un text patriotic despre o lume străină lumii. apreciez suferința ce o marturisește textul, care se relevă din primele versuri în care toamna - simbol al morții/somnului - iarăși se muncește să renască. trist! mircea.
iată măi bobadile unul din acele momente cînd îmi vine să zic în limba neaoşă americănească "whatever!". pe bune că te ofuschezi degeaba. şi mai şi te cocoşeşti la mine ca şi cum ţi-aş fi luat din trese. părerea mea (umilă, cum altfel) este că nu este mare difernţă între a spune "vînare de cuvînt" sau forma de participiu trecut "vînat de cuvînt". dar dacă tu zici că e mare diferenţă îţi ofer satisfacţia.
Cand nu pedepseste legea scrisa de om, pedepseste legea lui Dumnezeu. Data viitoare apelez la politia animalelor. Chiar ma gandeam ce texte horror se studiau in scoala, Miorita, Baltagul, Mesterul Manole, Ion, Rascoala. Crima si pedeapsa (nu, nu cartea, ci la propriu).
Recunosc atat ca in ultima vreme a trebuit sa umblu din nou pe la optician si pe la dioptriile ochelarilor mei pentru citit cat si ca am ramas un impatimit al experimentului si indeosebi al celui vizual dar.... in acest text care promitea atat de mult prin titlu (steampunk este un subiect incitant) nu am "vazut" nimic... e mai degraba o pseudo-cronica cinematografica cu aspiratii de eseu pe aceeasi tema. Prozodia insa nu e rea, infatisandu-mi o autoare cu inclinatii catre romanul-scenariu. In final nu inteleg ce importanta are cine a produs si ce in asociere cu cine... vindem ceva pe aici si eu nici n-am bagat de seama? Andu
îmi place felul în care realul si imaginarul se completeaza reciproc, uneori alternând, alteori topindundu-se într-un întreg indestructibil.
"aș vrea să îți spun
nu mai atinge nu mai atinge
corpul fizic aici este durerea
nu-mi trebuie oameni reali
care să mă compare cu mîinile lor
să mă mîngăie până la sânge
.
.
.
eu știu că și ție ți-a vândut cineva
o noapte
.......
cu oameni
ireali"
...iar moartea poate fi o recompensa atunci când urmeaza unei vieti inutile. atât ma pricep eu sa-ti spun despre un poem care m-a miscat. din toata inima -o penita.
Deoarce, in ciuda avertismentelor nostre, ati continuat sa incalcati articolul 9.7 din regulament, Consiliul Hermeneia a decis suspendarea contului dvs. pentru o luna.
ca o haină uitată la mine de către o persoană dragă, sunt cuvintele tale, Adriana. iar dacă bucuria ta e un plus de-al meu cu atât mai bine ;) mulțam fain și o seară plăcută!
Eu nu te mușc nicodeme. Habar nu am cum mușcă un tasmanian devil. Dar de vreme ce tu știi înseamnă că te preocupă.
Eu ți-am arătat unde cred că greșești. Încrîncenarea și furia cu care răspunzi mă fac să cred că am atins un punct nevralgic la tine. Nu știu cine trăiește în minciună, eu nu îmi permit să judec viața nimănui. Dar știu că de obicei cine judecă va fi judecat. Mai ales fiindcă judecă fără să cunoască. Sau cunoscînd strîmb. În orice caz faptul că ți-am repetat un lucru înseamnă că este ceva simptomatic la tine. Iar faptul că azi ți l-a mai spus și altcineva, știi cum e... „..dacă doi îți spun că ești beat....”
Nu cred că am luat-o razna „în ce privește Cuvîntul”. Ar trebui să poți avea argumente ca să faci o astfel de acuzație. Și bineînțeles, ar trebui să fie argumente adevărate și care să aibă sens. Vorbele aruncate aiurea sînt o dovadă de minte înfierbîntată și doar atît. Cred că tu ar trebui să te trezești.
Nu știu la ce bătatie de joc te referi. Nu am criticat „poeziile” tale ci o anumită poezie care în opinia mea este lamentabil scrisă și în plus este aproape hilară acolo în asocierea cu divinitatea. Dar, așa cum am spus, dacă nu poți depăși limita kitsch-ului cu siguranță că nu poți vedea decît dogmatic (la modul negativ) lucrurile.
Nu îmi amintesc să fi comparat sau pus în balanță yin și yang cu Dumnezeu. Crede-mă, nu mă simt vinovat pentru asocierile bizare pe care le faci în mintea ta. Și mă simt liber să scriu despre orice aleg să scriu. Numai o minte frustrată și sectar-pudibondă poate vedea vaci sfinte acolo unde nu sînt decît... vaci.
Și da, strofa aceea mi se pare plictisitoare și asociată cu ideea lui Hristos și a iubirii lui mi se pare ceva extrem de ieftin și facil. Așa cum ți-a spus și Călin, ștacheta a fost ridicată de oameni care au scris cu talent și au turnat picătură de artă. Iar iubirea lui Dumnezeu este ceva atît de special încît asocierea cu astfel de manele religioase mi se pare (mie cel puțin) o ofensă, și așa cum spuneam, ceva ce probabil intră sub incidența poruncii a treia, dacă ar fi să devenim tehnici.
„nu te înţeleg şi nu vreau să pricep.”... o astfel de declarație te așează, dragul meu, într-o categorie de oameni, undeva între trist și periculos.
Nu înțeleg unde am călcat eu porunc aceea și unde nu am scris cu respect numele lui Dumnezeu. Cît despre „cum am eu de gînd” să scriu numele lui Dumnezeu nu îmi dau seama de unde poți tu să știi tu lucrul acesta.
Așa cum am prevăzut ai răspuns cu prea multă orbire, încrîncenare și venin ca să poți pricepe ce ți se spune. Cînd te vei mai calma poate mai sînt șanse.
o lume secretă a-b-c-d în geometria inimii proiectată sub coordonatele unui alt timp, sigur al tinereții: "între a și b există mereu un ce care se cere trecut trecutul tău, trecutul meu și trecutul trecutului nostru". sună a a cacofonie însă "pentru că- cum ar fi" și e păcat...
credibil şi incredibil textul. curge ca un un fir curgător care după două trei ploi se umfla cât o guşă de curcan furios.
excelent finalul. la "din pârâu acela" lipseşte un l, iar fimituri? prin dicţionare nu e, nu ştiu de vreun regionalism, educă-mă! :)
Parere: stiu ca "se poarta", dar inserarea acestor englezisme nu face decat sa dea o nota de ieftin intregului text. Daca asta ti-a fost intentia, e ok. Daca nu, poate ca ar trebui sa te mai gandesti. Si cred ca te puteai lipsi de acel "Dee...tot e bine"; ironia trebuie sugerata, nu oferita pe tava. Per ansamblu, un text destul de facil, nu te indeamna sa-l recitesti, nu-ti ridica probleme, nu... Un fel de fotografie pe care o zaresti si treci mai departe. Doar versului final i-as da o sansa, dupa o eventuala modificare.
sensibilitatea acestor randuri nu se poate incadra doar intr-o simpla poezie. exista tente autobiografice ce nu pot fi uitate atat de usor, raman impregnate dramatic sub carne intre consoane, devastand anacronic propria existenta: "aș fi vrut să-ți spun că mi-e bine că sînt un erou că mi-a prins bine cheia pe care mi-o legai la gît cu ață galbenă sperînd că voi deschide cu ea orice lume" totul pare o litanie veche numai a ta pe care o impachetezi vremelnic in cuvinte incerci sa le pierzi prin case prin sertare pe rafturi ele se intorc umile inapoi la nesfarsit lasand ecoul bolnav al trecutului sa invadeze prezentul: "iar tu nu spui nimic te-ai închis într-o lacrimă ca-ntr-o biserică fără acoperiș" clipele de altadata raman agatate dincolo de singuratate, precum luminile unui oras indepartat intangibil, ca vocea unui copil uitat prin cutele sufletului ce refuza sa creasca: "ce dar să-ți aduc mamă..." iata in schimbul acestui poem un dar din partea mea: Albinoni
Nu ştiu, a fost doar un gând spontan. A trebui să-l scot din mine, am făcut-o în 2 minute. De obicei, nu cred în spontaneitatea brută. Probabil că e un text mai slab sau slab de-a dreptul. În fine. Doar un text. Poate să se ducă pe pustie.
Snowdon King, imi sunt f clare avantajele si dezavantajele mediului literar web si cred ca si tie. dar in afara de "novici" si cei care "le faciliteaza munca de atelier" nu stiu cu ce fel de useri ai mai avut tangente. iar daca n-ai avut nu inseamna ca n-ai fi putut avea.
nu este nici un deranj. Ar trebui ca acum să îţi poţi publica textul. dacă ai probleme te rog să îmi spui ca să ţi-l public eu. de asemeni observ că sănt două texte cu acelaşi titlu deci probabil că ar trebui să te hotărăşti la unul şi pe celălalt să îl ştergi
multumesc pentru analiza deosebit de pertinentà si de sensibilà. cu acest prilej doresc ca membrii sitului sà considere invitati la viitoarele mele lansàri
oooo. mă faci să zîmbesc mădălina. ostilități la mine? tu chiar crezi ce spui? sau te-ai împiedicat în propria ironie și acum nu mai știi cum să îți găsești echilibrul? știi, mă uit la tine și nici nu știi cît de mult mă văd pe mine. cu o singură excepție. vreo două zeci de ani. știi la ce folosec ăștia? nu, nu la orgolii gerontocentrice. ci la cîteva grame de înțelepciune mai mult. atît. dar asta, in the great scheme of things, este extrem de important. în ce privește lucrurile „evidente” nu știu despre ce faci vorbire. cînd am pomenit de darul profeției am crezut că vei înțelege. adică că nimeni nu cunoaște viitorul. nici măcar tu. și nu îl poate numi „evident”. și nici nu poate folosi în mod mecanic instrumentul inducției sau al statisticii. iar la urma urmei nu toate textele postate acum sînt proaste. dimpotrivă. deci, chiar nu înțeleg de ce te burzuluiești la mine de vreme ce gafa cu „grețurile de dimineață” nu îmi aparține. iar un semn al toleranței... creștine este și faptul că, de vreme ce arunci cu farfuria de frișcă în cineva, nu te superi dacă o primești înapoi. pe bune, nu sînt nici ostil și nici ranchiunos. nu funcționez așa. nu mă cunoști.
un sonet frumos care-mi aminteste despre atmosfera din scrierile despre mare ale lui Joseph Conrad.remarc :
"au să mă-ntorc spre tine strigându-te: Pământ!". cu cele bune.
cuvântul ăsta pompos nu reuşeşte să ridice calitatea textului ăstuia umplut de sângele sudorii pseudo-artistice. şi tu erai cel împotriva atâtori sâni pe site şi iată acum pui mâna tu pe ei ca pe coarnele plugului. vezi îndemnul acela: "cine pune mâna pe coarnele plugului şi se uită înapoi..."
deci înainte, pe ei, să nu rămâi tu mai fraier.
Cristina aberezi si am impresia ca bunul meu simt si rabdarea pe care am dovedit-o cu tine si cu iesirile tale in decor sint pierdere de vreme. tocmai ai pierdut din partea mea bunavointa de a-ti mai oferi explicatii. esti tipul de om caruia se merita sa i se taie scurt macaroana. si atit. nu mai spera sa mai primesti vreodata explicatii de la mine.
Umbra unei uriașe fleur de lieu începe să întunece orizontul. Îți spui că norul acela este încă departe, îți spui că te afli încă în siguranță, la adăpost de tot ce e rău, că încă nu are rost să-ți cauți refugiu. Dar răul se află deja chiar pe strada ta și-ți dai dintr-o dată seama că...nu ai unde să fugi!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
un text patriotic despre o lume străină lumii. apreciez suferința ce o marturisește textul, care se relevă din primele versuri în care toamna - simbol al morții/somnului - iarăși se muncește să renască. trist! mircea.
pentru textul : mama أم deiată măi bobadile unul din acele momente cînd îmi vine să zic în limba neaoşă americănească "whatever!". pe bune că te ofuschezi degeaba. şi mai şi te cocoşeşti la mine ca şi cum ţi-aş fi luat din trese. părerea mea (umilă, cum altfel) este că nu este mare difernţă între a spune "vînare de cuvînt" sau forma de participiu trecut "vînat de cuvînt". dar dacă tu zici că e mare diferenţă îţi ofer satisfacţia.
pentru textul : de unde cuvântul nu poate ajunge deCand nu pedepseste legea scrisa de om, pedepseste legea lui Dumnezeu. Data viitoare apelez la politia animalelor. Chiar ma gandeam ce texte horror se studiau in scoala, Miorita, Baltagul, Mesterul Manole, Ion, Rascoala. Crima si pedeapsa (nu, nu cartea, ci la propriu).
pentru textul : Motanul Fuior și Securitatea statului deRecunosc atat ca in ultima vreme a trebuit sa umblu din nou pe la optician si pe la dioptriile ochelarilor mei pentru citit cat si ca am ramas un impatimit al experimentului si indeosebi al celui vizual dar.... in acest text care promitea atat de mult prin titlu (steampunk este un subiect incitant) nu am "vazut" nimic... e mai degraba o pseudo-cronica cinematografica cu aspiratii de eseu pe aceeasi tema. Prozodia insa nu e rea, infatisandu-mi o autoare cu inclinatii catre romanul-scenariu. In final nu inteleg ce importanta are cine a produs si ce in asociere cu cine... vindem ceva pe aici si eu nici n-am bagat de seama? Andu
pentru textul : Desene steampunk deDorin!
pentru textul : Sprint final, în gheare dede ce nu folosesti "o bucata din mine" ? De ce "de carne"? Si cind spui carne te referi la "sarx" sau la "soma"?
pentru textul : Cântecul unei chemări nerăspunse deîmi place felul în care realul si imaginarul se completeaza reciproc, uneori alternând, alteori topindundu-se într-un întreg indestructibil.
"aș vrea să îți spun
nu mai atinge nu mai atinge
corpul fizic aici este durerea
nu-mi trebuie oameni reali
care să mă compare cu mîinile lor
să mă mîngăie până la sânge
.
.
.
eu știu că și ție ți-a vândut cineva
o noapte
.......
cu oameni
ireali"
...iar moartea poate fi o recompensa atunci când urmeaza unei vieti inutile. atât ma pricep eu sa-ti spun despre un poem care m-a miscat. din toata inima -o penita.
pentru textul : kodak film deDeoarce, in ciuda avertismentelor nostre, ati continuat sa incalcati articolul 9.7 din regulament, Consiliul Hermeneia a decis suspendarea contului dvs. pentru o luna.
pentru textul : Aleșii noștri sunt dispuși să asculte tot românul deca o haină uitată la mine de către o persoană dragă, sunt cuvintele tale, Adriana. iar dacă bucuria ta e un plus de-al meu cu atât mai bine ;) mulțam fain și o seară plăcută!
pentru textul : siberii suspendate deEu nu te mușc nicodeme. Habar nu am cum mușcă un tasmanian devil. Dar de vreme ce tu știi înseamnă că te preocupă.
pentru textul : despre iubire deEu ți-am arătat unde cred că greșești. Încrîncenarea și furia cu care răspunzi mă fac să cred că am atins un punct nevralgic la tine. Nu știu cine trăiește în minciună, eu nu îmi permit să judec viața nimănui. Dar știu că de obicei cine judecă va fi judecat. Mai ales fiindcă judecă fără să cunoască. Sau cunoscînd strîmb. În orice caz faptul că ți-am repetat un lucru înseamnă că este ceva simptomatic la tine. Iar faptul că azi ți l-a mai spus și altcineva, știi cum e... „..dacă doi îți spun că ești beat....”
Nu cred că am luat-o razna „în ce privește Cuvîntul”. Ar trebui să poți avea argumente ca să faci o astfel de acuzație. Și bineînțeles, ar trebui să fie argumente adevărate și care să aibă sens. Vorbele aruncate aiurea sînt o dovadă de minte înfierbîntată și doar atît. Cred că tu ar trebui să te trezești.
Nu știu la ce bătatie de joc te referi. Nu am criticat „poeziile” tale ci o anumită poezie care în opinia mea este lamentabil scrisă și în plus este aproape hilară acolo în asocierea cu divinitatea. Dar, așa cum am spus, dacă nu poți depăși limita kitsch-ului cu siguranță că nu poți vedea decît dogmatic (la modul negativ) lucrurile.
Nu îmi amintesc să fi comparat sau pus în balanță yin și yang cu Dumnezeu. Crede-mă, nu mă simt vinovat pentru asocierile bizare pe care le faci în mintea ta. Și mă simt liber să scriu despre orice aleg să scriu. Numai o minte frustrată și sectar-pudibondă poate vedea vaci sfinte acolo unde nu sînt decît... vaci.
Și da, strofa aceea mi se pare plictisitoare și asociată cu ideea lui Hristos și a iubirii lui mi se pare ceva extrem de ieftin și facil. Așa cum ți-a spus și Călin, ștacheta a fost ridicată de oameni care au scris cu talent și au turnat picătură de artă. Iar iubirea lui Dumnezeu este ceva atît de special încît asocierea cu astfel de manele religioase mi se pare (mie cel puțin) o ofensă, și așa cum spuneam, ceva ce probabil intră sub incidența poruncii a treia, dacă ar fi să devenim tehnici.
„nu te înţeleg şi nu vreau să pricep.”... o astfel de declarație te așează, dragul meu, într-o categorie de oameni, undeva între trist și periculos.
Nu înțeleg unde am călcat eu porunc aceea și unde nu am scris cu respect numele lui Dumnezeu. Cît despre „cum am eu de gînd” să scriu numele lui Dumnezeu nu îmi dau seama de unde poți tu să știi tu lucrul acesta.
Așa cum am prevăzut ai răspuns cu prea multă orbire, încrîncenare și venin ca să poți pricepe ce ți se spune. Cînd te vei mai calma poate mai sînt șanse.
o lume secretă a-b-c-d în geometria inimii proiectată sub coordonatele unui alt timp, sigur al tinereții: "între a și b există mereu un ce care se cere trecut trecutul tău, trecutul meu și trecutul trecutului nostru". sună a a cacofonie însă "pentru că- cum ar fi" și e păcat...
pentru textul : din viața noastră secretă depromit să mă gândesc, mi-aş dori ceva de efect.
pentru textul : stare de fapt dedar vă mulţumesc şi mă bucur că nu sunteţi supărat.
credibil şi incredibil textul. curge ca un un fir curgător care după două trei ploi se umfla cât o guşă de curcan furios.
pentru textul : Oala cu lapte deexcelent finalul. la "din pârâu acela" lipseşte un l, iar fimituri? prin dicţionare nu e, nu ştiu de vreun regionalism, educă-mă! :)
Parere: stiu ca "se poarta", dar inserarea acestor englezisme nu face decat sa dea o nota de ieftin intregului text. Daca asta ti-a fost intentia, e ok. Daca nu, poate ca ar trebui sa te mai gandesti. Si cred ca te puteai lipsi de acel "Dee...tot e bine"; ironia trebuie sugerata, nu oferita pe tava. Per ansamblu, un text destul de facil, nu te indeamna sa-l recitesti, nu-ti ridica probleme, nu... Un fel de fotografie pe care o zaresti si treci mai departe. Doar versului final i-as da o sansa, dupa o eventuala modificare.
pentru textul : Noua dragoste desensibilitatea acestor randuri nu se poate incadra doar intr-o simpla poezie. exista tente autobiografice ce nu pot fi uitate atat de usor, raman impregnate dramatic sub carne intre consoane, devastand anacronic propria existenta: "aș fi vrut să-ți spun că mi-e bine că sînt un erou că mi-a prins bine cheia pe care mi-o legai la gît cu ață galbenă sperînd că voi deschide cu ea orice lume" totul pare o litanie veche numai a ta pe care o impachetezi vremelnic in cuvinte incerci sa le pierzi prin case prin sertare pe rafturi ele se intorc umile inapoi la nesfarsit lasand ecoul bolnav al trecutului sa invadeze prezentul: "iar tu nu spui nimic te-ai închis într-o lacrimă ca-ntr-o biserică fără acoperiș" clipele de altadata raman agatate dincolo de singuratate, precum luminile unui oras indepartat intangibil, ca vocea unui copil uitat prin cutele sufletului ce refuza sa creasca: "ce dar să-ți aduc mamă..." iata in schimbul acestui poem un dar din partea mea: Albinoni
pentru textul : mater misericordiae deNu ştiu, a fost doar un gând spontan. A trebui să-l scot din mine, am făcut-o în 2 minute. De obicei, nu cred în spontaneitatea brută. Probabil că e un text mai slab sau slab de-a dreptul. În fine. Doar un text. Poate să se ducă pe pustie.
pentru textul : Retroactiv deCe este o aforemă?
pentru textul : (3) Aforeme deSnowdon King, imi sunt f clare avantajele si dezavantajele mediului literar web si cred ca si tie. dar in afara de "novici" si cei care "le faciliteaza munca de atelier" nu stiu cu ce fel de useri ai mai avut tangente. iar daca n-ai avut nu inseamna ca n-ai fi putut avea.
pentru textul : analiza manifestului boierismului deAdri,
nu este nici un deranj. Ar trebui ca acum să îţi poţi publica textul. dacă ai probleme te rog să îmi spui ca să ţi-l public eu. de asemeni observ că sănt două texte cu acelaşi titlu deci probabil că ar trebui să te hotărăşti la unul şi pe celălalt să îl ştergi
pentru textul : jurnal pentru zile și cuvinte I demultumesc pentru analiza deosebit de pertinentà si de sensibilà. cu acest prilej doresc ca membrii sitului sà considere invitati la viitoarele mele lansàri
pentru textul : Apariție editorială 2007: „NOUS” – Daniella Mutiu deadaugire: un endecasilab si un decasilab iambic
pentru textul : Răvașe de laLiz (IV) deoooo. mă faci să zîmbesc mădălina. ostilități la mine? tu chiar crezi ce spui? sau te-ai împiedicat în propria ironie și acum nu mai știi cum să îți găsești echilibrul? știi, mă uit la tine și nici nu știi cît de mult mă văd pe mine. cu o singură excepție. vreo două zeci de ani. știi la ce folosec ăștia? nu, nu la orgolii gerontocentrice. ci la cîteva grame de înțelepciune mai mult. atît. dar asta, in the great scheme of things, este extrem de important. în ce privește lucrurile „evidente” nu știu despre ce faci vorbire. cînd am pomenit de darul profeției am crezut că vei înțelege. adică că nimeni nu cunoaște viitorul. nici măcar tu. și nu îl poate numi „evident”. și nici nu poate folosi în mod mecanic instrumentul inducției sau al statisticii. iar la urma urmei nu toate textele postate acum sînt proaste. dimpotrivă. deci, chiar nu înțeleg de ce te burzuluiești la mine de vreme ce gafa cu „grețurile de dimineață” nu îmi aparține. iar un semn al toleranței... creștine este și faptul că, de vreme ce arunci cu farfuria de frișcă în cineva, nu te superi dacă o primești înapoi. pe bune, nu sînt nici ostil și nici ranchiunos. nu funcționez așa. nu mă cunoști.
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deun sonet frumos care-mi aminteste despre atmosfera din scrierile despre mare ale lui Joseph Conrad.remarc :
pentru textul : Sonet 225 de"au să mă-ntorc spre tine strigându-te: Pământ!". cu cele bune.
cuvântul ăsta pompos nu reuşeşte să ridice calitatea textului ăstuia umplut de sângele sudorii pseudo-artistice. şi tu erai cel împotriva atâtori sâni pe site şi iată acum pui mâna tu pe ei ca pe coarnele plugului. vezi îndemnul acela: "cine pune mâna pe coarnele plugului şi se uită înapoi..."
pentru textul : secretele noastre împrumutate dedeci înainte, pe ei, să nu rămâi tu mai fraier.
V-am răspuns și eu aici: http://hermeneia.com/content/poezie/cind_dragostea_n_a_murit_pentru_tine
pentru textul : prezervativ deCristina aberezi si am impresia ca bunul meu simt si rabdarea pe care am dovedit-o cu tine si cu iesirile tale in decor sint pierdere de vreme. tocmai ai pierdut din partea mea bunavointa de a-ti mai oferi explicatii. esti tipul de om caruia se merita sa i se taie scurt macaroana. si atit. nu mai spera sa mai primesti vreodata explicatii de la mine.
pentru textul : Lucia Marinescu - suspendare cont deUmbra unei uriașe fleur de lieu începe să întunece orizontul. Îți spui că norul acela este încă departe, îți spui că te afli încă în siguranță, la adăpost de tot ce e rău, că încă nu are rost să-ți cauți refugiu. Dar răul se află deja chiar pe strada ta și-ți dai dintr-o dată seama că...nu ai unde să fugi!
pentru textul : Nu mai ai unde să fugi deinca o mica observatie: daca se poate, redimensioneaza fotografia din pagina personala. multumesc.
pentru textul : Partir c’est mourir un peu denuș ce să zic... ăștia or cam mușcat din orice:) în rest, fado. nu știu de ce te-ai oprit când mai aveai atâta de scris... La mulți ani, normal:)
pentru textul : fado deda, cred ca este mai degraba un crochiu pe care se poate construi altceva mai tirziu
pentru textul : epitaful cuvintelor dePagini