mai bine ne spui tu care din ele nu respecta punctul cu pricina, si poate ne mai spui si de unde ai ajuns tu la concluzia "etichetarea textelor mele plecand de la lectura unui singur text" si poate ne mai spui si unde scrie ca un comentariu nu poate sa juiseze (ca vad ca iti place cuvintul) in ludic daca si textul o face. la buna vedere
Stefane, nu e nevoie sa ne flexam muschii. Bianca are o responsabilitate pe Hermeneia. Si te asigur eu ca e foarte capabila sa o duca la indeplinire. Nu e nici o problema, iti pot anula eu textul dar iti anulez si contul. Asa ca alegi tu.
foarte comic acest "concepeti-ma" cu tot cu conotatiile sale moderne sau de slang language... cred ca arhaic este acel "val-vartej" deloc prezent in exprimarea curenta, literara sau cazuala. dar chiar si asa nu vad unde este poezia in acest text. am intrat sa dau o mana de ajutor, totusi, deci cred ca il poti rescrie fara remuscari. nu am gasit nici un trop si nici un loc poetic. doar o idee cam rasuflata, pot sa zic, bazandu-ma pe incercarile de liceu, pe care le primeam la posta redactiei unei reviste. bref, ai texte mai bune.
Un haiku adevărat. Frumos, sugestiv, lasă loc interpretărilor diverse. Eu nu am văzut lotuşi dimineaţa, aici sunt ca o oglindă, legătură dintre macro şi microcosmos. Mulţumesc pentru postare.
Vladimir, bineînțeles că cititorul interacționează cu scrierile tale. Nici nu ar putea să nu o facă. Pentru că e o oră la care simt o nevoie impetuoasă de poezie, am recitit ce ai postat aici :). Am vrut să îți spun că poezia de mai sus mi-a părut de departe cea mai penetrantă. E drept că mă avertizase titlul. E drept și că ne iubim mai mult iubind, e drept că mai apoi rămâne doar cinismul, însă cred că ar fi putut fi altceva în loc de ,,ne-o vom trage". Nu e vorba de falsă pudoare, am înțeles și că vrei să fie doar un autentic nepudrat, doar că e prea facilă și distonantă exprimarea în context. ,,fericire la superofertă" îmi pare iar a nu-și atinge miza, originalitatea neînlocuind nevoia de o alăturare credibilă poetic. În fine, poate că doar ora la care scriu e de vină :). Cert este că mi-a plăcut teribil, iar finalul este pe măsură.
Va multumesc tuturor pentru semnele mai mult sau mai putin generoase. Poate ca din afara felul meu de a scrie pentru unii poate parea patetic, smiorcait, o plingere de mila inutila in public. Din punctul meu de vedere imi asum si acest risc pentru ca pentru mine nu are rost o metafora care nu-mi spune nimic. Scriu din ce in ce mai rar si doar atunci cind am ceva de spus. Daca nu am nimic de spus atunci tac, pentru ca scriu ca un fel de sinucidere virtuala.
Margas sint din ce in ce mai amuzante interventiile tale.
e mai mult decit o poezie despre timbre :) asa cum se anunta in titlu. e un protest, e un strigat, e o neputinta. finalul e magistral si inteleg perfect ce vrei sa spui in acest colaj vizual à la Cosa Nostra: "n casa aceasta pe rotile, care dansează când la stânga, când la dreapta Acoperă-ți ochii, coase-ți gura, astupă-ți urechile; dacă ai răbdare vei trăi."
Pe asta ți-a spus-o tot strămoșul dumitale, surugiul? Atunci du-te și spune-i că Sadoveanu a scris "Baltagul" în doar nouă zile! Șnur. Călătorie sprâncenată!
de fapt ma gindeam si la eclipsa de luna si altele fredonind cintecul formatiei Sfinx am corectat: dar ca sa vezi ce se intimpla cu arheologiile astea onirice ...*
Peisaje, treceri și limite. Decupaje din timpuri și spații, culori amestecându-se, până la închipuire. Strofa a doua îmi transmite mesajul clar, celelalte par a mă lăsa într-o căutare, încă pășesc pe urmele celei mici, sora îngemănată, încă mă întreb a cui mamă este țestoasa și niciodată nu voi atinge apa limpede cât timp nu îmi va fi gândul limpede, căci atunci muntele nu va mai fi impresia cerului, nici miile de ani nu vor crea altă ordine, fiindcă o mână care înnoadă fire, deznoadă alte fire, iar ceea ce poezia aceasta transmite este prea vizibil sau prea invizibil. depinde de percepția dintre impresii. sau de trecerea peste scoarța simbolurilor, ajungând în miezul sensurilor, mii pot fi, mii de lotuși-gând-simț-apercepții. Păstrez strofa a doua. Pentru impresia pe care mi-a creat-o și taina celor șapte limbi vrăjite. :)
Ani cred ca ar trebui sa renunti usor usor la constructe poetice de genul "răscrucea cerurilor", "albastrul adâncurilor" sau "oglinda prezentului" pentru ca utilizandu-le in exces poezia ta va suferi de prea mult descriptiv si pasivitate. Incearca sa privesti lucrurile dintr-o perspectiva mai actionala... tulbura lectorul, ofera o clipa de mirare, pune-i ratiunea in tensiune, neaga-i o convingere etc... strigătul nu mai ajunge la îngeri purtat de tsunami prabusindu-se intre stânci ca un bestiar al foamei tacut si flamand Dumnezeu o varianta mai "alerta" a ultimei strofe...
Am reținut și punctul Dumneavoastră de vedere domnule Titarenco. Nu de comentarii îmi fac griji, ci de modul în care se încearcă încorsetarea sau deturnarea aprecierilor sau punctelor de vedere ale altora (a se vedea prima mea postare și reacțiile stârnite de ea). Despre calitatea textelor mele, așa cum ați spus, este vreme să discutăm pe măsură ce vor fi postate, iar termenul ”elitism” nu se referea nicidecum la ele. Despre motto, am spus deja: eu consider că poezia face parte din viață și viața e plină de poezie. Nu vă faceți probleme, n-o să cad de la prima clătinare! Asta pentru că eu cred în bunul simț. Al meu în primul rând.
Un dans elegant și ușor între "o lună nouă și o lună plină", dansul unui fluture prea aproape de coarnele timpului. Mi-a plăcut acest poem delicat și frumos, pătimaș și periculos, în care ai învățat cuvintele să danseze paso doble... Ar trebui înlocuit cu ceva "aruncă capa". "Freamătul neînțeleselor cuvinte" mi se pare un pic patetic, poate și un pic uzat.
Lea, mi-a placut aceasta proza cu aspecte fantastice. Tara lui Wu este intradevar un teritoriu interesant, in care ne putem pierde foarte usor. mi-a placut textul petre
o sa trec peste jignirile tale, se pare ca de o vreme e o obisnuinta a editorilor hermeneia sa/mi arunce cate o pisica peste gard, nu te teme ca nu sufar de autosuficienta, mai mult decat crezi sunt constienta de lipsurile textelor mele, de multe ori nu pot scoate ceea ce am vrut din ele insa nu ma opresc aici ci de multe ori revin in timp asupra lor incercand sa le cizelez. nu exista limite in ceea ce priveste imaginatia. am spus si o mai repet, gandirea mea vine din muzica de unde am invatat ca anume ceea ce astazi pare fortat si poate chiar decadent e o treapta noua a limbajului muzical si implicit poetic. poti sa/ti dau nenumarate exemple in care nume mari ale componisiticii au fost considerati de contemporani drept promotorii unor solutii fortate , impingand la maxim cromatismele si disonantele ... eu cred in inovatii, cred in ghetari in flacari..e chiar o imagine cool... unii isi pot imagina asta, altii nu, iar altii pot chiar sa intre in pielea ghetarului in flacari ... nu/ti cer sa ma intelegi, nici sa ma citesti, nici sa ma comentezi...a fost optiunea ta, nu esti nici macar obligat de statutul de editor. daca il ai, esti absolvit de aceasta obligatie pe pagina mea atat timp cat mai scriu pe hermeneia.pana la urma nu inteleg de ce va face asa o mare placere sa ma atacati daca e liniste. unora le place cu orice pret scandalul si daca nu au subiecte inventeaza. regret intrucat imi placea cum scrii si priveam cu respect spre textele semnate emil pal. kelaro
E ceva interesant cu textul ăsta. Mărturisesc că îmi place, are ceva natural, ne-artificializat. Sună chiar a declarație autentică. Există un fel de farmec inconfundabil al fetelor surprinse de iubire. Pe de altă parte sună însă pe alocuri puțin copilărește-„cheesy”. Sau poate așa percep eu. E greu să vorbești „despre dragoste” fără să cazi fie în intimisme, fie în platitudini. Despre Dumnezeu, sex și dragoste este foarte greu să scrii bine. Ți-o spune unul care se chinuie cu asta. Dar e un text care te face să te rentorci la el. Ți-am spus, nu?, că e ceva interesant cu textul ăsta.
Virgil si eu ma lupt cu paginatia. Textul e scris pe gmail, acolo am diacritele necesare. Dupa ce fac copy&paste se aseaza aiurea si ma lupt sa repaginez fara mare succes. Vreo idee salvatoare? Multumesc.
Cristi, citindu-te, m-am gandit ca poetii isi deconspira intotdeauna profilul liric...prin proza pe care o scriu! Spun asta pentru ca si eu sunt un alcatuitor de versuri care s-a incapatant, o vreme, sa faca ochi dulci genului epic; in cele in urma, mi-a venit mintea la cap...:) Naratiunea nu e rea, atmosfera si personajele se contureaza, insa as fi preferat un ton mai "macho" al povestitorului, niste fraze mai scurte si ceva mai scuturate de lirism. dar, dincole de mofturile mele, este un text pe care l-am parcurs cu placere si (recunosc!) cu surprindere. are si o continuare?
din punct de vedere tehnic si compozitional una din cele mai reusite imagini prelucrate de vlad. remarc in mod deosebit cum s-a lucrat la umbre si la tridimensionalitate. personal prefer aceste imagini "distressed" in locul celor prea "3D cartoonish".
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mai bine ne spui tu care din ele nu respecta punctul cu pricina, si poate ne mai spui si de unde ai ajuns tu la concluzia "etichetarea textelor mele plecand de la lectura unui singur text" si poate ne mai spui si unde scrie ca un comentariu nu poate sa juiseze (ca vad ca iti place cuvintul) in ludic daca si textul o face. la buna vedere
pentru textul : să ne rugăm deStefane, nu e nevoie sa ne flexam muschii. Bianca are o responsabilitate pe Hermeneia. Si te asigur eu ca e foarte capabila sa o duca la indeplinire. Nu e nici o problema, iti pot anula eu textul dar iti anulez si contul. Asa ca alegi tu.
pentru textul : Apocalipsa după Dăncuș defoarte comic acest "concepeti-ma" cu tot cu conotatiile sale moderne sau de slang language... cred ca arhaic este acel "val-vartej" deloc prezent in exprimarea curenta, literara sau cazuala. dar chiar si asa nu vad unde este poezia in acest text. am intrat sa dau o mana de ajutor, totusi, deci cred ca il poti rescrie fara remuscari. nu am gasit nici un trop si nici un loc poetic. doar o idee cam rasuflata, pot sa zic, bazandu-ma pe incercarile de liceu, pe care le primeam la posta redactiei unei reviste. bref, ai texte mai bune.
pentru textul : şi s-au ales cu mine deUn haiku adevărat. Frumos, sugestiv, lasă loc interpretărilor diverse. Eu nu am văzut lotuşi dimineaţa, aici sunt ca o oglindă, legătură dintre macro şi microcosmos. Mulţumesc pentru postare.
pentru textul : 蓮 ー Lotus deVladimir, bineînțeles că cititorul interacționează cu scrierile tale. Nici nu ar putea să nu o facă. Pentru că e o oră la care simt o nevoie impetuoasă de poezie, am recitit ce ai postat aici :). Am vrut să îți spun că poezia de mai sus mi-a părut de departe cea mai penetrantă. E drept că mă avertizase titlul. E drept și că ne iubim mai mult iubind, e drept că mai apoi rămâne doar cinismul, însă cred că ar fi putut fi altceva în loc de ,,ne-o vom trage". Nu e vorba de falsă pudoare, am înțeles și că vrei să fie doar un autentic nepudrat, doar că e prea facilă și distonantă exprimarea în context. ,,fericire la superofertă" îmi pare iar a nu-și atinge miza, originalitatea neînlocuind nevoia de o alăturare credibilă poetic. În fine, poate că doar ora la care scriu e de vină :). Cert este că mi-a plăcut teribil, iar finalul este pe măsură.
pentru textul : Cafea neagră cu migdale deimi place. nu spun nu. dar as fi vrut mai mult. sau mai putin. in plus, as pune alt titlu
pentru textul : Și piatra dintre noi deVa multumesc tuturor pentru semnele mai mult sau mai putin generoase. Poate ca din afara felul meu de a scrie pentru unii poate parea patetic, smiorcait, o plingere de mila inutila in public. Din punctul meu de vedere imi asum si acest risc pentru ca pentru mine nu are rost o metafora care nu-mi spune nimic. Scriu din ce in ce mai rar si doar atunci cind am ceva de spus. Daca nu am nimic de spus atunci tac, pentru ca scriu ca un fel de sinucidere virtuala.
pentru textul : să nu spui după aia că nu ți-am spus(celor care au trecut prin viețile mele) deMargas sint din ce in ce mai amuzante interventiile tale.
Ioana, pentru informații cu privire la PROJECTCOLajPOetiC ma poti contacta direct
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur dee mai mult decit o poezie despre timbre :) asa cum se anunta in titlu. e un protest, e un strigat, e o neputinta. finalul e magistral si inteleg perfect ce vrei sa spui in acest colaj vizual à la Cosa Nostra: "n casa aceasta pe rotile, care dansează când la stânga, când la dreapta Acoperă-ți ochii, coase-ți gura, astupă-ți urechile; dacă ai răbdare vei trăi."
pentru textul : Poșta vinde timbre și capete de copii dePe asta ți-a spus-o tot strămoșul dumitale, surugiul? Atunci du-te și spune-i că Sadoveanu a scris "Baltagul" în doar nouă zile! Șnur. Călătorie sprâncenată!
pentru textul : Cu Maestrul la Borta Rece dede fapt ma gindeam si la eclipsa de luna si altele fredonind cintecul formatiei Sfinx am corectat: dar ca sa vezi ce se intimpla cu arheologiile astea onirice ...*
pentru textul : dimineți violet deAdriana, mulţumesc. Am corectat.
pentru textul : Copilul din lanul de grîu decând sunt visele prea vii
pentru textul : am avut un vis deeu le scriu ca un supus
cu caragea n-am nimic
dacă n-are nasu’ sus
Când restaurăm poze, nu restaurăm şi năsucuri, nu ridicăm pomeţişori, nu îndepărtăm riduri, nu? Că unii mai restaurează şi aşa...
Meserie. Congrat!
pentru textul : restaurare poze vechi dePeisaje, treceri și limite. Decupaje din timpuri și spații, culori amestecându-se, până la închipuire. Strofa a doua îmi transmite mesajul clar, celelalte par a mă lăsa într-o căutare, încă pășesc pe urmele celei mici, sora îngemănată, încă mă întreb a cui mamă este țestoasa și niciodată nu voi atinge apa limpede cât timp nu îmi va fi gândul limpede, căci atunci muntele nu va mai fi impresia cerului, nici miile de ani nu vor crea altă ordine, fiindcă o mână care înnoadă fire, deznoadă alte fire, iar ceea ce poezia aceasta transmite este prea vizibil sau prea invizibil. depinde de percepția dintre impresii. sau de trecerea peste scoarța simbolurilor, ajungând în miezul sensurilor, mii pot fi, mii de lotuși-gând-simț-apercepții. Păstrez strofa a doua. Pentru impresia pe care mi-a creat-o și taina celor șapte limbi vrăjite. :)
pentru textul : Valea Lotusului deAni cred ca ar trebui sa renunti usor usor la constructe poetice de genul "răscrucea cerurilor", "albastrul adâncurilor" sau "oglinda prezentului" pentru ca utilizandu-le in exces poezia ta va suferi de prea mult descriptiv si pasivitate. Incearca sa privesti lucrurile dintr-o perspectiva mai actionala... tulbura lectorul, ofera o clipa de mirare, pune-i ratiunea in tensiune, neaga-i o convingere etc... strigătul nu mai ajunge la îngeri purtat de tsunami prabusindu-se intre stânci ca un bestiar al foamei tacut si flamand Dumnezeu o varianta mai "alerta" a ultimei strofe...
pentru textul : S.O.S. deva continua?
pentru textul : Titlu pentru o seară de mai deda, captivanta proza.parca astept continuarea din care sa aflu ca unul din personaje nu a mai urcat la stația știută. oare ce s-a întâmplat cu el?
pentru textul : autobuz fără destinaţie deimi scapa ceva
pentru textul : poeta turbanul și blajinul deAm reținut și punctul Dumneavoastră de vedere domnule Titarenco. Nu de comentarii îmi fac griji, ci de modul în care se încearcă încorsetarea sau deturnarea aprecierilor sau punctelor de vedere ale altora (a se vedea prima mea postare și reacțiile stârnite de ea). Despre calitatea textelor mele, așa cum ați spus, este vreme să discutăm pe măsură ce vor fi postate, iar termenul ”elitism” nu se referea nicidecum la ele. Despre motto, am spus deja: eu consider că poezia face parte din viață și viața e plină de poezie. Nu vă faceți probleme, n-o să cad de la prima clătinare! Asta pentru că eu cred în bunul simț. Al meu în primul rând.
pentru textul : a catedralei grea singurătate deUn dans elegant și ușor între "o lună nouă și o lună plină", dansul unui fluture prea aproape de coarnele timpului. Mi-a plăcut acest poem delicat și frumos, pătimaș și periculos, în care ai învățat cuvintele să danseze paso doble... Ar trebui înlocuit cu ceva "aruncă capa". "Freamătul neînțeleselor cuvinte" mi se pare un pic patetic, poate și un pic uzat.
pentru textul : matadorul depsot - post
pentru textul : Răvașe de laLiz (IV) de"Din trupul eterat al eremitului nu rămîne decât dorul de isihie."
Niște cuvinte tare ermetice care nu ar vrea să iasă afară de sub pat nici dacă ai vrea să le scoți trăgându-le de ureche!
pentru textul : Cântecul monahului care nu am fost deLea, mi-a placut aceasta proza cu aspecte fantastice. Tara lui Wu este intradevar un teritoriu interesant, in care ne putem pierde foarte usor. mi-a placut textul petre
pentru textul : Călătorie în Țara Wu deo sa trec peste jignirile tale, se pare ca de o vreme e o obisnuinta a editorilor hermeneia sa/mi arunce cate o pisica peste gard, nu te teme ca nu sufar de autosuficienta, mai mult decat crezi sunt constienta de lipsurile textelor mele, de multe ori nu pot scoate ceea ce am vrut din ele insa nu ma opresc aici ci de multe ori revin in timp asupra lor incercand sa le cizelez. nu exista limite in ceea ce priveste imaginatia. am spus si o mai repet, gandirea mea vine din muzica de unde am invatat ca anume ceea ce astazi pare fortat si poate chiar decadent e o treapta noua a limbajului muzical si implicit poetic. poti sa/ti dau nenumarate exemple in care nume mari ale componisiticii au fost considerati de contemporani drept promotorii unor solutii fortate , impingand la maxim cromatismele si disonantele ... eu cred in inovatii, cred in ghetari in flacari..e chiar o imagine cool... unii isi pot imagina asta, altii nu, iar altii pot chiar sa intre in pielea ghetarului in flacari ... nu/ti cer sa ma intelegi, nici sa ma citesti, nici sa ma comentezi...a fost optiunea ta, nu esti nici macar obligat de statutul de editor. daca il ai, esti absolvit de aceasta obligatie pe pagina mea atat timp cat mai scriu pe hermeneia.pana la urma nu inteleg de ce va face asa o mare placere sa ma atacati daca e liniste. unora le place cu orice pret scandalul si daca nu au subiecte inventeaza. regret intrucat imi placea cum scrii si priveam cu respect spre textele semnate emil pal. kelaro
pentru textul : hurricane plane depoate că era mai de efect să fi folosit "furuncul"
pentru textul : totul se petrece în mintea ta deE ceva interesant cu textul ăsta. Mărturisesc că îmi place, are ceva natural, ne-artificializat. Sună chiar a declarație autentică. Există un fel de farmec inconfundabil al fetelor surprinse de iubire. Pe de altă parte sună însă pe alocuri puțin copilărește-„cheesy”. Sau poate așa percep eu. E greu să vorbești „despre dragoste” fără să cazi fie în intimisme, fie în platitudini. Despre Dumnezeu, sex și dragoste este foarte greu să scrii bine. Ți-o spune unul care se chinuie cu asta. Dar e un text care te face să te rentorci la el. Ți-am spus, nu?, că e ceva interesant cu textul ăsta.
pentru textul : Moonlight redemption deVirgil si eu ma lupt cu paginatia. Textul e scris pe gmail, acolo am diacritele necesare. Dupa ce fac copy&paste se aseaza aiurea si ma lupt sa repaginez fara mare succes. Vreo idee salvatoare? Multumesc.
pentru textul : Muzica lui Joseph Kosma deCristi, citindu-te, m-am gandit ca poetii isi deconspira intotdeauna profilul liric...prin proza pe care o scriu! Spun asta pentru ca si eu sunt un alcatuitor de versuri care s-a incapatant, o vreme, sa faca ochi dulci genului epic; in cele in urma, mi-a venit mintea la cap...:) Naratiunea nu e rea, atmosfera si personajele se contureaza, insa as fi preferat un ton mai "macho" al povestitorului, niste fraze mai scurte si ceva mai scuturate de lirism. dar, dincole de mofturile mele, este un text pe care l-am parcurs cu placere si (recunosc!) cu surprindere. are si o continuare?
pentru textul : Calendarul dedin punct de vedere tehnic si compozitional una din cele mai reusite imagini prelucrate de vlad. remarc in mod deosebit cum s-a lucrat la umbre si la tridimensionalitate. personal prefer aceste imagini "distressed" in locul celor prea "3D cartoonish".
pentru textul : o călătorie cu darwin dePagini