cu cat mi-ai dovedit, iata ca ai inteles ce voiam sa spun: poezia nu este neaparat intelect (sau DOAR intelect) si nu am vrut sa sune asta ca un fel de jignire, este doar parerea mea sincera catre tine. Cat despre copyright(s) pentru ca lucrez in industria de software te asigur ca stiu ce inseamna semnele astea :-) iar semnul de marca inregistrata este un semn din aceasta categorie a celor care avertizeaza asupra unor copyright(s), cel mai puternic chiar, agree? (registrated trade mark parca, nu? :-) Explicatia ta insa in legatura cu aparitia acestui semn doar in titlul poemului este pentru mine insuficienta si inclin sa fiu de acord cu Profetul care o interpreteaza ca pe un gest de teribilism Andu
doar asa, sa-ti amintesc ca tot ce scrii imi place si e frumos! iar cel mai mult la acest text imi place nuanta de un subtil whatever alintat, ca raport al tau fata de text.
textul este interesant desi faptul ca alegi sa folosesti atit de multe neologisme sau elemente livresti aseaza un fel de perete de sticla intre text si cititor. am senzatia ca exista o ideea acolo dar inca e ascunsa adinc
ciudatica si interesanta in acelasi timp aceasta poezie. o schimbare de registru sau o incercare de altceva? mi-au placut versurile: "aceiași oameni țin umbră aceeași dragoste cu timp în sandale tălpile nu mai ating cerul de nici o culoare" care exprima starea aceea de lehamite despre care vorbea Virgil. se remarca un cadru, o imagine anosta, aceeasi zi de zi, "pe aici nimic nou"; "aceeasi oameni tin umbra" descrie cumva existentialismul lui camus care vorbeste despre viata absurda. n-am prea inteles eu chestia asta cu:"p'oaia a'ba'tru' inge'ii a'ipile". stau 12 secunde poate gasesc un raspuns. mi-am amintit de 11 minute a lui Paulo Coelho pe care nu am citit-o, poate intr-un viitor apropiat.mi-au placut cel mai mult primele trei strofe, celelalte mai putin.
Îți mulțumesc, Petre, pentru bunavointa de a lectura textul si amabilitatea de a lasa un semn. Sper sa nu te pierd in Țara lui Wu :) , si sa pot mentine viu interesul cititorilor pina la finalul povestii. Cu afectiune, Naan Lea
îmi propusesem - plecînd de la acest text - să mai citesc două trei poezii semnate de Daniela Bîrzu. pînă la urmă le-am citit pe toate. interesantă modalitatea de abordare trecerea aparent neregulată/brutală de la elemente aprige din realitatea imediată la pasaje domoale/melancolice/triste. dar acestea din urmă sînt repede strunite prin reîntoarcerea frapantă în cotidian pentru a nu da motive de sminteală unui cititor mofturos predispus să creadă că autoarea îl ademenește cu un tragism ieftin.
parcă e o succesiune melodică formată din note scurte și rapide care face trecerea între diferitele teme ale piesei. și totuși întregul transmite o stare de tristețe/melancolie dar paradoxal e un exercițiu tonifiant.
Maia Cusco, bună seara! Voi fi cât se poate de scurt:
1."bănuiala mea e că doamna Lucreţia nu a activat prea mult în mediul virtual, sau cel puţin nu într-un spaţiu cu pretenţii."
Aceasta nu poate fi o scuză. Fiecare user are posibilitatea şi obligaţia să se intereseze despre cum funcţionează un spaţiu. Şi mai ales, să citească regulamentul. Există şi un text cu răspunsuri la întrebări frecvente, la care se ajunge foarte, foarte uşor, de pe prima pagină.
2. "cred că era mai elegant să faceţi trimitere la regulamentul site-ului şi să amintiţi că există persoane care chiar citesc cu atenţie detaliile biografice - şi pun preţ pe ele - decît să lansaţi cuvinte precum "greşeli jenante. în plus comentariile nu se referă neapărat la text, puteau fi la fel de bine trimise într-un email, fie şi cu titlu de avertisment, doar aveţi adresele tuturor membrilor într-o bază de date."
Hermeneia funcţionează pe baza unui algoritm prestabilit de directorul şi membrii consiliului Hermeneia. Bineînţeles că sugestiile sunt binevenite, dar nu în acest mod, puţin arţăgos. De dragul discuţiei, să ne gândim cât timp s-ar pierde pentru a face mail-uri de fiecare dată când trebuie comunicate lucruri minore, tehnice sau despre regulament. Nu e mai bine ca acel timp să-l investim în comentarii şi în validarea textelor?
Cred că şi adresa oficiului Hermeneia se poate afla. Având în vedere că însuşi comentariul tău nu are nicio legătură cu textul, dar este postat aici, pot să te întreb de ce ne pretinzi nouă practica de-a face observaţii prin e-mail?
3." tonul cu care sînt întîmpinaţi unii membri mă supără tare, pentru asta am intervenit aici, şi sper să nu mai simt nevoia aceasta în viitor."
Aceasta este o generalizare. Totuşi, spun că nu putem împăca pe toată lumea. Sper să nu mai simţi nevoia să intervii. Dacă totuşi se va întâmpla, urmează calea pe care ne-o propui - mail-ul.
Petru, dacă aş număra plopii, probabil că mie mi-ar ieşi fără soţ - şi mă gândesc la Sorescu! De aceea nu mai scriu despre ei. Mulţumesc pentru faptul că mă citeşti! Cât despre complexitate... Cu amiciţie,
Virgil, imi pare rau nu stiu ce te-a suparat asa de tare sa-mi vorbesti asa pe americaneste in off-topic. La nervi noi aici in Romania ne moralizam copiii, ne pedepsim nevasta cu poprire de la bijuterii o luna sau ne imbatam pur si simplu, nu-i injuram pe altii. Se pare ca in lumea voastra noua de cand cu recesiunea ati inceput sa o luati razna.
Fain, trebuie să fi fost fain. Felicitări organizatoarei și participanților. Locație excelentă. Fotografii sugestive. Poate poate, la anu' la anu' și io. Mi-aș dori asta.
Da. Hai să te scot din ceață! Este vorba despre un răspuns (epopee... fără nota peiorativă, doar ca întindere :)) și foarte amuzant:""Gheorghiță a plecat însoțit de cal la tîrg." ) care m-a făcut să mă gîndesc că ar trebui să citesc pînă crăp ca să fiu eu mai sigură că nu greșesc ("Grey surprise": comentariul meu și reply-ul tău). De asta am pomenit de "obsesia" mea...sub influența răspunsului tău..."cu care" sunt de acord chiar dacă nu în totalitate...deoarece pentru orice lege există și cazuri care ies din tipar. De exemplu, pentru mine era chiar nedigerabil în contextul ăla, era ca un verde fosforescent de care te doare între ochi. De asta zic, hăt departe, poate am fobii... O să mai reflectez și ai să observi dacă a avut vreun efect în comentariile mele ce or să vină! Stai că vin! :)) Cu aceeasi prietenie, LM
Desigur, ai dreptate Virgile. Comentariul meu anterior a fost voit rautacios (eu sper ca totusi tu ai priceput ce era de priceput). Matei, multumesc. Bobadil.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
de două ori. că așa am vrut!
pentru textul : iarna întârzie la un film deun text este frumos dacă îi place cititorului. Altfel, poate fi oricât de bun. Mi-am amintit de ceea ce spunea Paler: „Nu iubeşti o femeie pentru că este frumoasă, ci este frumoasă pentru că o iubeşti tu!”. E cam acelaşi lucru aplicat poeziei. Despre banalitate ce rost am eu să vorbesc, când iată ce spunea Cioran: „Nu există o artă adevărată fără o mare doză de banalitate. Aceea care recurge în mod constant la insolit oboseşte repede, nimic nefiind mai insuportabil decât uniformitatea excepţionalului.”.
pentru textul : mi-a rămas în memorie deOri eu, mai mult mă transpun decât spun. Şi las pe cei care au de spus să spună. Deşi asta ar putea să pară o banalitate.
Mulţumesc pentru opinie.
de la Neagoe Basarab citire-Dumnezeu nu se arată celui care este îndîrjit. dar mai încercați. cine știe!
pentru textul : downloadez poezii II deVirgil,
Spui că procesiune, pelerinaj, etc sună cam bombastic pt o naţiune de sec. 20.
Sună sau nu, aceasta e realitatea. Înainte de 89 nu ştiu dacă aveau loc astfel de manifestări. Crezi că manifestărilor de acest gen le pasă dacă se întâmplă în veacul 20, 21 sau în evul mediu? Apoi, chiar tu pomeneşti pe undeva de un articol a lui Cristoiu în care acesta făcea referire la o astfel de procesiune.” ...îmi aduce aminte de un comentariu al lui cristoiu de pe la mijlocul anilor 90 cînd compara cozile la racla sfintei parascheva”...
“Bombasticul” acesta se întâmplă, de exemplu, an de an la Iaşi.
Tot pe acolo ai o afirmaţie denigratoare la adresa credincioşilor. “precum că te poți ruga la niște oase și ți se poate întimpla mare lucru” sau că poți băga o mie de lei pe o parte și poți scoate zece mii pe cealată după o lună. e tragic cînd se ajunge să se confunde spiritualitatea și creștinismul cu evadarea din realitate și umblarea după tot felul de fantasmagorii. (ultima dată cînd am citit în biblie chestia asta se numea „profeți mincinoși”, dar mă rog, fiecare cu interpretarea lui)
Lasă-i aşa ignoranţi, nu-i mai deştepta tu. Problema este că de fapt tu nu înţelegi nimic din ceea ce înseamnă creştinsmul. Cultul moaştelor, al icoanelor, fie că îţi place sau nu, face parte din religia noastră, nu de ieri de azi. A, că suntem oripilaţi cu toţii când vedem semeni de ai noştri care îşi scot portofelul şi îl ating de o raclă, asta e altceva. E vreun om normal care să aprobe aşa ceva ? Mă îndoiesc.
Dar să reduci totul la o propoziţie pe care am auzit-o de sute de ori, şi cu care probabil ai plecat din ţară, de genul celei de mai sus: “precum că te poți ruga la niște oase și ți se poate întimpla mare lucru”, e jenant. Asta înseamnă pt tine orodoxia? Citeşte-i pe Nichifor Crainic, pe Dumitru Stăniloaie, Rafail Noica, Nae Ionescu, Mircea Eliade şi alţii şi vei înţelege că ortodoxia reprezintă şi altceva decât ceea ce vedem la televizor. Ortodoxia e mai mult decât litania babelor şi a colivăreselor, a închinatului la nişte oase...Aşa, orice religie, confesiune are bizareriile ei care nu însemană decât un adstrat, un strat de suprafaţă pe care superficialitatea îl reţine cu satisfacţie.
Că tu ai un dinte împotriva Bisericii ca instituţie, e problema ta. Aşa cum a fost şi a lui Luther, kalvin, etc.
Eu nu-s apologetul instituţiei. Ca să fie clar. Dacă ai fi citit fără încrâncenare, ai fi sesizat unele nuanţe.
wow!! o altă expresie care m-a făcut să mă zgudui de rîs: „Iar a crede că Biserica, oamenii ei îmbunătățiți,”. îmi aduce aminte de aberațiile cu „omul nou” ale lui ceaușescu.
- ai fi râzând tu, e iarăşi problema ta. Pentru că nu ştii, îţi spun ceea ce nici eu nu ştiam în urmă cu ceva timp: călugării care înaintează într-o practică duhovnicească sunt numiţi “îmbunătăţiţi”, adică sunt consideraţi oameni normali care, într-o oarecare măsură, au reuşit să-şi îmbunătăţească condiţia umană prin practicarea ascezei, a rugăciunii, chiar a rugăciunii inimii- practică veche de secole în isihasmul răsăritean.
o sclipire de inspiraţie te-ar fi putut duce la o concluzie sau măcar la o premiză interesantă: de ce există acestă obsesie a omului nou ? de ce comuniştii ( dar nu numai ei), au proclamat omul nou? ca replică dată cui ?
confuzia ta are la bază convingerea că ortodoxia, creştinismul a folosit teme propagate obsesiv de comunişti. Fals ! comuniştii au vrut să construiască ei Omul nou, noul Adam pe care l-a promis Iisus, ca să dovedească că Dumnezeu şi religia e o poveste de adormit ţânci.
Ia-ţi râsul înapoi ! e fals !
- e aproape superfluu, cred, să mai precizez că “ ai căzut ? ridică-te! “, e unul dintre îndemnurile cele mai frecvente care se desprind din scrierile cu caracter religios. "Dumnezeu nu doreşte moartea păcătosului, ci ca el să se întoarcă şi să fie viu !" (Ez 18, 23). Aş mai putea căuta citate, dar sincer asta e ceea ce detest cel mai mult. Până la urmă eu nu-s predicator ca să vin să-ţi dau cu citatul în cap, dacă asta aştepţi. Ideea mi se pare prea simplă ca să mai aibă nevoie de argumente. Per a contrario: ai găsit tu undeva scris: ai căzut ? rămâi acolo !
Mai sunt. Dar acum, mă scuzi, e Joia Mare, mă pregătesc să fug din oraş , îţi doresc să ai Sărbători pline de pace ! Ca tuturor de altfel.
Preţuiri.
pentru textul : Românul modern s-a născut cu forcepsul deevident raspunsul nu poate fi decit la tine cel ce citesti
pentru textul : psalm deFelicitări premiaţilor dar şi redactorilor revistei pentru promovare.
Cu drag
pentru textul : Premiile revistei sibiene "Cenaclul de la Păltiniş" deda, the butterfly effect, o teorie interesanta. in unele texte si eu am facut aluzie la ea. cred ca e nevoia noastra a celor tributari conceptului modernist despre realitate sa ne explicam alunecarea in imaginar, in "what if.."
pentru textul : El efecto mariposa deNicodem, nu făceam referire dpdv gramatical la "gura bortei năpârcii", ci la felul cum este construită - într-un genitiv dublu, foarte supărător.
pentru textul : noapte cu plată deCred ca poezia ta e alunecoasa ca si pestii si meduzele dintr-insa. Dar intr-atat de mult, incat iti scapa printre degete.
pentru textul : Invazie deplânge pentru că te știe bun de iubit sub pielea ta e culcușul unui dumnezeu somnoros sfârșit (strofa a doua mi-a placut mai mult) felicitari!
pentru textul : Poveste de iarnă dePoemul nu e chiar rău de tot, nu e nici cine știe ce, oricum sigur NU de două penițe. Din câte știu eu, Cristina a fost cea care a pus valoarea poetică în prim plan pe aici pe H de o bună bucată de vreme încoace și nu i-am găsit deseori cusururi evidente întru ale criticii. Și nici aici nu îi găsesc, poate doar un pic tonul exagerat.
pentru textul : după-amiază de sâmbătă deCe zic eu este că nu trebuie prea mult efort de lectură ca să îți dai seama de nivelul extrem de coborât dpdv literar al acestui autor mai degrabă de texte de manele pentru grădiniță decât de poezii postate pe un site ca Hermeneia. Agramat 'ni s-a făcut poza de George poate', clișeist 'ceasul din gară' indigest 'ai pufnit pe nări' și retard 'poate gândeai la mine' acest autor ne prezintă aici un muc al gândirii sale împachetat în versuri care nici măcar din coadă nu pot ca să sune. Dar știți ce e ciudat? Că poemul acesta nu deranjează, poți să-l citești și e ok. Îți intră pe o ureche și îți iese pe amândouă. Pe amândouă penițele, desigur.
Margas.
matei, esti si ai fost liber sa spui ce gandesti despre orice text. si despre un autor, fireste, daca o faci intr un eseu sau cateva note de lectura. dar de cand am citit comentariile tale de aici si nu numai, ma intreb: ce barbat esti tu? nu vreau sa tin lectii, dar nu uita: orisicat de buni am fi, orisice opinii am avea, ele raman ale noastre. simple opinii. care pot ajuta sau nu. tu ce lucru bun ai facut aici, acum, ca lumea sa te felicite? dincolo de toate, sincer, nu moare nimeni. dar ce ai facut e ...inutil.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deBianca, dupa cum spuneam si in primul comm, sper ca nu te-am suparat. Cu atat mai mult cu cat mi-ai dovedit, iata ca ai inteles ce voiam sa spun: poezia nu este neaparat intelect (sau DOAR intelect) si nu am vrut sa sune asta ca un fel de jignire, este doar parerea mea sincera catre tine. Cat despre copyright(s) pentru ca lucrez in industria de software te asigur ca stiu ce inseamna semnele astea :-) iar semnul de marca inregistrata este un semn din aceasta categorie a celor care avertizeaza asupra unor copyright(s), cel mai puternic chiar, agree? (registrated trade mark parca, nu? :-) Explicatia ta insa in legatura cu aparitia acestui semn doar in titlul poemului este pentru mine insuficienta si inclin sa fiu de acord cu Profetul care o interpreteaza ca pe un gest de teribilism Andu
pentru textul : Îngeri ® dedoar asa, sa-ti amintesc ca tot ce scrii imi place si e frumos! iar cel mai mult la acest text imi place nuanta de un subtil whatever alintat, ca raport al tau fata de text.
pentru textul : a.m. detextul este interesant desi faptul ca alegi sa folosesti atit de multe neologisme sau elemente livresti aseaza un fel de perete de sticla intre text si cititor. am senzatia ca exista o ideea acolo dar inca e ascunsa adinc
pentru textul : iconografie atemporală deciudatica si interesanta in acelasi timp aceasta poezie. o schimbare de registru sau o incercare de altceva? mi-au placut versurile: "aceiași oameni țin umbră aceeași dragoste cu timp în sandale tălpile nu mai ating cerul de nici o culoare" care exprima starea aceea de lehamite despre care vorbea Virgil. se remarca un cadru, o imagine anosta, aceeasi zi de zi, "pe aici nimic nou"; "aceeasi oameni tin umbra" descrie cumva existentialismul lui camus care vorbeste despre viata absurda. n-am prea inteles eu chestia asta cu:"p'oaia a'ba'tru' inge'ii a'ipile". stau 12 secunde poate gasesc un raspuns. mi-am amintit de 11 minute a lui Paulo Coelho pe care nu am citit-o, poate intr-un viitor apropiat.mi-au placut cel mai mult primele trei strofe, celelalte mai putin.
pentru textul : 12'' deSilviu. mă bucură cum ai spus.
pentru textul : de albastru de adânc de muze deÎți mulțumesc, Petre, pentru bunavointa de a lectura textul si amabilitatea de a lasa un semn. Sper sa nu te pierd in Țara lui Wu :) , si sa pot mentine viu interesul cititorilor pina la finalul povestii. Cu afectiune, Naan Lea
pentru textul : Călătorie în Țara Wu deîmi propusesem - plecînd de la acest text - să mai citesc două trei poezii semnate de Daniela Bîrzu. pînă la urmă le-am citit pe toate. interesantă modalitatea de abordare trecerea aparent neregulată/brutală de la elemente aprige din realitatea imediată la pasaje domoale/melancolice/triste. dar acestea din urmă sînt repede strunite prin reîntoarcerea frapantă în cotidian pentru a nu da motive de sminteală unui cititor mofturos predispus să creadă că autoarea îl ademenește cu un tragism ieftin.
pentru textul : acolo e cea mai frumoasă iarnă deparcă e o succesiune melodică formată din note scurte și rapide care face trecerea între diferitele teme ale piesei. și totuși întregul transmite o stare de tristețe/melancolie dar paradoxal e un exercițiu tonifiant.
Maia Cusco, bună seara! Voi fi cât se poate de scurt:
1."bănuiala mea e că doamna Lucreţia nu a activat prea mult în mediul virtual, sau cel puţin nu într-un spaţiu cu pretenţii."
Aceasta nu poate fi o scuză. Fiecare user are posibilitatea şi obligaţia să se intereseze despre cum funcţionează un spaţiu. Şi mai ales, să citească regulamentul. Există şi un text cu răspunsuri la întrebări frecvente, la care se ajunge foarte, foarte uşor, de pe prima pagină.
2. "cred că era mai elegant să faceţi trimitere la regulamentul site-ului şi să amintiţi că există persoane care chiar citesc cu atenţie detaliile biografice - şi pun preţ pe ele - decît să lansaţi cuvinte precum "greşeli jenante. în plus comentariile nu se referă neapărat la text, puteau fi la fel de bine trimise într-un email, fie şi cu titlu de avertisment, doar aveţi adresele tuturor membrilor într-o bază de date."
Hermeneia funcţionează pe baza unui algoritm prestabilit de directorul şi membrii consiliului Hermeneia. Bineînţeles că sugestiile sunt binevenite, dar nu în acest mod, puţin arţăgos. De dragul discuţiei, să ne gândim cât timp s-ar pierde pentru a face mail-uri de fiecare dată când trebuie comunicate lucruri minore, tehnice sau despre regulament. Nu e mai bine ca acel timp să-l investim în comentarii şi în validarea textelor?
Cred că şi adresa oficiului Hermeneia se poate afla. Având în vedere că însuşi comentariul tău nu are nicio legătură cu textul, dar este postat aici, pot să te întreb de ce ne pretinzi nouă practica de-a face observaţii prin e-mail?
3." tonul cu care sînt întîmpinaţi unii membri mă supără tare, pentru asta am intervenit aici, şi sper să nu mai simt nevoia aceasta în viitor."
Aceasta este o generalizare. Totuşi, spun că nu putem împăca pe toată lumea. Sper să nu mai simţi nevoia să intervii. Dacă totuşi se va întâmpla, urmează calea pe care ne-o propui - mail-ul.
O seară frumoasă!
pentru textul : Poveste de iubire dePetru, dacă aş număra plopii, probabil că mie mi-ar ieşi fără soţ - şi mă gândesc la Sorescu! De aceea nu mai scriu despre ei. Mulţumesc pentru faptul că mă citeşti! Cât despre complexitate... Cu amiciţie,
Ioan J
pentru textul : n-am să mai scriu! deA fost sesizată eroarea încă de la apariția ei. Se va remedia în curând.
Andrei, cred că va trebui să revii cu un cometariu și cu o evidențiere a textului care să îți aparțină.
Adriana, mă bucură mult revenirea ta cu poeme de înalță ținută lirică. Mulțumiri și felicitări!
pentru textul : de-a-ndăratelea deVirgil, imi pare rau nu stiu ce te-a suparat asa de tare sa-mi vorbesti asa pe americaneste in off-topic. La nervi noi aici in Romania ne moralizam copiii, ne pedepsim nevasta cu poprire de la bijuterii o luna sau ne imbatam pur si simplu, nu-i injuram pe altii. Se pare ca in lumea voastra noua de cand cu recesiunea ati inceput sa o luati razna.
pentru textul : Inima dintotdeauna. Ad intra deparerea mea ramane aceeasi. imaginile nu se leaga. daca ai vrut un aer suprarealist, nu ti-a iesit.
pentru textul : semn scrijelit într-o parcare deFain, trebuie să fi fost fain. Felicitări organizatoarei și participanților. Locație excelentă. Fotografii sugestive. Poate poate, la anu' la anu' și io. Mi-aș dori asta.
pentru textul : Virtualia XI. Dragoste cu stele verzi. deAveţi dreptate. E o soluţie simplă. Voi modifica. Mă voi gândi şi la "tine/ mine/ stângă". Mulţumesc!
pentru textul : În urna aceasta până şi timpul deDa!
pentru textul : Cerc detonul electric al poemului, foarte bucurosă că te recitesc!
pentru textul : new year samba deDa. Hai să te scot din ceață! Este vorba despre un răspuns (epopee... fără nota peiorativă, doar ca întindere :)) și foarte amuzant:""Gheorghiță a plecat însoțit de cal la tîrg." ) care m-a făcut să mă gîndesc că ar trebui să citesc pînă crăp ca să fiu eu mai sigură că nu greșesc ("Grey surprise": comentariul meu și reply-ul tău). De asta am pomenit de "obsesia" mea...sub influența răspunsului tău..."cu care" sunt de acord chiar dacă nu în totalitate...deoarece pentru orice lege există și cazuri care ies din tipar. De exemplu, pentru mine era chiar nedigerabil în contextul ăla, era ca un verde fosforescent de care te doare între ochi. De asta zic, hăt departe, poate am fobii... O să mai reflectez și ai să observi dacă a avut vreun efect în comentariile mele ce or să vină! Stai că vin! :)) Cu aceeasi prietenie, LM
pentru textul : psalm deDesigur, ai dreptate Virgile. Comentariul meu anterior a fost voit rautacios (eu sper ca totusi tu ai priceput ce era de priceput). Matei, multumesc. Bobadil.
pentru textul : Eminescu dePagini