Bună, Crin. Mă bucur să regăsesc textele tale. Îmi place mult prospețimea ideilor tale, faptul că narațiunea se construiește în jurul unei idei, ca o plantă agățătoare în jurul unui stâlp. Surprinzi momente, nu urmărești neapărat un fir epic prestabilit, mă regăsesc și eu în stilul ăsta și probabil de-asta îmi place atât de mult. Frumos introdusă repetiția lui "prea târziu", ca o expresie a regretului, a ireversibilității, și mai ales a faptului că cei doi sunt prizonierii propriilor vieți. Finalul aș zice că e ușor previzibil dar este atât de firesc redat, încât asta contează mai puțin. A, și btw, și Coldplay e mișto :)
Multumesc pentru atentie, Dana Nicolae. Parerile tale conteaza. Voi vedea cum se ce va iesi pana la capat, inca nu face parte din vreun proiect de carte. Sa ai pace, Dancus
Mă bucur să știu că cineva a înțeles noțiunea gândindu-se la "Peste aspidă si vasilisc vei pasi si vei calca peste leu si peste balaur." ...mările agreste...îmi amintesc că acest minipoem a fost acuzat de plagiat în 2002 prin utilizarea termenului agreste (întâlnit tocmai la Cărtărescu) uitându-se că și Ion Barbu îl are într-un anume context. Dar nu "traduc" mările agreste. Unii dintre noi se întâlnesc/se vor întâlni cu ele tot timpul.
Dinu, multumesc pentru cuvinte scrise si rostite. De rostit, cuvintele se pot rosti in seara de 20 decembrie 2008, la Cenaclul Virtualia din Iasi, unde te asteptam si pe tine!
ce nu-mi place:
Virgil, cum te poate poseda o moluscă ? adică, ce anume îmi sugerezi tu prin acest vers ? înţeleg, te posedă ( Doamne fereşte) un demon, un vârcolac sau mai ştiu eu ce entitate eterică, dar o moluscă ? care este corespondentul posesiei unei moluşte?
ce emoţie îmi stârneşte mie această metaforă ( mă rog, metaforă...) ca eu să spun: da, uite, Virgil, exprimă aici starea aia de...de ce?
câinele tău râde? în poezie, desigur. dar nu e fabulă, e totuşi o poezie. acel "râde" nu aduce nimic notabil în aceasta decât o stranietate de banc. ca nuca în perete sau doar dacă nu vrei să creezi impresia unui decor halucinant, nepregătit însă de nici un alt element...
ce mi-a plăcut:
aerul de tristeţe, teama, bucuria măruntă a unui eveniment "am fost anunţat că nu am mai sforăit" şi finalul. nu e el chiar deosebit de original, dar în context devine salvator.
moartea doarme scufundată în modelul din covor
e pace
și încă e devreme
un portret reușit, poate cioburile acelea din versul 5 sfâșie oarecum blândețea exprimării, multe semne și simboluri bine redate, subtitlul este unul care esențializează și dă lumină textului, da, un text care se cere citit cu atenție...
Quenn, Bianca, Franco, vă mulțumesc! Nu m-am gândit deloc la regizare, ci doar la scuturarea oricărei urme personale de patetism! Bianca, mă voi gândi la sfaturile tale, thanks!
Am interpretat destul de simplist,în sensul ca este destul de greu sa gasesti linistea sub ruina unui cutremur.Dar mai stii?Daca am gresit,iarta.Iar parerea despre text ,cum poate fi alta decât...doar sunt "fan" al tau,ai uitat?:)))
parerea mea ramine ca a scrie un text poetic religios si contextualizat istoric este foarte greu daca nu imposibil. este foarte usor sa aluneci in bombasticism adulator sau descriptiv insipid. poezia nu este "ana are mere" ci poezia este "ana are mere... in sin" ca si sexualitatea, spiritul religios poate deveni foarte plictisitor daca nu stie sa ascunda si sa sugereze subtil. osanale poate scrie oricine, poezie foarte putini. dar nu iti fa probleme, puteam sa fiu si mai dur
Virgil, se spune despre o limbă vorbită că are o ortografie fonetică (sau mai precis fonemică) atunci cînd relația dintre forma scrisă și forma pronunțată este regulată, în sensul că dacă se cunoaște un set de reguli orice cuvînt scris poate fi pronunțat corect și orice cuvînt vorbit poate fi scris corect. Româna este într-o bună măsură o astfel de limbă. Ştii tu vremurile Şcolii Ardelene, ale Daciei Literare (Kogălniceanu) şi Titu Maioresciene... cam pe calea asta merg eu. Când vreau, desigur:)!
D-na.Luminita, va stimez din toate punctele mele de vedere, va multumesc pentru obiectia facuta textului si aprecieri. Aveti perfecta dreptate, am adus unele modificari, sper sa fie edificatoare.Incaodata, multumesc!
Cu stima ,
Iuri.
Rețin "ceva inteligent / legat de principiile poeților" și "să am tupeu să port tocuri și să folosesc diminutive". Să ceri sponsorizare de la Connex pentru volum. :)
Virgil, ai dreptate în privința acestei metehne a mea de a mă autoexplicita. Mulțumesc pentru trecere și sunt fericit că ai apreciat poezia cel puțin ca infrastructură imagistică...
" Ce n-am înţeles este legat de faptul că puteai să mă sfătuieşti pur şi simplu că ar fi bine să scot din text ghilimelele".
Exact asta am făcut. Spuneam:
"Trebuie să lipsească ghilimelele din construcţiile de genul mă trezeam, de multe ori „gata îmbrăcat" / pe "inima goală"/ "trag pe gât"/ "non stop" / plecau să "se adape"/ "trofeul" se odihnea rece şi ameţitor în chiloţi" etc etc"
Apoi am argumentat de ce. Te-a lezat, probabil, expresia "de prost gust". Dar chiar aşa sunt, nu există o descriere mai corectă. Nu ne apucăm să punem figurile de stil între ghilimele, e un fapt elementar. Aşa cum nu explicăm, între paranteze, metaforele poeziei pe care tocmai am scris-o, aşa cum nu ne apucăm să explicăm un banc pe care tocmai l-am spus etc. Dacă am face asta, am face ceva de "prost gust", deoarece faptul ăsta presupune incapacitatea comprehenisvă a auditoriului
A plecat dintre noi eternul dizident al marelui oraș, un mare Actor al tinereții noastre, Florian Pittiș. "Sînt tînãr, Doamnã, vinul mã știe pe de rost și ochiul sclav îmi carã fecioarele prin sînge, cum aș putea întoarce copilul care-am fost cînd carnea-mi înflorește și doar uitarea plînge. Sînt tînãr, Doamnã, lucruri am așezat destul ca sã pricep cãderea din somn spre echilibru, dar bulgãri de luminã dac-aș mînca, sãtul nu m-aș încape în pielea mea de tigru. Sînt tînãr, Doamnã, tînãr cu spatele frumos și vreau drept hranã lapte din sfîrcuri de cometã, sã-mi creascã ceru-n suflet și stelele-n os și sã dezmint zapada pierdut în piruetã. Sînt tînãr, Doamnã, încã aripile mã țin chiar de ating pãmîntul pe-aproape cu genunchii, aceastã putrezire mã-mbatã ca un vin cãci simt curgînd printr-însa bunicile și unchii. Sînt tînãr, Doamnã, tînãr, de-aceea nu te cred, oricît mi-ai spune, timpul nu își ascute gheara deși arcașii ceții spre mine își reped sãgețile vestirii. Sînt tînăr. Bunã seara!" Așa rămâne în sufletul nostru Florian Pittiș
Ela, imaginile sunt alese special a fi dure, omenești, însă mă gândesc să schimb "acrilic" doar. Tu ai fi ales alte cuvinte, dar fiecare cuvânt ne reprezintă mai mult decât credem noi, nu? Probabil că alaltăieri aveam o stare "acrilică". :) De 13 ori apare "dumnezeu", din 12+1, însă în volum se va contura altfel, nu va deranja repetiția, sper. Acolo unde ai subliniat tu, era și la mine cu ștersături. Mă gândesc și la alte variante. Îți mulțumesc pentru sfaturi și aprecieri.
era sa trec pe linga poezia ta si imi parea chiar rau. imi place aceasta frontiera invizibila redefinita de tine, al saselea simt ce iti spune altceva, dincolo de conventii, prejudecati...un gest simplu, un arabesc al zimbetelor, privirilor, usoare ca funigeii necuvintelor...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Bună, Crin. Mă bucur să regăsesc textele tale. Îmi place mult prospețimea ideilor tale, faptul că narațiunea se construiește în jurul unei idei, ca o plantă agățătoare în jurul unui stâlp. Surprinzi momente, nu urmărești neapărat un fir epic prestabilit, mă regăsesc și eu în stilul ăsta și probabil de-asta îmi place atât de mult. Frumos introdusă repetiția lui "prea târziu", ca o expresie a regretului, a ireversibilității, și mai ales a faptului că cei doi sunt prizonierii propriilor vieți. Finalul aș zice că e ușor previzibil dar este atât de firesc redat, încât asta contează mai puțin. A, și btw, și Coldplay e mișto :)
pentru textul : Amantă spirituală demulţumesc mult pentru apreciere :)
pentru textul : aici nu mai locuieşte nimeni deVirgile, Eu am baut de toate mai putin urina si am mancat diverse mai putin excremente. dar tu? Andu
pentru textul : Biruința Învierii ▒ deMultumesc pentru atentie, Dana Nicolae. Parerile tale conteaza. Voi vedea cum se ce va iesi pana la capat, inca nu face parte din vreun proiect de carte. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : Te iubesc, puscaria mea! deIoana, Raluca, Maria(na),
pentru textul : scrisoare de limpezit privirea demulţumesc!
Să nu uit Andu.NU pot să-ți dau comision decît zece la sută.Alți poeți spun că și așa îți dau prea mult...
pentru textul : arabescurile dorului deMă bucur să știu că cineva a înțeles noțiunea gândindu-se la "Peste aspidă si vasilisc vei pasi si vei calca peste leu si peste balaur." ...mările agreste...îmi amintesc că acest minipoem a fost acuzat de plagiat în 2002 prin utilizarea termenului agreste (întâlnit tocmai la Cărtărescu) uitându-se că și Ion Barbu îl are într-un anume context. Dar nu "traduc" mările agreste. Unii dintre noi se întâlnesc/se vor întâlni cu ele tot timpul.
pentru textul : cine-mi va deschide deNu stiu ce sa inteleg. Banuiesc ca intelegi ca expresia aceea a fost un colocvialism. Nu e nevoie sa ma intrebi pe mine cind sa postezi o poezie.
pentru textul : Inima mea decupată deDinu, multumesc pentru cuvinte scrise si rostite. De rostit, cuvintele se pot rosti in seara de 20 decembrie 2008, la Cenaclul Virtualia din Iasi, unde te asteptam si pe tine!
pentru textul : și eu te iubesc dece nu-mi place:
Virgil, cum te poate poseda o moluscă ? adică, ce anume îmi sugerezi tu prin acest vers ? înţeleg, te posedă ( Doamne fereşte) un demon, un vârcolac sau mai ştiu eu ce entitate eterică, dar o moluscă ? care este corespondentul posesiei unei moluşte?
ce emoţie îmi stârneşte mie această metaforă ( mă rog, metaforă...) ca eu să spun: da, uite, Virgil, exprimă aici starea aia de...de ce?
câinele tău râde? în poezie, desigur. dar nu e fabulă, e totuşi o poezie. acel "râde" nu aduce nimic notabil în aceasta decât o stranietate de banc. ca nuca în perete sau doar dacă nu vrei să creezi impresia unui decor halucinant, nepregătit însă de nici un alt element...
ce mi-a plăcut:
aerul de tristeţe, teama, bucuria măruntă a unui eveniment "am fost anunţat că nu am mai sforăit" şi finalul. nu e el chiar deosebit de original, dar în context devine salvator.
moartea doarme scufundată în modelul din covor
e pace
și încă e devreme
aşa să fie !
pentru textul : dimineață cu pace și chitară deO poezie mai veche, Sorin? :-) sau o întoarcere către diminețile mărunte? delicată imagine. //...
pentru textul : *** deun portret reușit, poate cioburile acelea din versul 5 sfâșie oarecum blândețea exprimării, multe semne și simboluri bine redate, subtitlul este unul care esențializează și dă lumină textului, da, un text care se cere citit cu atenție...
pentru textul : femeia aceea deQuenn, Bianca, Franco, vă mulțumesc! Nu m-am gândit deloc la regizare, ci doar la scuturarea oricărei urme personale de patetism! Bianca, mă voi gândi la sfaturile tale, thanks!
pentru textul : Așteptând/ En attendant de"ultima injecţie letală"?!
pentru textul : polemică deAm interpretat destul de simplist,în sensul ca este destul de greu sa gasesti linistea sub ruina unui cutremur.Dar mai stii?Daca am gresit,iarta.Iar parerea despre text ,cum poate fi alta decât...doar sunt "fan" al tau,ai uitat?:)))
pentru textul : după cutremur deparerea mea ramine ca a scrie un text poetic religios si contextualizat istoric este foarte greu daca nu imposibil. este foarte usor sa aluneci in bombasticism adulator sau descriptiv insipid. poezia nu este "ana are mere" ci poezia este "ana are mere... in sin" ca si sexualitatea, spiritul religios poate deveni foarte plictisitor daca nu stie sa ascunda si sa sugereze subtil. osanale poate scrie oricine, poezie foarte putini. dar nu iti fa probleme, puteam sa fiu si mai dur
pentru textul : Athosul deok Eugen, când voi reveni pe text părerea ta va fi tot aici:)
pentru textul : covrigi calzi demulțam de lectură!
Andu, îmi dezamăgești așteptările. Mai încearcă...
pentru textul : dimineață de florii ▒ deVirgil, se spune despre o limbă vorbită că are o ortografie fonetică (sau mai precis fonemică) atunci cînd relația dintre forma scrisă și forma pronunțată este regulată, în sensul că dacă se cunoaște un set de reguli orice cuvînt scris poate fi pronunțat corect și orice cuvînt vorbit poate fi scris corect. Româna este într-o bună măsură o astfel de limbă. Ştii tu vremurile Şcolii Ardelene, ale Daciei Literare (Kogălniceanu) şi Titu Maioresciene... cam pe calea asta merg eu. Când vreau, desigur:)!
pentru textul : mersi pentru intenţia de ţigară dechiar nu mă interesează! bye bye
pentru textul : I have a dream deD-na.Luminita, va stimez din toate punctele mele de vedere, va multumesc pentru obiectia facuta textului si aprecieri. Aveti perfecta dreptate, am adus unele modificari, sper sa fie edificatoare.Incaodata, multumesc!
pentru textul : Mantaua deCu stima ,
Iuri.
Rețin "ceva inteligent / legat de principiile poeților" și "să am tupeu să port tocuri și să folosesc diminutive". Să ceri sponsorizare de la Connex pentru volum. :)
pentru textul : 2 a.m. deimi cer scuze lui Ram si lui Marlena. Greseala imi apartine si am remediat-o
pentru textul : Trupul gol al deșertului deVirgil, ai dreptate în privința acestei metehne a mea de a mă autoexplicita. Mulțumesc pentru trecere și sunt fericit că ai apreciat poezia cel puțin ca infrastructură imagistică...
pentru textul : miriapod străfulgerat de azur de" Ce n-am înţeles este legat de faptul că puteai să mă sfătuieşti pur şi simplu că ar fi bine să scot din text ghilimelele".
Exact asta am făcut. Spuneam:
"Trebuie să lipsească ghilimelele din construcţiile de genul mă trezeam, de multe ori „gata îmbrăcat" / pe "inima goală"/ "trag pe gât"/ "non stop" / plecau să "se adape"/ "trofeul" se odihnea rece şi ameţitor în chiloţi" etc etc"
Apoi am argumentat de ce. Te-a lezat, probabil, expresia "de prost gust". Dar chiar aşa sunt, nu există o descriere mai corectă. Nu ne apucăm să punem figurile de stil între ghilimele, e un fapt elementar. Aşa cum nu explicăm, între paranteze, metaforele poeziei pe care tocmai am scris-o, aşa cum nu ne apucăm să explicăm un banc pe care tocmai l-am spus etc. Dacă am face asta, am face ceva de "prost gust", deoarece faptul ăsta presupune incapacitatea comprehenisvă a auditoriului
De bine!
pentru textul : Nopţile unui proscris deLisandro, Lisandro,
pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" devorba-altfel-a poetului, ce preţuire mai mare să vrai decît numele tău rostit de două ori...
A plecat dintre noi eternul dizident al marelui oraș, un mare Actor al tinereții noastre, Florian Pittiș. "Sînt tînãr, Doamnã, vinul mã știe pe de rost și ochiul sclav îmi carã fecioarele prin sînge, cum aș putea întoarce copilul care-am fost cînd carnea-mi înflorește și doar uitarea plînge. Sînt tînãr, Doamnã, lucruri am așezat destul ca sã pricep cãderea din somn spre echilibru, dar bulgãri de luminã dac-aș mînca, sãtul nu m-aș încape în pielea mea de tigru. Sînt tînãr, Doamnã, tînãr cu spatele frumos și vreau drept hranã lapte din sfîrcuri de cometã, sã-mi creascã ceru-n suflet și stelele-n os și sã dezmint zapada pierdut în piruetã. Sînt tînãr, Doamnã, încã aripile mã țin chiar de ating pãmîntul pe-aproape cu genunchii, aceastã putrezire mã-mbatã ca un vin cãci simt curgînd printr-însa bunicile și unchii. Sînt tînãr, Doamnã, tînãr, de-aceea nu te cred, oricît mi-ai spune, timpul nu își ascute gheara deși arcașii ceții spre mine își reped sãgețile vestirii. Sînt tînăr. Bunã seara!" Așa rămâne în sufletul nostru Florian Pittiș
pentru textul : v-a murit pittiș deoh...m-am incurcat in italice! in fine, sper ca vei reusi sa ma urmaresti.
pentru textul : Invizibil deEla, imaginile sunt alese special a fi dure, omenești, însă mă gândesc să schimb "acrilic" doar. Tu ai fi ales alte cuvinte, dar fiecare cuvânt ne reprezintă mai mult decât credem noi, nu? Probabil că alaltăieri aveam o stare "acrilică". :) De 13 ori apare "dumnezeu", din 12+1, însă în volum se va contura altfel, nu va deranja repetiția, sper. Acolo unde ai subliniat tu, era și la mine cu ștersături. Mă gândesc și la alte variante. Îți mulțumesc pentru sfaturi și aprecieri.
pentru textul : deuteronomia deera sa trec pe linga poezia ta si imi parea chiar rau. imi place aceasta frontiera invizibila redefinita de tine, al saselea simt ce iti spune altceva, dincolo de conventii, prejudecati...un gest simplu, un arabesc al zimbetelor, privirilor, usoare ca funigeii necuvintelor...
pentru textul : Fugară dePagini