ai dreptate, mai marele nostru! asta tot incerc sa spun si eu, desi uneori ma ia valul. multumesc de trecere! te astept cu drag de fiecare data. cu reverenta.
hehei, nu e nicio muratura asa pare poate de la obisnuinta cu dulceturi.:)Cat despre "hindusul" in eroare se prea poate dar in alta privinta> credeam ca autorul accepta si alte opinii, cu mai multa seninatate. in fine, in rest, numai bine.dar nu-i bai, revenim :)
"La 17 octombrie, in jurul orei 16:30, Vladut Tudor, de 4 ani si 8 luni, dispare din vecinatatea Manastirii Cocos, judetul Tulcea. Venise aici, pentru prima oara in viata lui, cu mama, unchiul si cu fratele sau mai mic. La ora 18:00 este anuntata familia. Operatiunile de cautare ale politiei incep la ora 21:00.
17 OCTOMBRIE. Incep cautarile, cu 16 politisti, 30 de jandarmi (militari in termen), plus un caine de urma al CJ Tulcea. La ora 2:30 se incheie primele scotociri. In nota de caz intocmita de IJP Tulcea se precizeaza ca scotocirile s-au efectuat pe o raza de aproximativ 2 km, avand punct de plecare locul disparitiei.
[...]
23 OCTOMBRIE. La ora 9:00, echipele de investigatii se deplaseaza in doua comune din apropiere, Niculitel si Nifon. La ora 12:00, o echipa de voluntari de la Protguard Constanta gaseste copilul intr-o rapa. Conform Hartii de lucru intocmite de IJP Tulcea, la mai putin de 3 km liniari de locul in care disparuse. Conform Notei de caz, intocmita de acelasi IJP Tulcea, voluntarii "au gasit copilul la cca. 5,6 km lineari de locul in care a disparut"... Desi voluntarii sustin ca l-au gasit in viata, copilul nu a mai putut fi salvat. Cauza mortii: deshidratare si hipotermie.
OBSERVATII JURNALUL NATIONAL: cautarea lui Vladut a fost haotica, in timpul ei nu s-au hasurat pe harta de lucru zonele deja scotocite. Documentele prin care IJP Tulcea isi justifica activitatea in acele zile sunt contradictorii... Difera orele, difera distantele acoperite... Teoretic, in a doua zi de la disparitiei se scotocise pe o raza de doi-trei kilometri in jurul manastirii. Asa sustine Politia Tulcea si e un argument, printre multe altele, ca Vladut, daca ar fi fost ratacit, putea fi gasit la timp!" http://www.jurnalul.ro/special/special/balbaiala-unor-procurori-cadou-po...
***
"Maicuta torturata a murit asfixiata - soc hipovolemic, consecutiv unui mecanism complex tanatogenerator avand contentie mecanica, lipsa aportului nutritiv si a celui hidric, in conditiile unei agitatii psihomotorii severe si alterarea metabolismului, toate acestea determinand un cerc vicios din care s-ar fi putut iesi doar printr-o interventie medicala de specialitate aplicata in timp", acesta este rezultatul necropsiei facute de legistii de la Vaslui asupra cadavrului maicutei ucise prin asa-zisul procedeu de exorcizare. Contactat, un medic legist a explicat pentru ziarul Libertatea, in termeni obisnuiti, care au fost cauzele mortii maicii Irina Cornici. "E clar, femeia a murit lent, in chinuri groaznice. A fost vorba de o asfixie mecanica, dar nu provocata direct, ca la spanzurare sau strangulare. Calusul care i-a fost bagat in gura a redus substantial nivelul de oxigen pe care l-a respirat. Fiind si in spasme, avand in vedere boala de care se spune ca suferea, probabil si cu laringele inundat de anumite secretii, femeia a fortat respiratia si plamanii s-au strans, treptat, ca o punga sparta. Sangele nu s-a mai oxigenat, si-a schimbat structura, s-a "otravit" si nu a mai putut ajuta inima pentru ca nu a mai ajuns la ea. A suferit intai o insuficienta cardiocirculara. S-a prabusit circulatia sangelui. Apoi, in lant, au fost afectate toate organele, in special rinichii, dupa care s-a instalat moartea. Faptul ca a murit de foame si de sete in trei zile poate fi explicat si prin existenta altor factori: expunerea la temperaturi prea ridicate sau prea scazute, o transpiratie foarte abundenta, care ar fi putut cauza un soc de deshidratare sau anumite tulburari de metabolism. Putea fi salvata doar cu o transfuzie de sange urmata de o oxigenare directa, cu masca pe nas si gura si de administrarea unei alimentatii intravenoase". http://ortodox.net/article.php?story=viata_calugaritei
Cred că este una dintre cele mai "genuine" poezii pe care le-am citit pe pagina ta. Cu precădere prima și ultima strofă, combinând un ritm și un son ca de poveste cu gustul amărui al maturității. Un fel de privire pe geam: de partea aceasta copilul, de partea cealaltă maturitatea, văzută ca o lume rămasă străină sufletului, cu luminile, promisiunile și iluziile ei. (Cred că mă deranjează puțin modul în care s-a reflectat lumina becului sau blitzului în geam.) Mă vor urmări "tes chevaux de sable"... de peste dune. M-au dus cu gândul la aceștia aceștia.
sugestiva a ceea ce Lyotard numeste "Conditia Postmoderna" si care, mai corect, dupa umila mea parere, ar trebui numita "Conditia Postmodernista". Si aceasta deoarece, in Postmodernitate, mai apar, in afara de Postmodernism, cel putin inca doua tendinte, din ce in ce mai vizibile in ultimul timp si care se regasesc in texte de toate tipurile postate pe internet (inclusiv pe acest site) sau tiparite. Ma refer la tendinta de natura "New Age" si la cea de natura unei "Sacralitati" (a nu se confunda "Sacralitatea" cu "Religiozitatea" mai mult sau mai putin dogmatica). Daca textul de fata ar fi fost mai argumentat si, in consecinta, mai dezvoltat, trecand dincolo de un anumit impresionism apodictic, ar fi meritat o "penita". Altefl, el ramane la suprafata unui descriptivism, chiar daca scriitura prezinta o anumita atractivitate.
O initiativa deosebita de a-l invita astfel, prin intermediul acestui articol, printre noi, pe Andrei Codrescu cu volumul sau "Alien candor/Candoare straina". Romancier, eseist, poet american de origine romana, Andrei Codrescu este publicat dupa 1990 si in Romania. Multumim Bogdan Geana pentru articol! Reamintim ca Andrei Codrescu a mai fost prezent pe site-ul Hermeneia cu "New Orleans, mon amour" tradus in franceza (http://www.hermeneia.com/traduceri/2549) .
O recenzie-poem :). Rostiri care înnobliează , cu o prospeţime ca a florilor de vişin, acompaniate de ploaia binecuvântată. Remarc:
,,Prezența feminină a ploii de afară mă trimite să ies un pic. Să îmi ridic fața spre cer. Să îl întreb de dureri. Poate și Cristina ar face asta.
[...]Ploaia a stat. Se mai aude streașina rar. Pot spune doar : ad-mirabilis Cristina!"
Doar atât pot spune şi eu:
Ad-mirabilis, Cristina!
Ad-mirabilis, Paul!
...şi-mi ridic ochii spre cer.
Andu, felicitari, vad aici un poem bun, un poem al realitatii imediate, un poem al clipelor. Mi-a placut foarte mult degajarea care reiese din versuri, modul in care spui franc tot ceea ce crezi ca ar trebui sa spui. Reusesti sa dai impresia unui dialog firesc si asta e foarte bine. Felicitari petre
emi, am stat si m-am gandit. inclin sa cred ca acel cliseu face bine textului. oricum, ma gandesc si in noaptea asta. multumesc pt penita, o surpriza placuta
în orice caz dinule am aflat (dacă mai era nevoie) ce te frămîntă și obsedează pe tine. dacă mai observi însă discrepanțe sau probleme tehnice (autentice) te rog să îmi atragi atenția. mulțumesc.
Domnule Andu Moldovan, poate ca aveti dreptate în ceea ce priveste cele două părți ale poemului meu. Cât despre domnul Virgil Titarenco, am văzut, într-adevăr că are o inflexibilitate de "patron". Personal l-aș sfătui să scrie mai puțin și să publice și mai puțin, pentru că asistăm la o adevărată inflație de texte ale domniei sale, unele dintre ele mai puțin reușite. În plus, pentru că dumnealui e bos-ul, își asigură întotdeauna, timp îndelungat, un loc la prima pagină. L-aș sfătui, de asemenea, să nu se iluzioneze (să nu se mintă pe sine) în legătură cu calificativele și ratingurile înregistrate de poeziilele domniei sale, pentru că multe scoruri și "penițe" îi sunt acordate din obediență și lingușeală de către tinerii și "sperioșii" noștri confrați de site.
Adevărul de duminică în România trebuie să fie foarte trist dacă se citește povestirea după carte și nu cartea. Cu atât mai mult cu cât Bogdan o face și nu înțelege de ce se scrie despre ceea ce citește. Dar astăzi e joi și am bucuria aceasta de ziua a patra că nu m-a apucat duminica fără să știu ce înseamnă a fi dislexic, i.e. bolnav de dislexie. DEX-ul zice: „DISLEXÍE s.f. (Med.) Tulburare nervoasă, constând în dificultatea de a citi și a înțelege ceea ce se citește.” Dacă articolul d-lui Mihuleac este pentru dislexici, oare cum și ce pricep dumnealor dacă îl citesc? Eu cred că nici nu se încurcă cu astfel de activități. Palinca este mult mai ușor de consumat și are efect rapid și garantat. Instant gratification. Palinca se „citește” de dimineața până dimineața, toată săptămâna, cu fervoare crescută duminica. Iată încă un motiv ce face inutil ziarul de ziua a șaptea. Există și exceptii: ziarele ce publică bârfe, pornografie, sau atacuri la persoană și critică cu subiect aleator. Criticii îi stă bine dacă este impecabilă atât semantic cât și sintactic. Adevăr grăiește afirmatia: „Ucranineanul nu este rus” Pe planeta Ucranina nici nu s-a auzit de ruși. Și nici nu le pasă de „șiretele nelegate” pentru că ei folosesc șireturi. Mă întreb „cu cât trebuie să fi plătit” ca să îti dai silința de a scrie un text impecabil, fără typo-uri și cacofonii de genul: „pleacă, ca de obicei”? Iar duducuța din cântecul "The Day Before You Came" are probleme cu timpul verbelor, face totul la prezent când „pleca de acasă la ora opt” și nici nu bănuia ce boală urma să-i lovească în duminica următoare pe ascultătorii dislexici. Aici sunt de acord cu Bogdan: să îndepărtăm “chistul înainte de malignizarea culturii”! Este important a folosi în acest scop bisturiu sterilizat și nu vreun cosor oportunist, ruginit de sarcasm servit drept critică. Dacă trec cu vederea exprimările mai puțin elegante, rămân cu idei interesante din acest text. LS
se simt, dor, iar fenomenele naturii se reflectă interior ca într-o oglindă. poate că imaginea ploii şi cea a saniei sunt prea aproape una de cealaltă, dar în contextul unor transformări lăuntrice foarte bruşte, este admisibil, zic eu.
citeva observatii. prima, mie imi place culoarea acelui caracter "bonbon". Se potriveste excelent pe fondul negru. a doua, nu inteleg de ce unii nu pot vedea caracterele nipone. Fonturile se pot gasi si incarca daca asta e o problema. Eu nu incurajez astfel de "solutii" grafice. Hermeneia nu este un site de poze ci incearca sa fie de literatura. Cind incepem sa punem poze cu texte grafice apar mai multe problema si printre ele e faptul ca un astfel de "text" nu poate fi indexat, nu poate fi editat (cel putin in sensul normal al cuvintului editare), etc. De aceea eu nu as incadra acest text la bilingv ci poate la experiment vizual. Dar, asa cum am spus, nu as vrea ca astfel de "solutii" sa se perpetueze pe Hermeneia. Multumesc pentru intelegere.
Younger Sis, I was referring to a glass like a mirror, not like a recipient. Thanks for your comment. Virgil, "these two" are the glass and the shuttering song/the sound of fury.
O bucată de proză fragmentată, banală, chiar dacă ţinteşte înţelepciune sub limbajul firesc. Uneori, o întâmplare povestită e o întâmplare povestită şi atât.
Adriana, îți gânduresc toate respectele mele. Îmi pare rău de situația creată, dar simt o repulsie care n-o mai pot îmblânzi față de acest fenomen al literaturii romane (profetul). Îi miroase urât penița când se apucă să scrie ceva. N-am pretenția să-mi fie înaurite poemele, dar el a deraiat rău de la adevărul a ceea ce constituie o poezie. Cu zahăr, cu sare, lipsită de ele, poezia mea e mai lucidă decat vituperările sale literare și faptul ca are un site nu-i dă dreptul la icnete de idol. Spune-i și lui treaba asta, că de la mine nu vrea s-o primească. Ori trăim în Ghehenă, deja!
Izbitor tablou despre lipsa iubirii si golul din sufletele oamenilor... acesi oameni care sunt gata sa ii sacrifice pe cei de aceeasi semintie in numele unor fantasme... Adrian, de cealalta parte se vede la fel, numai ca acolo nu cad proiectile ci rachete de milioane de dolari.
Sper ca lansarea sa fie pe masura eSocietatea și eZine de Literatură și Arte Hermeneia.com! Felicitari! (Penita pentru realizare, continut si curaj!) Din nefericire, nu pot onora invitatia: particip la un schimb de experienta intre universitati la Barcelona.
As fi foarte curios sa aud ce ai avea tu de spus Virgile despre acest poem, desi stiu ca nu imi vei satisface aceasta curiozitate unless o sa te prind eu intr-un fel de dublu-nelson literar. Mie mi se pare ca aici ai scribalit cateva cuvinte foarte potrivite de genul eu nu strivesc corola de minuni a lumii iar la final ai dat asa, acea magisrala tusa de ludic. Una peste alta un poem destul de comercial, bine realizat insa. Sa nu ma intelegi gresit, cand zic comercial, ma refer ca trairea nu am simtit-o, dar am apreciat-o ca mesaj. Oricum, imi place ca ti-a iesit ludicul, chiar ok. Andu
poemul e cumva in frame-uri, de unde secventa cu "tigara se duce/ mai incet decat tine", in care camera focalizeaza aceasta scena pentru a induce o anumita cambrare a textului. f mult mi-a placut: "Adad mă scuipă din plămâni mi-e frig teamă" cu prietenie, At
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ai dreptate, mai marele nostru! asta tot incerc sa spun si eu, desi uneori ma ia valul. multumesc de trecere! te astept cu drag de fiecare data. cu reverenta.
pentru textul : Îngroparea îmi pare a fi un act sexual dehehei, nu e nicio muratura asa pare poate de la obisnuinta cu dulceturi.:)Cat despre "hindusul" in eroare se prea poate dar in alta privinta> credeam ca autorul accepta si alte opinii, cu mai multa seninatate. in fine, in rest, numai bine.dar nu-i bai, revenim :)
pentru textul : anti-înger deva multumesc.
"La 17 octombrie, in jurul orei 16:30, Vladut Tudor, de 4 ani si 8 luni, dispare din vecinatatea Manastirii Cocos, judetul Tulcea. Venise aici, pentru prima oara in viata lui, cu mama, unchiul si cu fratele sau mai mic. La ora 18:00 este anuntata familia. Operatiunile de cautare ale politiei incep la ora 21:00.
17 OCTOMBRIE. Incep cautarile, cu 16 politisti, 30 de jandarmi (militari in termen), plus un caine de urma al CJ Tulcea. La ora 2:30 se incheie primele scotociri. In nota de caz intocmita de IJP Tulcea se precizeaza ca scotocirile s-au efectuat pe o raza de aproximativ 2 km, avand punct de plecare locul disparitiei.
[...]
23 OCTOMBRIE. La ora 9:00, echipele de investigatii se deplaseaza in doua comune din apropiere, Niculitel si Nifon. La ora 12:00, o echipa de voluntari de la Protguard Constanta gaseste copilul intr-o rapa. Conform Hartii de lucru intocmite de IJP Tulcea, la mai putin de 3 km liniari de locul in care disparuse. Conform Notei de caz, intocmita de acelasi IJP Tulcea, voluntarii "au gasit copilul la cca. 5,6 km lineari de locul in care a disparut"... Desi voluntarii sustin ca l-au gasit in viata, copilul nu a mai putut fi salvat. Cauza mortii: deshidratare si hipotermie.
OBSERVATII JURNALUL NATIONAL: cautarea lui Vladut a fost haotica, in timpul ei nu s-au hasurat pe harta de lucru zonele deja scotocite. Documentele prin care IJP Tulcea isi justifica activitatea in acele zile sunt contradictorii... Difera orele, difera distantele acoperite... Teoretic, in a doua zi de la disparitiei se scotocise pe o raza de doi-trei kilometri in jurul manastirii. Asa sustine Politia Tulcea si e un argument, printre multe altele, ca Vladut, daca ar fi fost ratacit, putea fi gasit la timp!" http://www.jurnalul.ro/special/special/balbaiala-unor-procurori-cadou-po...
***
"Maicuta torturata a murit asfixiata - soc hipovolemic, consecutiv unui mecanism complex tanatogenerator avand contentie mecanica, lipsa aportului nutritiv si a celui hidric, in conditiile unei agitatii psihomotorii severe si alterarea metabolismului, toate acestea determinand un cerc vicios din care s-ar fi putut iesi doar printr-o interventie medicala de specialitate aplicata in timp", acesta este rezultatul necropsiei facute de legistii de la Vaslui asupra cadavrului maicutei ucise prin asa-zisul procedeu de exorcizare. Contactat, un medic legist a explicat pentru ziarul Libertatea, in termeni obisnuiti, care au fost cauzele mortii maicii Irina Cornici. "E clar, femeia a murit lent, in chinuri groaznice. A fost vorba de o asfixie mecanica, dar nu provocata direct, ca la spanzurare sau strangulare. Calusul care i-a fost bagat in gura a redus substantial nivelul de oxigen pe care l-a respirat. Fiind si in spasme, avand in vedere boala de care se spune ca suferea, probabil si cu laringele inundat de anumite secretii, femeia a fortat respiratia si plamanii s-au strans, treptat, ca o punga sparta. Sangele nu s-a mai oxigenat, si-a schimbat structura, s-a "otravit" si nu a mai putut ajuta inima pentru ca nu a mai ajuns la ea. A suferit intai o insuficienta cardiocirculara. S-a prabusit circulatia sangelui. Apoi, in lant, au fost afectate toate organele, in special rinichii, dupa care s-a instalat moartea. Faptul ca a murit de foame si de sete in trei zile poate fi explicat si prin existenta altor factori: expunerea la temperaturi prea ridicate sau prea scazute, o transpiratie foarte abundenta, care ar fi putut cauza un soc de deshidratare sau anumite tulburari de metabolism. Putea fi salvata doar cu o transfuzie de sange urmata de o oxigenare directa, cu masca pe nas si gura si de administrarea unei alimentatii intravenoase".
pentru textul : măsurarea inteligenţei emoţionale dehttp://ortodox.net/article.php?story=viata_calugaritei
vă mulţumesc pentru impresii, păreri. am să mai revin pe text.
pentru textul : simulator de linişte deCred că este una dintre cele mai "genuine" poezii pe care le-am citit pe pagina ta. Cu precădere prima și ultima strofă, combinând un ritm și un son ca de poveste cu gustul amărui al maturității. Un fel de privire pe geam: de partea aceasta copilul, de partea cealaltă maturitatea, văzută ca o lume rămasă străină sufletului, cu luminile, promisiunile și iluziile ei. (Cred că mă deranjează puțin modul în care s-a reflectat lumina becului sau blitzului în geam.) Mă vor urmări "tes chevaux de sable"... de peste dune. M-au dus cu gândul la aceștia aceștia.
pentru textul : mes chevaux de sable se sont perdus desugestiva a ceea ce Lyotard numeste "Conditia Postmoderna" si care, mai corect, dupa umila mea parere, ar trebui numita "Conditia Postmodernista". Si aceasta deoarece, in Postmodernitate, mai apar, in afara de Postmodernism, cel putin inca doua tendinte, din ce in ce mai vizibile in ultimul timp si care se regasesc in texte de toate tipurile postate pe internet (inclusiv pe acest site) sau tiparite. Ma refer la tendinta de natura "New Age" si la cea de natura unei "Sacralitati" (a nu se confunda "Sacralitatea" cu "Religiozitatea" mai mult sau mai putin dogmatica). Daca textul de fata ar fi fost mai argumentat si, in consecinta, mai dezvoltat, trecand dincolo de un anumit impresionism apodictic, ar fi meritat o "penita". Altefl, el ramane la suprafata unui descriptivism, chiar daca scriitura prezinta o anumita atractivitate.
pentru textul : PoMo lifestyle deO initiativa deosebita de a-l invita astfel, prin intermediul acestui articol, printre noi, pe Andrei Codrescu cu volumul sau "Alien candor/Candoare straina". Romancier, eseist, poet american de origine romana, Andrei Codrescu este publicat dupa 1990 si in Romania. Multumim Bogdan Geana pentru articol! Reamintim ca Andrei Codrescu a mai fost prezent pe site-ul Hermeneia cu "New Orleans, mon amour" tradus in franceza (http://www.hermeneia.com/traduceri/2549) .
pentru textul : Candoare străină, candoarea relegatului deHaiku, ne-Haiku. Dar e Haiku.
pentru textul : Întâmplare banală cu o perdea de nouri gri deO recenzie-poem :). Rostiri care înnobliează , cu o prospeţime ca a florilor de vişin, acompaniate de ploaia binecuvântată. Remarc:
,,Prezența feminină a ploii de afară mă trimite să ies un pic. Să îmi ridic fața spre cer. Să îl întreb de dureri. Poate și Cristina ar face asta.
[...]Ploaia a stat. Se mai aude streașina rar. Pot spune doar : ad-mirabilis Cristina!"
Doar atât pot spune şi eu:
pentru textul : Cristina Ștefan - Cazier Incomplet deAd-mirabilis, Cristina!
Ad-mirabilis, Paul!
...şi-mi ridic ochii spre cer.
Frumos. Metafora nu se va decolora niciodata...
pentru textul : cine scâncește la ușa aceasta? deAndu, felicitari, vad aici un poem bun, un poem al realitatii imediate, un poem al clipelor. Mi-a placut foarte mult degajarea care reiese din versuri, modul in care spui franc tot ceea ce crezi ca ar trebui sa spui. Reusesti sa dai impresia unui dialog firesc si asta e foarte bine. Felicitari petre
pentru textul : inner smile deemi, am stat si m-am gandit. inclin sa cred ca acel cliseu face bine textului. oricum, ma gandesc si in noaptea asta. multumesc pt penita, o surpriza placuta
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi deîn orice caz dinule am aflat (dacă mai era nevoie) ce te frămîntă și obsedează pe tine. dacă mai observi însă discrepanțe sau probleme tehnice (autentice) te rog să îmi atragi atenția. mulțumesc.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – deDomnule Andu Moldovan, poate ca aveti dreptate în ceea ce priveste cele două părți ale poemului meu. Cât despre domnul Virgil Titarenco, am văzut, într-adevăr că are o inflexibilitate de "patron". Personal l-aș sfătui să scrie mai puțin și să publice și mai puțin, pentru că asistăm la o adevărată inflație de texte ale domniei sale, unele dintre ele mai puțin reușite. În plus, pentru că dumnealui e bos-ul, își asigură întotdeauna, timp îndelungat, un loc la prima pagină. L-aș sfătui, de asemenea, să nu se iluzioneze (să nu se mintă pe sine) în legătură cu calificativele și ratingurile înregistrate de poeziilele domniei sale, pentru că multe scoruri și "penițe" îi sunt acordate din obediență și lingușeală de către tinerii și "sperioșii" noștri confrați de site.
pentru textul : Băieți de cauciuc vor săruta fete de cauciuc deAdevărul de duminică în România trebuie să fie foarte trist dacă se citește povestirea după carte și nu cartea. Cu atât mai mult cu cât Bogdan o face și nu înțelege de ce se scrie despre ceea ce citește. Dar astăzi e joi și am bucuria aceasta de ziua a patra că nu m-a apucat duminica fără să știu ce înseamnă a fi dislexic, i.e. bolnav de dislexie. DEX-ul zice: „DISLEXÍE s.f. (Med.) Tulburare nervoasă, constând în dificultatea de a citi și a înțelege ceea ce se citește.” Dacă articolul d-lui Mihuleac este pentru dislexici, oare cum și ce pricep dumnealor dacă îl citesc? Eu cred că nici nu se încurcă cu astfel de activități. Palinca este mult mai ușor de consumat și are efect rapid și garantat. Instant gratification. Palinca se „citește” de dimineața până dimineața, toată săptămâna, cu fervoare crescută duminica. Iată încă un motiv ce face inutil ziarul de ziua a șaptea. Există și exceptii: ziarele ce publică bârfe, pornografie, sau atacuri la persoană și critică cu subiect aleator. Criticii îi stă bine dacă este impecabilă atât semantic cât și sintactic. Adevăr grăiește afirmatia: „Ucranineanul nu este rus” Pe planeta Ucranina nici nu s-a auzit de ruși. Și nici nu le pasă de „șiretele nelegate” pentru că ei folosesc șireturi. Mă întreb „cu cât trebuie să fi plătit” ca să îti dai silința de a scrie un text impecabil, fără typo-uri și cacofonii de genul: „pleacă, ca de obicei”? Iar duducuța din cântecul "The Day Before You Came" are probleme cu timpul verbelor, face totul la prezent când „pleca de acasă la ora opt” și nici nu bănuia ce boală urma să-i lovească în duminica următoare pe ascultătorii dislexici. Aici sunt de acord cu Bogdan: să îndepărtăm “chistul înainte de malignizarea culturii”! Este important a folosi în acest scop bisturiu sterilizat și nu vreun cosor oportunist, ruginit de sarcasm servit drept critică. Dacă trec cu vederea exprimările mai puțin elegante, rămân cu idei interesante din acest text. LS
pentru textul : O sută de cărți pentru dislexicii români dese simt, dor, iar fenomenele naturii se reflectă interior ca într-o oglindă. poate că imaginea ploii şi cea a saniei sunt prea aproape una de cealaltă, dar în contextul unor transformări lăuntrice foarte bruşte, este admisibil, zic eu.
pentru textul : Cu sufletul printre degete deciteva observatii. prima, mie imi place culoarea acelui caracter "bonbon". Se potriveste excelent pe fondul negru. a doua, nu inteleg de ce unii nu pot vedea caracterele nipone. Fonturile se pot gasi si incarca daca asta e o problema. Eu nu incurajez astfel de "solutii" grafice. Hermeneia nu este un site de poze ci incearca sa fie de literatura. Cind incepem sa punem poze cu texte grafice apar mai multe problema si printre ele e faptul ca un astfel de "text" nu poate fi indexat, nu poate fi editat (cel putin in sensul normal al cuvintului editare), etc. De aceea eu nu as incadra acest text la bilingv ci poate la experiment vizual. Dar, asa cum am spus, nu as vrea ca astfel de "solutii" sa se perpetueze pe Hermeneia. Multumesc pentru intelegere.
pentru textul : 江戸 (Edo) deMultumțumesc Camelia de semn. Da, Marina, totul dinainte trebuie să fie banal și amorf ca să vedem bine strada aceea.
pentru textul : Orașul deYounger Sis, I was referring to a glass like a mirror, not like a recipient. Thanks for your comment. Virgil, "these two" are the glass and the shuttering song/the sound of fury.
pentru textul : Through a glass darkly desă știi că s-ar putea să ai dreptate. am fost prea previzibil
pentru textul : in dio deO bucată de proză fragmentată, banală, chiar dacă ţinteşte înţelepciune sub limbajul firesc. Uneori, o întâmplare povestită e o întâmplare povestită şi atât.
pentru textul : mi-a rămas în memorie deerr. la err- asta dacă vă referiți la Friedrich Nietzche. Dimineața nu văd prea bine, dioptriile mă omoară în ultima vreme:)
pentru textul : legendă cu oameni de rând deFain si asa, poate chiar mai bine. Totusi imi plac agresivitatea unor termeni ca si chiraie, saliva, bot, popcorn :D.
pentru textul : Sens unic deAdriana, îți gânduresc toate respectele mele. Îmi pare rău de situația creată, dar simt o repulsie care n-o mai pot îmblânzi față de acest fenomen al literaturii romane (profetul). Îi miroase urât penița când se apucă să scrie ceva. N-am pretenția să-mi fie înaurite poemele, dar el a deraiat rău de la adevărul a ceea ce constituie o poezie. Cu zahăr, cu sare, lipsită de ele, poezia mea e mai lucidă decat vituperările sale literare și faptul ca are un site nu-i dă dreptul la icnete de idol. Spune-i și lui treaba asta, că de la mine nu vrea s-o primească. Ori trăim în Ghehenă, deja!
pentru textul : ce frumusețe rară deda, cam asa e tot ce am scris in ultimii 3 ani, o serie neintrerupta de clisee
pentru textul : bronzul orologiilor deIzbitor tablou despre lipsa iubirii si golul din sufletele oamenilor... acesi oameni care sunt gata sa ii sacrifice pe cei de aceeasi semintie in numele unor fantasme... Adrian, de cealalta parte se vede la fel, numai ca acolo nu cad proiectile ci rachete de milioane de dolari.
pentru textul : Reportaj de la război deSper ca lansarea sa fie pe masura eSocietatea și eZine de Literatură și Arte Hermeneia.com! Felicitari! (Penita pentru realizare, continut si curaj!) Din nefericire, nu pot onora invitatia: particip la un schimb de experienta intre universitati la Barcelona.
pentru textul : Virgil Titarenco - “Mirabile dictu” - Editura Grinta, Cluj, 2007 deAs fi foarte curios sa aud ce ai avea tu de spus Virgile despre acest poem, desi stiu ca nu imi vei satisface aceasta curiozitate unless o sa te prind eu intr-un fel de dublu-nelson literar. Mie mi se pare ca aici ai scribalit cateva cuvinte foarte potrivite de genul eu nu strivesc corola de minuni a lumii iar la final ai dat asa, acea magisrala tusa de ludic. Una peste alta un poem destul de comercial, bine realizat insa. Sa nu ma intelegi gresit, cand zic comercial, ma refer ca trairea nu am simtit-o, dar am apreciat-o ca mesaj. Oricum, imi place ca ti-a iesit ludicul, chiar ok. Andu
pentru textul : nu am nevoie de nălucile voastre dehai să fim serioși, are și smiorcăieli, destule.
pentru textul : să nu spui după aia că nu ți-am spus(celor care au trecut prin viețile mele) depoemul e cumva in frame-uri, de unde secventa cu "tigara se duce/ mai incet decat tine", in care camera focalizeaza aceasta scena pentru a induce o anumita cambrare a textului. f mult mi-a placut: "Adad mă scuipă din plămâni mi-e frig teamă" cu prietenie, At
pentru textul : Priveghi dePagini