Paul, m-am tot gandit cu ce sa inlocuiesc acolo, si nu mi-a venit nimic. dupa ce m-am mai gandit un pic, l-am sters de tot. cred ca-i mai bine asa, e mai aerisit:) multumesc pentru atentia ta!
Da, Ioana, mi-am dat seama demult ca asemenea clasamente nu functioneaza. Incercasem, sperasem ca pe Hermeneia sa fie luata in consideratie valoarea si critica literara. Atat si asa am stiut eu sa apreciez. Tu ramai oricum cea mai buna, in "constiinta mea literara", indiferent ca te scot de la "Oscar" sau nu. (Noaptea trecuta era de la eclipsa. In clasament ai fost inclusa duminica, sper ca atunci ai avut o zi buna :)).
Când citesc acest poem sunt impresionat de simplitatea sa aparentă şi de detaşarea cu care autorul reuşeşte să rătăcească singur printre zâmbete. Cu toate acestea găseşte drumul chiar dacă acesta este şerpuit prin copilărie. De fapt fiecare tip de femeie pare că reprezintă un ideal. Ultimele versuri mi se par cele mai frumoase din acest poem.
Doar ultimele trei versuri se pot numi poezie, tot restul e o colecție de enunțuri chinuite, forțate, fără sens și fără strălucirea unui dicteu inspirat. Penițele au fost date pe alte considerente, n-au nici o legătură cu valoarea textului, nu mai comentez, așteptam opinia ta (hm!) Am crezut și cred că prozatorii pot scrie și poezie, mai ales că aceasta s-a epicizat atât de mult. Apreciez efortul, succes mai departe, Bianca!
ai dreptate, tâsneste poezia de unde nici nu te-astepti. mai putin poetica este plecarea la serviciu. mai ales între Craciun si Anul Nou si când îti joaca albul zapezii în priviti:)).Aici nici macar Hawking n-ar gasi remediul potrivit. spui ca nu ma stii, pentru mine este , uneori, extraordinar de reconfortant sa constat ca nu le stiu chiar pe toate. dar asta numai în rarele momentele de totala îngaduinta cu mine însumi. primeste, totusi, toate urarile de bine de la un "necunoscut". si un an nou linistit.
indrazneala, dar o vad putin, doar putin, mai "aerisita"...
"astăzi m-am lovit de câteva tristeţi
am întors capul din dorinţa de a mă scuza
dar mergeau sprinten
le-am urmărit un timp
până s-au pierdut în braţele unor necunoscuţi
am pornit mai departe şi în faţa mea a început să ningă
într-un fel în care nu mai vedeam
D-le Manolescu, as fi curios cui va adresati ultima rugaminte: cerberilor sau editorilor sau totuna? Textele intra automat la rubrica cele mai citite, in functie de numarul de afisari. Singura solutie ar fi stergerea lui.
e remarcabila aceasta daghereotipie usor demodata desueta, de a imprima in sufletul argintat (in toate sensurile cuvintului) al celuilalt, trecerea fluida, dinamica a trupului Femeii cu "oase albastre ca niște lujeri de sticlă"! poemul nu-l percep decit ca un elogiu discret si perseverent, adus tineretii, perfectiunii: "pe ecranul de radar trupul tău înaintând în soare ca un animal singur în savană văzut prin luneta puștii de vânătoare ca o mașină amfibie văzută pe cadranul telescopic al tancului Jaguar ca o pasăre obosită văzută de ochiul înfometat al eretelui"
Bună ziua, domnule Ionel. Citesc prozele dumneavoastră de ceva timp și-mi place felul în care le scrieți. Nu intru în amănunte. Vreau să vă felicit pentru firul narativ foarte reușit din prozele autorului. Cursivitatea textelor, ideile bine conturate îmi fac dorința de lecturare în continuare. Vă citesc cu plăcere. O să las un semn atunci când va veni momentul. Cu respect, o cititoare.
Mulțumesc mult pentru lămurire. Nefiind francez și având foarte rar ocazia să vorbesc în franceză, pierd noțiunile mai subtile... Sunt 100% de acord cu citatul. Oricum, poezia sună foarte frumos, dar mai mult mi-a plăcut "La bastide des vague".
Las și eu un semn aici pentru motivul că poate înțeleg acest poem mai bine decât oricine. Dar ce e poezia decât un lucru de neînțeles (și, pentru unii, de neexplicat). A te învârti în cercul acelorași cuvinte. A încerca să faci pasul în afara cercului, înainte de a-l face poezia pentru tine. A lepăda umbra umbrelor.
pentru delicateţea cu care treci peste întrebările de azi către liniştea de mîine;
pentru faptul că ai capacitatea de a da închipuirilor un sens real, firesc;
pentru că nu te laşi prinsă de anumite expresii burleşti care se regăsesc în poezia lupilor tineri;
pentru faptul cum ai gîndit acest poem pentru a ajunge la izbăvire-
„du-mă în casă
și spală-mi tu părul
mi-e trupul obosit de umblet
între lumină și întuneric”,
am citit și eu. nu tot că m-a apucat rîsu' și plînsu'. pe bune, da' unde e poezia? bobadil a fost gentilom că a zis de inspirație, etc. eu ți-o spun pe șleau: chestia asta nu este și nu conține poezie. e ca un fel de fandoseală ieftină da' cu pretenții. mai știu eu pe unii sau unele care mai scriu așa. dar după două zile nu mai țin nici ei minte ce au scris. pe bune, mai bine scrie două rînduri dar să aibă inefabil decî blah blah-uri care tulbură inimi de mucava. evident însă că fiecare ne credem poheți (că de aia sîntem pe aici) și deci îți va fi greu să înghiți părerea mea. nu îți fă probleme. nu e obligatoriu să o înghiți. putem fi fericiți și dacă scriem prost.
Așa vrei, să aducă cărbuni, să fie o licență? Discretul parfum mistico oriental, spulberat de fumul locomotivei, mătasea albă, semn de doliu în cultura orientală, simbolismul celor trei cifre în descreștere, care să fie mesajul scrierii în ebraică ?
Ei da, Profetule. De data asta sunte (partial) de acord: Djamal este poet. In (si nu Im) - partial. Pentru ca dumneata zici ca nu sti daca e poezie. Iar eu zic chiar ca nu e.
Foarte frumos text. Surprinzator prin trecerea in registrul popular mioritic. Elementele populare aduc intotdeauna o prospetime aparte.
Am retinut :
"iar tu tăceai
şi nu te lăsai coborât printre noi"
"plânsu-te-ai plâns îndeajuns
pân-am tras noaptea pe fus"
"la nourii fauri cu guri de balauri"
Folosesti aici acea particularitate ardeleneasca a pronuntarii trecutului
s-o prăvălit, te-o smucit, i-o ridicat...
Este o scapare ? Daca este intentie, citeste inca o data textul si corecteaza : te-a îmbrăcat.
"şi-o ieşit alergându-te prin toată curtea până hăt" - cred ca ar trebui renuntat la pronumele personal -te. Eu am inteles din text ca batranul il alearga pe bebelus :)
Superb! Să citești asta pe fond de Nocturnă de Czerny. op.368 N°2 în mi bemol major. Strofa a treia va intra în istoria literaturii. Vom trăi și vom vedea.
e ca o rugăciune, cel puţin prima parte. Ultima subtitrare, scrisul minuscul, nu cred că e binevenită. Imaginile bune, textul pare puţin estompat. Atent la text, poţi găsi valoarea ascunsă.
"Ne susținem prin celulele celuilalt ca într-o festivitate a vrăjitoarelor sezoniere, ele dau mantra "retur" sau "paste copy" pământenilor mai reușiți în viziunea lui Nero sau Chaplin?! Totul pare o glumă lătăreață și oltenească, Savurată precum un banc sec!" Un fragment in care autoarea ne abandoneaza intr-un labirint al reperelor istorice si geografice, noi trebuind sa cautam firul salvator. Si uite-asa am trecut din perioada Inchizitiei in era calculatoarelor, invatand din mers ca nici vrajitoria nu a fost o ocupatie mereu rentabila ("vrajitoarele sezoniere"), pe urma am nimerit in Imperiul Roman, de acolo in perioada antebelica si interbelica, facand un pas urias din Peninsula Italica pana in Los Angeles si, in final, ajungand in Baicoi, ne-am ciocnit si de Nea Marin al nost', . Oricum, fusesem preveniti ca luminita de la capatul tunelelor nu ni se va arata inca din versurile anterioare: "De atâta alb au înghețat și ideile mai marilor zilei." Tensiunea este sporita de punctuatie: "Ce zici de ironia dinspre anotimpuri !?! ", cititorul fiind somat, printr-o inaltare a sprancenelor, sa-si puna intrebari, sa se participe, sa se implice. Spre final, insa, autoarea ii demonstreaza ca implicarea cu pricina este inutila, ca intrebarile erau retorice, fiindca "totul e trecere, doar noi ...suntem mereu aceiași " respir usurata si imi promit sa nu ma mai aventurez in labirinturi daca nu am un ghem in buzunar.
dincolo de mixtura dintre limbajul poeziilor patriotice anterevolutionare si actualitatea parodic explicitata aici, am remarcat o doza de, sa-i spun...."umanism"?
Draga mea Alma, sigur că există și aici comentarii care pot fi catalogate "off topic". Și aceasta pentru că într-adevăr regulamentul spune, printre altele, că un comentariu trebuie să se refere în primul rând la textul comentat. Aceasta nu înseamnă, desigur, că un comentariu nu va putea răspunde unui alt comentariu, atâta vreme cât în ambele de fapt se discută textul respectiv. Dialogul este întotdeauna benefic, atâta vreme cât este făcut cu respect de către toți cei implicați. Eu nu am găsit întrebarea ta off topic, numai că am găsit-o exagerată, nu a aruncat nimeni cu pietre aici. Ar fi fost poate interesant, în spiritul de care vorbeam mai devreme, să revii și tu, când /dacă vei avea timp, și să îți susții părerile și eventual ideile de retuș de care spuneai.
Emile, imi place ritmul poemului, ma duce intr-un fel cu gandul la my all time favourite van morrison... all that blues! O singura observatie: cred ca gerunziul se scrie cu î nu cu â, dacă tot scrii după normele noi, nu ca alti editoril de aici de pe Hermeneia :-) Si un gand care-mi vine ca o amintire de la un Bobadil Siegfried uitat prin sertare: Am sa ma-nchid in umbra mea prelunga Ca intr-un sarcofag fara comori Si-am sa te-astept vaduva mea niebelunga Sa ma trezesti cu razbunarea ta in zori Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Paul, m-am tot gandit cu ce sa inlocuiesc acolo, si nu mi-a venit nimic. dupa ce m-am mai gandit un pic, l-am sters de tot. cred ca-i mai bine asa, e mai aerisit:) multumesc pentru atentia ta!
pentru textul : mereu Jack deMie îmi place mai mult prima secvenţă.
pentru textul : felie crocantă deDa, Ioana, mi-am dat seama demult ca asemenea clasamente nu functioneaza. Incercasem, sperasem ca pe Hermeneia sa fie luata in consideratie valoarea si critica literara. Atat si asa am stiut eu sa apreciez. Tu ramai oricum cea mai buna, in "constiinta mea literara", indiferent ca te scot de la "Oscar" sau nu. (Noaptea trecuta era de la eclipsa. In clasament ai fost inclusa duminica, sper ca atunci ai avut o zi buna :)).
pentru textul : Cel mai, Cea mai deCând citesc acest poem sunt impresionat de simplitatea sa aparentă şi de detaşarea cu care autorul reuşeşte să rătăcească singur printre zâmbete. Cu toate acestea găseşte drumul chiar dacă acesta este şerpuit prin copilărie. De fapt fiecare tip de femeie pare că reprezintă un ideal. Ultimele versuri mi se par cele mai frumoase din acest poem.
pentru textul : eu n-am fost cu tata la femei deDoar ultimele trei versuri se pot numi poezie, tot restul e o colecție de enunțuri chinuite, forțate, fără sens și fără strălucirea unui dicteu inspirat. Penițele au fost date pe alte considerente, n-au nici o legătură cu valoarea textului, nu mai comentez, așteptam opinia ta (hm!) Am crezut și cred că prozatorii pot scrie și poezie, mai ales că aceasta s-a epicizat atât de mult. Apreciez efortul, succes mai departe, Bianca!
pentru textul : Piața norilor dezău?
pentru textul : diamond age deai dreptate, tâsneste poezia de unde nici nu te-astepti. mai putin poetica este plecarea la serviciu. mai ales între Craciun si Anul Nou si când îti joaca albul zapezii în priviti:)).Aici nici macar Hawking n-ar gasi remediul potrivit. spui ca nu ma stii, pentru mine este , uneori, extraordinar de reconfortant sa constat ca nu le stiu chiar pe toate. dar asta numai în rarele momentele de totala îngaduinta cu mine însumi. primeste, totusi, toate urarile de bine de la un "necunoscut". si un an nou linistit.
pentru textul : Celălalt Enkidu, sau Enkidu II deindrazneala, dar o vad putin, doar putin, mai "aerisita"...
"astăzi m-am lovit de câteva tristeţi
am întors capul din dorinţa de a mă scuza
dar mergeau sprinten
le-am urmărit un timp
până s-au pierdut în braţele unor necunoscuţi
am pornit mai departe şi în faţa mea a început să ningă
într-un fel în care nu mai vedeam
pe urmele mele totuşi un lup
negru în cer
viaţa muşcată se stinge"
pentru textul : locul în care m-am întâmplat deD-le Manolescu, as fi curios cui va adresati ultima rugaminte: cerberilor sau editorilor sau totuna? Textele intra automat la rubrica cele mai citite, in functie de numarul de afisari. Singura solutie ar fi stergerea lui.
pentru textul : De inima albastră dee remarcabila aceasta daghereotipie usor demodata desueta, de a imprima in sufletul argintat (in toate sensurile cuvintului) al celuilalt, trecerea fluida, dinamica a trupului Femeii cu "oase albastre ca niște lujeri de sticlă"! poemul nu-l percep decit ca un elogiu discret si perseverent, adus tineretii, perfectiunii: "pe ecranul de radar trupul tău înaintând în soare ca un animal singur în savană văzut prin luneta puștii de vânătoare ca o mașină amfibie văzută pe cadranul telescopic al tancului Jaguar ca o pasăre obosită văzută de ochiul înfometat al eretelui"
pentru textul : trup pe ecranul de radar depoemul acesta are o muzicalitate ascunsa. Aproape ca as putea compune o melodie folk pe versurile de fata. Dancus
pentru textul : amalia deBună ziua, domnule Ionel. Citesc prozele dumneavoastră de ceva timp și-mi place felul în care le scrieți. Nu intru în amănunte. Vreau să vă felicit pentru firul narativ foarte reușit din prozele autorului. Cursivitatea textelor, ideile bine conturate îmi fac dorința de lecturare în continuare. Vă citesc cu plăcere. O să las un semn atunci când va veni momentul. Cu respect, o cititoare.
pentru textul : Frumoasa Vergina deMulțumesc mult pentru lămurire. Nefiind francez și având foarte rar ocazia să vorbesc în franceză, pierd noțiunile mai subtile... Sunt 100% de acord cu citatul. Oricum, poezia sună foarte frumos, dar mai mult mi-a plăcut "La bastide des vague".
pentru textul : La blanche porte deși acum ... Da, Ioana, mă alint:)! Călin, dupe cum vezi, ai avut drep....:)! cu drag vouă, paul
pentru textul : cromozomii de fier deD-nă Deminescu, numai cineva care ştie să pună murături, zarzavaturi şi alte gogonele poate să scrie asemenea plăcinţele, deci vă cred pe cuvânt. :)
pentru textul : alb gustul de miere al ierbii deLas și eu un semn aici pentru motivul că poate înțeleg acest poem mai bine decât oricine. Dar ce e poezia decât un lucru de neînțeles (și, pentru unii, de neexplicat). A te învârti în cercul acelorași cuvinte. A încerca să faci pasul în afara cercului, înainte de a-l face poezia pentru tine. A lepăda umbra umbrelor.
pentru textul : edict scris în vertical depentru delicateţea cu care treci peste întrebările de azi către liniştea de mîine;
pentru faptul că ai capacitatea de a da închipuirilor un sens real, firesc;
pentru că nu te laşi prinsă de anumite expresii burleşti care se regăsesc în poezia lupilor tineri;
pentru faptul cum ai gîndit acest poem pentru a ajunge la izbăvire-
„du-mă în casă
și spală-mi tu părul
mi-e trupul obosit de umblet
între lumină și întuneric”,
semnul meu de apreciere.
pentru textul : prin fereastra trenului roșu deioana, te rog, reformuleaza! ce sa inteleg prin "umplutura"? din puntul tau de vedere, celelalte frgamente nu au nicio valoare literara?
pentru textul : punga de plastic deam citit și eu. nu tot că m-a apucat rîsu' și plînsu'. pe bune, da' unde e poezia? bobadil a fost gentilom că a zis de inspirație, etc. eu ți-o spun pe șleau: chestia asta nu este și nu conține poezie. e ca un fel de fandoseală ieftină da' cu pretenții. mai știu eu pe unii sau unele care mai scriu așa. dar după două zile nu mai țin nici ei minte ce au scris. pe bune, mai bine scrie două rînduri dar să aibă inefabil decî blah blah-uri care tulbură inimi de mucava. evident însă că fiecare ne credem poheți (că de aia sîntem pe aici) și deci îți va fi greu să înghiți părerea mea. nu îți fă probleme. nu e obligatoriu să o înghiți. putem fi fericiți și dacă scriem prost.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului deAșa vrei, să aducă cărbuni, să fie o licență? Discretul parfum mistico oriental, spulberat de fumul locomotivei, mătasea albă, semn de doliu în cultura orientală, simbolismul celor trei cifre în descreștere, care să fie mesajul scrierii în ebraică ?
pentru textul : Mireasa Mecanică deKatya, mulțumesc pentru semnul de trecere și pentru varianta alternativă, și scuze pentru răspunsul întârziat (abia acum observasem comentariul tău).
La mulți ani!
Cu prietenie,
pentru textul : Deşertul indigo deEugen.
Ei da, Profetule. De data asta sunte (partial) de acord: Djamal este poet. In (si nu Im) - partial. Pentru ca dumneata zici ca nu sti daca e poezie. Iar eu zic chiar ca nu e.
pentru textul : Căruciorul deditr-o pădure
pentru textul : Sunt inconştientul norocos deca pe aleea clasicilor
trcerea prin necunoscut
Foarte frumos text. Surprinzator prin trecerea in registrul popular mioritic. Elementele populare aduc intotdeauna o prospetime aparte.
Am retinut :
"iar tu tăceai
şi nu te lăsai coborât printre noi"
"plânsu-te-ai plâns îndeajuns
pân-am tras noaptea pe fus"
"la nourii fauri cu guri de balauri"
Folosesti aici acea particularitate ardeleneasca a pronuntarii trecutului
s-o prăvălit, te-o smucit, i-o ridicat...
Este o scapare ? Daca este intentie, citeste inca o data textul si corecteaza : te-a îmbrăcat.
"şi-o ieşit alergându-te prin toată curtea până hăt" - cred ca ar trebui renuntat la pronumele personal -te. Eu am inteles din text ca batranul il alearga pe bebelus :)
pentru textul : Din casa bunicilor deSuperb! Să citești asta pe fond de Nocturnă de Czerny. op.368 N°2 în mi bemol major. Strofa a treia va intra în istoria literaturii. Vom trăi și vom vedea.
pentru textul : poezie multilateral dezvoltată dee ca o rugăciune, cel puţin prima parte. Ultima subtitrare, scrisul minuscul, nu cred că e binevenită. Imaginile bune, textul pare puţin estompat. Atent la text, poţi găsi valoarea ascunsă.
pentru textul : Bilet să te găsească de"Ne susținem prin celulele celuilalt ca într-o festivitate a vrăjitoarelor sezoniere, ele dau mantra "retur" sau "paste copy" pământenilor mai reușiți în viziunea lui Nero sau Chaplin?! Totul pare o glumă lătăreață și oltenească, Savurată precum un banc sec!" Un fragment in care autoarea ne abandoneaza intr-un labirint al reperelor istorice si geografice, noi trebuind sa cautam firul salvator. Si uite-asa am trecut din perioada Inchizitiei in era calculatoarelor, invatand din mers ca nici vrajitoria nu a fost o ocupatie mereu rentabila ("vrajitoarele sezoniere"), pe urma am nimerit in Imperiul Roman, de acolo in perioada antebelica si interbelica, facand un pas urias din Peninsula Italica pana in Los Angeles si, in final, ajungand in Baicoi, ne-am ciocnit si de Nea Marin al nost', . Oricum, fusesem preveniti ca luminita de la capatul tunelelor nu ni se va arata inca din versurile anterioare: "De atâta alb au înghețat și ideile mai marilor zilei." Tensiunea este sporita de punctuatie: "Ce zici de ironia dinspre anotimpuri !?! ", cititorul fiind somat, printr-o inaltare a sprancenelor, sa-si puna intrebari, sa se participe, sa se implice. Spre final, insa, autoarea ii demonstreaza ca implicarea cu pricina este inutila, ca intrebarile erau retorice, fiindca "totul e trecere, doar noi ...suntem mereu aceiași " respir usurata si imi promit sa nu ma mai aventurez in labirinturi daca nu am un ghem in buzunar.
pentru textul : Ninsoarea din noi dedincolo de mixtura dintre limbajul poeziilor patriotice anterevolutionare si actualitatea parodic explicitata aici, am remarcat o doza de, sa-i spun...."umanism"?
pentru textul : UNU MAI deDraga mea Alma, sigur că există și aici comentarii care pot fi catalogate "off topic". Și aceasta pentru că într-adevăr regulamentul spune, printre altele, că un comentariu trebuie să se refere în primul rând la textul comentat. Aceasta nu înseamnă, desigur, că un comentariu nu va putea răspunde unui alt comentariu, atâta vreme cât în ambele de fapt se discută textul respectiv. Dialogul este întotdeauna benefic, atâta vreme cât este făcut cu respect de către toți cei implicați. Eu nu am găsit întrebarea ta off topic, numai că am găsit-o exagerată, nu a aruncat nimeni cu pietre aici. Ar fi fost poate interesant, în spiritul de care vorbeam mai devreme, să revii și tu, când /dacă vei avea timp, și să îți susții părerile și eventual ideile de retuș de care spuneai.
pentru textul : photo deEmile, imi place ritmul poemului, ma duce intr-un fel cu gandul la my all time favourite van morrison... all that blues! O singura observatie: cred ca gerunziul se scrie cu î nu cu â, dacă tot scrii după normele noi, nu ca alti editoril de aici de pe Hermeneia :-) Si un gand care-mi vine ca o amintire de la un Bobadil Siegfried uitat prin sertare: Am sa ma-nchid in umbra mea prelunga Ca intr-un sarcofag fara comori Si-am sa te-astept vaduva mea niebelunga Sa ma trezesti cu razbunarea ta in zori Andu
pentru textul : Contuzii dePagini