Dacă începi să-mi vorbeşti cu "dumneavoastră", după ce ne-am tutuit amical sau polemic, înseamnă că ai ceva cu mine! Amical, te rog să îndrepţi greşeala de ortografie din comentariul tău (sper că, tehnic, se poate).
Acum, despre disputa cu CFR. Nu eu am început (deşi aşa s-ar părea). El a transportat aici, pe hermeneia, un război care ar fi trebuit să aibă loc în presa scrisă. Dacă-mi trimitea textul postat, fără jignirile de la început, la revista Litere, i l-aş fi publicat. Oricum, nu l-ar fi crezut mai nimeni în România, te asigur. Dar eu cred că bine a făcut că a postat textul lui injurios aici, asociindu-şi la injurii şi nişte pretinşi (dar dacă sunt fictivi?) autori francezi, care ştiu, ei, foarte bine, de pildă, că poezia lui Frosin e superioară poeziei mele. Ar râde şi curcile de această susţinere. Dar eu sunt dispus să admit orice, numai să fie susţinut în cunoştinţă de cauză. De unde ştie francezul ăla, care habar nu are de limba română, cum scriu eu? M-a tradus Frosin în limba lui Voltaire? Sigur nu. M-a tradus doar George Anca, dar în engleză.
În sfârşit, nu vreau să reiau aici toată discuţia. Trebuie să precizez, însă, că tot ce am afirmat cu privire la traducerile din Eminescu postate aici nu reprezintă, cum afirmi, o polemică joasă sau o reglare de conturi. E purul adevăr (poate subiectiv, dar mă îndoiesc): traducerile sunt foarte slabe. Dar mi se pare că avem pe site un specialist, care ar putea să se pronunţe. Sau mă înşel eu şi l-am găsit pe alt site. Ştiu că i-am acordat o peniţă (dar poate altceva - nu spun ce, ca să nu zici că fac reclamă mascată unui alt site, cum mi-ai spus când am anunţat apariţia numărului pe ianuarie al revistei Litere, determinându-mă să şterg anunţul). Specialistul acesta s-ar putea pronunţa si el cu privire la calitatea traducerilor din Eminescu. Dar lucrul ăsta e evident şi pentru un elev de liceu de nivel mediu, care studiază franceza, dar îl înţelege şi pe autorul "Luceafărului".
Ani cred ca ar trebui sa renunti usor usor la constructe poetice de genul "răscrucea cerurilor", "albastrul adâncurilor" sau "oglinda prezentului" pentru ca utilizandu-le in exces poezia ta va suferi de prea mult descriptiv si pasivitate. Incearca sa privesti lucrurile dintr-o perspectiva mai actionala... tulbura lectorul, ofera o clipa de mirare, pune-i ratiunea in tensiune, neaga-i o convingere etc... strigătul nu mai ajunge la îngeri purtat de tsunami prabusindu-se intre stânci ca un bestiar al foamei tacut si flamand Dumnezeu o varianta mai "alerta" a ultimei strofe...
"aş fi vrut măcat o zi
o nenorocită de zi
în care să mă numesc el muerte
şi să nu-mi scoată ochii maică-mea că nu m-am bărbierit
să petrec cum se cuvine independenţa mexicului
să pun steagul independenţei şi să cînt inmul naţional al republicii din ţeastă
o nenorocită de zi în care să mă trezesc fără să regret
pasul făcut"
Am gasit in text niste sintagme deosebite : "Iubito culeg buzele tale", " tăietură în care s-au prăbușit alte guri", " coșar pe înserate înghițit de fumul ultimei colibe de sare" "ghimpele plutelor trecând prin gutui"... Cred totusi ca v-ati dus prea departe cu vezicile care pocnesc (imagine chiar ilara) si cu "mă strânge de gât intestinul tău subțire și-aproape ". Se incearca o estetica a grotescului, numai ca, in opinia mea, strica textul contruit pana in acel moment. Ialin
pot să spun numai că mi-a plăcut mult? nu pot, așa că trebuie să scriu despre frumusețea detaliilor, despre realismul - registrul în care este scris întregul poem. un poem ce emoționează, un poem pe care l-ai tot reciti,
"mi-e dor de nașterea mea de acele
urlete animalice sau de cum îmi atingea mama obrazul în copilărie"
contradicția între cele două imagini deranjează totuși puțin, îmi pare rău că nu pot lăsa trei sferturi de stea
Adriana,vara trecuta,în Malta,lânga o mica plaja sapata în stânca,am descoperit un minuscul castru roman despartit de mare de un gardulet de panglici.Încalcând putin interdictia am intrat acolo si deodata s-a facut liniste.Este diferenta dintre ruinele ce ni se transmit si cele nascute sub ochii nostri.Tot dragul.
Anna, nu e vorba de cliseul propriu-zis "inger alb", ci, mai degraba, de de-cliseizare: e vorba de asistenta mea, care purta halat alb (nu verde, albastru etc asa cum se mai poarta). Si mai avea unghiile vopsite in negru. Mi-ar fi placut sa descifrezi acest fapt destul de banal inainte sa banuiesti tautologii :).
Se despletesc ninsori înlănțuite, Troian de alb, morțesc și tragic fard, Și sufletele noastre, desfrunzite, Ca niște lumânări, în carne ard. aici m am simtit ca un pom de craciun
vă mulţumesc pentru citire, pentru păreri
pot să rămân în sfera mea sinceră-simplistă sau pot încerca direcţii noi
reperele sunteti dv., cei care aveţi deja experienţa poetizării
de aceea sunt aici
părerea dv. contează
Da, aici am citit un poem scris cu nerv. Imi amintesc de o discutie pe care am avut-o acum cativa ani buni la o cafea cu unul dintre membrii marcanti ai noului val douamiist, desi el e ceva mai batran chiar decat mine :-) Si dupa multe argumente pro si contra bazate exclusiv pe elemente de limbaj (evident nu ne intelegeam) am cazut amandoi deacord ca poezia trebuie sa aibe "nerv"... indiferent daca aceasta inseamna miscare, atitudine sau pur si simplu durere. Poemul acesta are din de toate cate ceva. Mai vad aici obiceiul Adei de a nu reveni pe text, obicei caracteristic orice ar spune oricine, unei varste superbe care, inevitabil, trece, ca o durere de masele. Unele pasaje ar merita rectificate, cel putin acela care aduce atat de mult cu "eu mor cu fiecare lucru pe care il ating...." (Nichita, Enghidu) Insa pentru acest frumos context poetic creat in jurul lui "asa ca mine si ca tine", rotund, simplu si sincer eu iti acord o penita de apreciere. Si poate ca, in viitor vei mai reveni pe texte, Ada. Pana cand vei ajunge sa stapanesti un teritoriu pe unde umbla, eu nu i-am vazut niciodata, doar am auzit vorbindu-se despre ei, inorogii. Andu
Virgil Titarenco, am spus clar ca am fost insultat si mi s-a pocit pseudonimul. Ce masuri iei in aceasta situatie? De ce esti partinitor si nu aplici regulamentul cum trebuie? Yester trebuia macar avertizat. Nu stiu despre ce amenintare vorbesti. Mi s-a spus sa contribui pozitiv la Hermeneia si va asigur ca veti primi exact ceea ce meritati, pe masura priceperii mele. De ce traieste cu impresia ca in jurul tau sunt atacuri sau amenintari cand, de fapt, eu am fost cel insultat, iar tu, trebuie, pur si simplu sa-i avertizezi pe cei in cauza. Oricum, multumesc, am salvat paragrafele lui Yester si raspunsul tau ca sa mi le aduc aminte mai bine.
Chiar dacă, pe alocuri, se repetă destule (de dragul expresivităţii, aş spune), textul are un discurs închegat şi bine strunit. Şi are unele imagini foarte faine.
Draga Sapphire, te asigur ca nu am intentionat sa initiez o polemica sau atac la persoana. Ne cunoastem de mult, eu si Bogdan. El nu are nevoie de inger pazitor si intelege diferenta dintre ironie si gluma, virtual si real. M-am bucurat sa vad ca posteaza aici si i-am citit cu interes textul. Acelasi comentariu i l-as fi scris pe orice site in virtutea dreptului fundamental la exprimare libera. Dar daca pe hermeneia nu se poate o sa fiu mai atenta pe viitor. Multumesc pentru atentionare. LS
Da, Paul, iată ,,versurile începute ieri" cum spuneai în poemul precedent :)
S-a meritat să fie terminate. La prima citire liberă, abia am descifrat ultimul vers din cauza unui plâns care m-a surprins. Versurile de mare forţă şi imaginile sugestive mi-au strecurat un dor mare de tinereţe, de liceu, de vremea primelor îndrâgostiri. Nu ştiu de ce, când e vorba de amintirile din liceu, ne amintim cu drag zilele de toamnă.
La a nu mai ştiu câta citire, observ tehnica prin care sentimentul acesta copleşitor uneori, dorul, este bine dozat, discret sugerat.
Încerc să fac o legătură între titlu şi poem, caut fructele din text...la un moment dat tresar la versul ,,strivită și lipsită de rost îmi simt
tinerețea"...Oare ai fi vrut-o cu mai mult rod? Dar nu e plină ea de pere galbene? de struguri... de amintiri, de prieteni, de poezie, de El, cel care le înţelege pe toate? Smochinul nu trebuie tăiat, are atâta rod! :)
La final spun din nou ca tine: uneori plânsul de dor e ca atunci când ,,a murit cel mai drag om de pe pământ".
Pentru forţa poemului, pentru toată ideatica lui, pentru impactul asupra lectorului, mai exact asupra mea, aş vrea să evidenţiez acest poem împreună cu felicitări şi mulţumiri, Paul.
Aa! Nu am înţeles ce e cu vorbele ruseşti :) Or fi vorbe neînţelese ( atunci mai bine erau turceşti ), sau poate sunt un ,,link" către una din limbile străine învăţate în liceu, sau..sau... :)
îmi place stilul tău naiv asumat, copilăresc, fără prețiozități dar parcă tinzi să dilueazi, să prozaizezi îți sugerez să îți revezi textele și să elimini redundanțele... cum ar fi de pildă mai sus repetarea supărătoare a cuvântului ceaslă ( de altfel, frumos și sugestiv- sinonim pentru șaslă- struguri?) succes!
Curat real. Lacoste e o firmă de tricouri parcă. Și da, am fost la un pas să scriu vineri cu V mare. Dar nu mai sunt sigur daca Crusoe chiar l-a întâlnit, sau a fost numai o închipuire de-a lui. Sau invers. Aaa, si Lacoste ăla mai are un frate, cred, care a scris o fenomenologie a timpului din care n-am înțeles mare lucru. S-ar putea să aibă și un castel undeva pe-o vale. Rameau, mă face fericit confirmarea că nu există prezent. Mă bucur c-ați trecut pe aici.
Cred că e un text care îşi propune doar să fie incipitul în cititor. Incipitul introspecţiei. Pare scris la prima mână şi fără prea mare miză intrinsec literară.
pi punct es: Nu ştiu de ce, dar aici m-am amuzat copios: "Azi noapte am avut febră și am văzut avioane."
Treceam... Sonetul tău m-a oprit frumos din drum. Reușești sa surprinzi și sa transmiți iubirea, cu farmecul dar și cu frământările ei, precum și ambivalenta femeii... Felicitări!
aproape ca nu mai imi vine sa comentez. in ultimul timp mereu se leaga cineva de mine. deci e clar ca nu ma pricep la comentarii stil.
trebuie sa-mi fac mult curaj pentru sinceritate si parca m-as arunca de pe casa.
e un crochiu poetic reusit, consistent in ciuda laconismului, dar e cam invechit. e un fel de limuzina poetica pentru fandositi lipsiti de vitalitate.
Dragă Alina, mă faci să roșesc... Mulțumesc mult. Cu cele 7 ore diferență față de România nu știu cât de ușor mi-ar fi fost să intru în direct... În fine, dacî îm' mai vin idei di expluatari a graiului bucovinean, o sî mai scriu.
Raluca Blezniuc, apreciez sfatul si chiar imi place varianta ta, dar, cred in poem, doar cu alunita pe el. Pe viitor, voi tine cont de sugestiile tale. Te astept cu aceeasi sinceritate.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Orice sugestie e binevenita si "trag aer in piept si...sar"
pentru textul : legănare deDacă începi să-mi vorbeşti cu "dumneavoastră", după ce ne-am tutuit amical sau polemic, înseamnă că ai ceva cu mine! Amical, te rog să îndrepţi greşeala de ortografie din comentariul tău (sper că, tehnic, se poate).
pentru textul : Grupaj de poeme MIHAI EMINESCU deAcum, despre disputa cu CFR. Nu eu am început (deşi aşa s-ar părea). El a transportat aici, pe hermeneia, un război care ar fi trebuit să aibă loc în presa scrisă. Dacă-mi trimitea textul postat, fără jignirile de la început, la revista Litere, i l-aş fi publicat. Oricum, nu l-ar fi crezut mai nimeni în România, te asigur. Dar eu cred că bine a făcut că a postat textul lui injurios aici, asociindu-şi la injurii şi nişte pretinşi (dar dacă sunt fictivi?) autori francezi, care ştiu, ei, foarte bine, de pildă, că poezia lui Frosin e superioară poeziei mele. Ar râde şi curcile de această susţinere. Dar eu sunt dispus să admit orice, numai să fie susţinut în cunoştinţă de cauză. De unde ştie francezul ăla, care habar nu are de limba română, cum scriu eu? M-a tradus Frosin în limba lui Voltaire? Sigur nu. M-a tradus doar George Anca, dar în engleză.
În sfârşit, nu vreau să reiau aici toată discuţia. Trebuie să precizez, însă, că tot ce am afirmat cu privire la traducerile din Eminescu postate aici nu reprezintă, cum afirmi, o polemică joasă sau o reglare de conturi. E purul adevăr (poate subiectiv, dar mă îndoiesc): traducerile sunt foarte slabe. Dar mi se pare că avem pe site un specialist, care ar putea să se pronunţe. Sau mă înşel eu şi l-am găsit pe alt site. Ştiu că i-am acordat o peniţă (dar poate altceva - nu spun ce, ca să nu zici că fac reclamă mascată unui alt site, cum mi-ai spus când am anunţat apariţia numărului pe ianuarie al revistei Litere, determinându-mă să şterg anunţul). Specialistul acesta s-ar putea pronunţa si el cu privire la calitatea traducerilor din Eminescu. Dar lucrul ăsta e evident şi pentru un elev de liceu de nivel mediu, care studiază franceza, dar îl înţelege şi pe autorul "Luceafărului".
Ani cred ca ar trebui sa renunti usor usor la constructe poetice de genul "răscrucea cerurilor", "albastrul adâncurilor" sau "oglinda prezentului" pentru ca utilizandu-le in exces poezia ta va suferi de prea mult descriptiv si pasivitate. Incearca sa privesti lucrurile dintr-o perspectiva mai actionala... tulbura lectorul, ofera o clipa de mirare, pune-i ratiunea in tensiune, neaga-i o convingere etc... strigătul nu mai ajunge la îngeri purtat de tsunami prabusindu-se intre stânci ca un bestiar al foamei tacut si flamand Dumnezeu o varianta mai "alerta" a ultimei strofe...
pentru textul : S.O.S. de"aş fi vrut măcat o zi
o nenorocită de zi
în care să mă numesc el muerte
şi să nu-mi scoată ochii maică-mea că nu m-am bărbierit
să petrec cum se cuvine independenţa mexicului
să pun steagul independenţei şi să cînt inmul naţional al republicii din ţeastă
o nenorocită de zi în care să mă trezesc fără să regret
pasul făcut"
da, frumos...
pentru textul : patetic age deMulțumesc Dorin de trecere și atenționare am făcut ceva modificări sper să fie bine te mai aștept cu comentarii.
pentru textul : Știu rostul ochiului stâng strâns deAm gasit in text niste sintagme deosebite : "Iubito culeg buzele tale", " tăietură în care s-au prăbușit alte guri", " coșar pe înserate înghițit de fumul ultimei colibe de sare" "ghimpele plutelor trecând prin gutui"... Cred totusi ca v-ati dus prea departe cu vezicile care pocnesc (imagine chiar ilara) si cu "mă strânge de gât intestinul tău subțire și-aproape ". Se incearca o estetica a grotescului, numai ca, in opinia mea, strica textul contruit pana in acel moment. Ialin
pentru textul : Allienter depot să spun numai că mi-a plăcut mult? nu pot, așa că trebuie să scriu despre frumusețea detaliilor, despre realismul - registrul în care este scris întregul poem. un poem ce emoționează, un poem pe care l-ai tot reciti,
"mi-e dor de nașterea mea de acele
urlete animalice sau de cum îmi atingea mama obrazul în copilărie"
contradicția între cele două imagini deranjează totuși puțin, îmi pare rău că nu pot lăsa trei sferturi de stea
pentru textul : litere în cădere liberă deAdriana,vara trecuta,în Malta,lânga o mica plaja sapata în stânca,am descoperit un minuscul castru roman despartit de mare de un gardulet de panglici.Încalcând putin interdictia am intrat acolo si deodata s-a facut liniste.Este diferenta dintre ruinele ce ni se transmit si cele nascute sub ochii nostri.Tot dragul.
pentru textul : după cutremur de...perfect corect, Ștefan. mulțumesc pentru empatie corectă:)!
pentru textul : Dansează! deAnna, nu e vorba de cliseul propriu-zis "inger alb", ci, mai degraba, de de-cliseizare: e vorba de asistenta mea, care purta halat alb (nu verde, albastru etc asa cum se mai poarta). Si mai avea unghiile vopsite in negru. Mi-ar fi placut sa descifrezi acest fapt destul de banal inainte sa banuiesti tautologii :).
pentru textul : Viraj mult prea strâns deSe despletesc ninsori înlănțuite, Troian de alb, morțesc și tragic fard, Și sufletele noastre, desfrunzite, Ca niște lumânări, în carne ard. aici m am simtit ca un pom de craciun
pentru textul : Colind păgân deasta nici mie nu mi-a placut...
pentru textul : envoyee de mon i-phone decred ca e scris intr-un moment in care, de fapt, tacerea face mai bine decat spunerea, e mai rodnica.
vă mulţumesc pentru citire, pentru păreri
pentru textul : Mă opresc azi depot să rămân în sfera mea sinceră-simplistă sau pot încerca direcţii noi
reperele sunteti dv., cei care aveţi deja experienţa poetizării
de aceea sunt aici
părerea dv. contează
Da, aici am citit un poem scris cu nerv. Imi amintesc de o discutie pe care am avut-o acum cativa ani buni la o cafea cu unul dintre membrii marcanti ai noului val douamiist, desi el e ceva mai batran chiar decat mine :-) Si dupa multe argumente pro si contra bazate exclusiv pe elemente de limbaj (evident nu ne intelegeam) am cazut amandoi deacord ca poezia trebuie sa aibe "nerv"... indiferent daca aceasta inseamna miscare, atitudine sau pur si simplu durere. Poemul acesta are din de toate cate ceva. Mai vad aici obiceiul Adei de a nu reveni pe text, obicei caracteristic orice ar spune oricine, unei varste superbe care, inevitabil, trece, ca o durere de masele. Unele pasaje ar merita rectificate, cel putin acela care aduce atat de mult cu "eu mor cu fiecare lucru pe care il ating...." (Nichita, Enghidu) Insa pentru acest frumos context poetic creat in jurul lui "asa ca mine si ca tine", rotund, simplu si sincer eu iti acord o penita de apreciere. Si poate ca, in viitor vei mai reveni pe texte, Ada. Pana cand vei ajunge sa stapanesti un teritoriu pe unde umbla, eu nu i-am vazut niciodata, doar am auzit vorbindu-se despre ei, inorogii. Andu
pentru textul : big bang deMulțumesc pentru semnul tău generos! Chiar aveam ceva dubii în privința textului, dubii pe care le-ai alungat!
pentru textul : trăiesc cu 5 minute în urmă degând bun! om bun!
Virgil Titarenco, am spus clar ca am fost insultat si mi s-a pocit pseudonimul. Ce masuri iei in aceasta situatie? De ce esti partinitor si nu aplici regulamentul cum trebuie? Yester trebuia macar avertizat. Nu stiu despre ce amenintare vorbesti. Mi s-a spus sa contribui pozitiv la Hermeneia si va asigur ca veti primi exact ceea ce meritati, pe masura priceperii mele. De ce traieste cu impresia ca in jurul tau sunt atacuri sau amenintari cand, de fapt, eu am fost cel insultat, iar tu, trebuie, pur si simplu sa-i avertizezi pe cei in cauza. Oricum, multumesc, am salvat paragrafele lui Yester si raspunsul tau ca sa mi le aduc aminte mai bine.
pentru textul : sebi cel nebun după poezie deChiar dacă, pe alocuri, se repetă destule (de dragul expresivităţii, aş spune), textul are un discurs închegat şi bine strunit. Şi are unele imagini foarte faine.
pentru textul : ghid de apărare împotriva mea deVa multumesc mult si va astept la cenaclu!
pentru textul : Cenaclul Virtualia Iași - la ediția a XI-a deAlina, fraza mentionata de tine n-are nici o legatura cu textul tau. se referea la comentariul lui francisc. imi cer scuze pentru offtopic
pentru textul : karuna deDraga Sapphire, te asigur ca nu am intentionat sa initiez o polemica sau atac la persoana. Ne cunoastem de mult, eu si Bogdan. El nu are nevoie de inger pazitor si intelege diferenta dintre ironie si gluma, virtual si real. M-am bucurat sa vad ca posteaza aici si i-am citit cu interes textul. Acelasi comentariu i l-as fi scris pe orice site in virtutea dreptului fundamental la exprimare libera. Dar daca pe hermeneia nu se poate o sa fiu mai atenta pe viitor. Multumesc pentru atentionare. LS
pentru textul : O sută de cărți pentru dislexicii români deDa, Paul, iată ,,versurile începute ieri" cum spuneai în poemul precedent :)
S-a meritat să fie terminate. La prima citire liberă, abia am descifrat ultimul vers din cauza unui plâns care m-a surprins. Versurile de mare forţă şi imaginile sugestive mi-au strecurat un dor mare de tinereţe, de liceu, de vremea primelor îndrâgostiri. Nu ştiu de ce, când e vorba de amintirile din liceu, ne amintim cu drag zilele de toamnă.
La a nu mai ştiu câta citire, observ tehnica prin care sentimentul acesta copleşitor uneori, dorul, este bine dozat, discret sugerat.
Încerc să fac o legătură între titlu şi poem, caut fructele din text...la un moment dat tresar la versul ,,strivită și lipsită de rost îmi simt
tinerețea"...Oare ai fi vrut-o cu mai mult rod? Dar nu e plină ea de pere galbene? de struguri... de amintiri, de prieteni, de poezie, de El, cel care le înţelege pe toate? Smochinul nu trebuie tăiat, are atâta rod! :)
La final spun din nou ca tine: uneori plânsul de dor e ca atunci când ,,a murit cel mai drag om de pe pământ".
Pentru forţa poemului, pentru toată ideatica lui, pentru impactul asupra lectorului, mai exact asupra mea, aş vrea să evidenţiez acest poem împreună cu felicitări şi mulţumiri, Paul.
Aa! Nu am înţeles ce e cu vorbele ruseşti :) Or fi vorbe neînţelese ( atunci mai bine erau turceşti ), sau poate sunt un ,,link" către una din limbile străine învăţate în liceu, sau..sau... :)
pentru textul : eu mă închin în fața pomului cu fructe deDa, Ottilia, cred că ai dreptate în privinţa exprimării. Este o mare bucurie să te ştiu aproape de gândurile mele prăfuite de amintiri.
pentru textul : ceainicul deîmi place stilul tău naiv asumat, copilăresc, fără prețiozități dar parcă tinzi să dilueazi, să prozaizezi îți sugerez să îți revezi textele și să elimini redundanțele... cum ar fi de pildă mai sus repetarea supărătoare a cuvântului ceaslă ( de altfel, frumos și sugestiv- sinonim pentru șaslă- struguri?) succes!
pentru textul : Fericirea de a vinde un coș de ceaslă deCurat real. Lacoste e o firmă de tricouri parcă. Și da, am fost la un pas să scriu vineri cu V mare. Dar nu mai sunt sigur daca Crusoe chiar l-a întâlnit, sau a fost numai o închipuire de-a lui. Sau invers. Aaa, si Lacoste ăla mai are un frate, cred, care a scris o fenomenologie a timpului din care n-am înțeles mare lucru. S-ar putea să aibă și un castel undeva pe-o vale. Rameau, mă face fericit confirmarea că nu există prezent. Mă bucur c-ați trecut pe aici.
pentru textul : Un gând de vineri deCred că e un text care îşi propune doar să fie incipitul în cititor. Incipitul introspecţiei. Pare scris la prima mână şi fără prea mare miză intrinsec literară.
pi punct es: Nu ştiu de ce, dar aici m-am amuzat copios: "Azi noapte am avut febră și am văzut avioane."
pentru textul : ... căluții în flăcări deTreceam... Sonetul tău m-a oprit frumos din drum. Reușești sa surprinzi și sa transmiți iubirea, cu farmecul dar și cu frământările ei, precum și ambivalenta femeii... Felicitări!
pentru textul : Sonet 177 deaproape ca nu mai imi vine sa comentez. in ultimul timp mereu se leaga cineva de mine. deci e clar ca nu ma pricep la comentarii stil.
pentru textul : crochiu II detrebuie sa-mi fac mult curaj pentru sinceritate si parca m-as arunca de pe casa.
e un crochiu poetic reusit, consistent in ciuda laconismului, dar e cam invechit. e un fel de limuzina poetica pentru fandositi lipsiti de vitalitate.
eu as zice ca esti tu intr-o pasa proasta astazi bobadile, ceva depresii de duminica...
pentru textul : fado curvo deDragă Alina, mă faci să roșesc... Mulțumesc mult. Cu cele 7 ore diferență față de România nu știu cât de ușor mi-ar fi fost să intru în direct... În fine, dacî îm' mai vin idei di expluatari a graiului bucovinean, o sî mai scriu.
pentru textul : Mâțâli deRaluca Blezniuc, apreciez sfatul si chiar imi place varianta ta, dar, cred in poem, doar cu alunita pe el. Pe viitor, voi tine cont de sugestiile tale. Te astept cu aceeasi sinceritate.
pentru textul : desperado dePagini