cui nu-i place finalul?:) în rest nu mă bag :), și uite , hai treacă de la mine, am băgat două semne (ultimele, nu voi mai proceda așa pentru că respect inteligența cititorului în general) ca să nu fie messenger răspunsul meu.
Celestin, încearcă să scrii simplu, dar nu simplist, să fii original şi, în acelaşi timp, cât se poate de firesc. Scrie mai degrabă despre nimicuri, banalităti cotidiene etc într-un mod personal şi autentic, decât să poetizezi filosofii fandosite şi elegii megaîndoliate, super complexe, de nu se mai înţelege nimeni cu nimic. Lasă fuga după sensul lapidar, dar absolut din scrierile orientale de la anul o mie - filosofia e pentru proză, aşa cum lirismul e pentru poezie. Şi nu încerca să fii poet, măcar nu în fiecare moment.
Mulțumesc pentru lectură și atenție, comentariile voastre mă onorează.
O Înviere a Domnului în pace vă doresc, cred că acum cel mai important este să fie pace.
Strofa a treia face toți banii (luați pe ultimul film). Finalul e oarecum europenizat. E bun textul, poate puțin cam aglomerat în nume în detrimentul imaginilor.
...că asta e poezie ?
n-am mai vrut să comentez, pentru a nu a se înețelege greșit.
”respect moravurile lucrurilor sfinte”, ”mângâi bâșicile copacilor răniți”/ „în contrasr cu semenii nepăsători” etc...
asta este poezie ?
.....................
”însă niciunul nu-și curmă suferința
privindu-se”
privindu-se !
slab, foarte slab ! Dacă Hermeneia publică asemenea ”versuri” ceva nu e în regulă!
ma intreb daca voi avea curajul vreodata sa vorbesc despre mine cu sinceritatea ce te caracterizeaza pe tine. dar mai bine nuuuu...! ori v-as ingrozi, ori ar parea patetic. :)) jurnalele tale imi lasa un gust de uscaciune in carne. de parca ti se trage sangele dinspre capilare spre inima. atat.
"- Legea esenţială a poeziei, a artei în general, e frumosul ca adevăr intuitiv. "
ah, obisnuinta noastra de a pune o eticheta pe orice!
daca ai fi spus "adevar de care ne apropiem prin intuitie", cred ca as fi fost de acord. poate ca ar fi mai bine sa nu categorisim lucrurile de care cu greu ne apropiem...
"- Poezia, ca şi religia şi alte subramuri ale culturii, îşi bazează întreaga existenţă pe spirit şi imaginaţie,"
In vocabularul nostru actual, imaginatia e sinonima cu fantezia, de asta nu pot fi de acord cu ce ai scris mai sus. As zice ca ele au pornit de la "imago". Imaginatia e un fluture...frumos colorat, dar prea fragil pentru a servi de "baza" unor concepte care dureaza de cand lumea...
mi-a placut partea a doua, aici ideea textului pare cel mai bine reliefata. ma gandesc la faptul ca ideea strofei intai, continuata apoi in celelalte doua parti, e o nastere grea, intr adevar, insa aceasta reticenta fata de umanismul creatiei se bazeaza pe date necesare, dar nu si suficiente. adica, in calitate de cititor, pot oricand ocoli un astfel de scenariu ciclic, care cuprinde atat germenii creatiei cat si o posibila apocalipsa, sau o alta nastere. de remarcat insa logica discursului. si cezura
observatie de "clasificare" sau care pare doar "simpla", deschide o discutie, extrem de interesanta, despre "ce s-a avut in vedere in subtext". Nu-mi ramane, deocamdata, decat sa-i multumesc domnului Titarenco cu intentia mea clara de a reveni.
Luna somnoroasă se ridică,
în singurătate eu m-aşez s-o privesc -
amintiri dureroase discută
în mine,
copii -
în ungherele minţii
jucându-se cu fericiri trecute,
construind castele plutitoare
iluzii din sare şi nisip
marea înghite lacomă undele -
dorinţe ale trecutului în drumul lor spre uitare,
capete plecate,
gloanţe de argint perforând o inimă de hârtie
de notat că verbul "to lie down" nu înseamnă a minţi, ci a te aşeza jos, eventual pe iarbă, atunci când priveşti cerul. "chat" este şi nu e o pălăvrăgeală, e mai mult o discuţie între două sau mai multe persoane, la telefon, internet, chiar direct.
Există oameni care fac gunoi din orice. Autorul acestui text a reuşit să facă gunoi din textul pe care l-a scris şi a reuşit din păcate să facă gunoi din sine. Păcat. Textul îl pot arunca în şantier pentru că alt loc nu mai merită. Dar cu autorul nu am ce să fac pentru că din moment ce s-a transformat pe sine însuşi în gunoi nimeni nu mai are cum să îl ajute.
Sapphire, safir înghețat! Bună poezie, bine susținută de imagine. Primul vers de excepție, meditativ și incitant totodată, îndeamnă la atenție și anunță sensuri absconse. Dar următoarele două versuri au o ușurătate a zicerii cuceritoare. Încetineala și sfiala îngerilor, așa cum îndeobște sunt văzuți, are întradevăr ceva ca de gheață. Nu vi s-a părut niciodată? Ei bine, acum, Bianca Goean ne spune de ce: "cu răsărit de gheață în palme / ...se întorc acasă".
Margas, ești îndrituită la propria opinie. Sper să nu te superi dacă sînt convins că este greșită. Și da, acele cuvinte nu sînt „becalisme”. Că doar nu le-o fi cumpărat Becali și pe astea. Am senzația că ești terorizată de Becali. În orice caz, te anunț eu, dacă nu știi, cuvintele aparțin limbii române. Și nu mă deranjează să le folosesc. Dacă urechile tale au probleme cu asta nu pot spune decît că este o situație nefericită. Îmi pare rău pentru tine. Deși mă tem că se ascunde aici puțină ipocrizie. De vreme ce am întîlnit la tine expresii mult mai... (cum să le zicem...? ) ... greu de digerat. Deci pînă una alta ai grijă de bîrnă.
Iar în ce privește cititorul, nu înțeleg de ce ar trebui să îți cer ție voie ca să îl consider superficial. Mă tem că Paul are dreptate cînd atrage atenția asupra insolenței tale. Nu are limite.
Ce n-am priceput eu este de ce te-ai mai „coborît” să participi dacă tema este de „clasa a patra”.
Ignorand tonul berbecesc al Cristinei si referirile cu pensionul si alte chestii un pic spumoase, ea are partial dreptate cu acele expresii vetuste. Mai mult in cazul lui Eminescu, pentru ca rozele in cazul de fata ar putea sa insemne si puncte cardinale, cu derivat de la roza vanturilor, si nu rozele din rondelurile lui Macedonski. Ceea ce nu stie Cristina, dar mai poate studia si isi mai poate imbunatati bagajul critic, este ca autorul practica transmodernismul, utilizand pe alocuri intertextualitatea cu inserari clasice. Nu stiu daca acest proces este intentionat sau nu (s-ar parea ca autorul sa ma contrazica in comentarii), dar cred ca elementele clasice au o sustinere, cu toate ca introducerea lor in context este extrem de dificila, nearmonioasa, tocmai pentru ca la distanta scurta sunt si pretiozitati de care pana si avangardistii s-ar teme: dragonii uraganelor.
Deci, problema acestui text este inegalitatea, se vede ca este facut si nu simtit, tocmai prin lipsa de omogenitate si armonie intre cuvinte si procedeele stilistice.
Te regăsesc cu bucurie și prin cele străinătățuri. Îngerul a cărui aripi le desfășori pare să aibă în întregime aripile albastre, un semn al diafanului și chiar al însingurării meditative. Căderea lui e una blândă, prin toate elementele pe care le desfășori în surprinderea acestei planări, de la flori de lotus și stropi de rouă la luceferi și apele ploilor. Un zbor prin spații oarecum luxuriante, cu o finalitate care îl individualizează. Ești un înger.
un drum repetabil, acelasi, la nesfirsit, ca o povara a propriei resemnari, neputinte... imbatrinind cu fiecare clipa a renasterii pe marginile barcii lui Caron... incercind sa vizualizez poemul tau m-am gindit sa iti trimit un link care mi se pare potrivit ca ilustratie - o gravura de Marcel Chirnoaga (din ciclul "Infernul "lui Dante - Luntrea lui Caron )http://www.stdb.ro/~vasile/muzeuc.htm da, sint de acord cu tine in ceea ce priveste: "o privire mai senină ar declanșa un vifor de suspiciune"...
Pentru greturi matinale se recomanda o lamaie- Adrian, desi intru foarte rar pe site, nu am vazut niciodata cereri scrise cum ca s-ar vrea concurs, insa o nevoie de revitalizare, da. Mi se pare foarte amuzant sa se ceara o calitate superioara a textelor de la aceeasi oameni care scriu de duzina, cu exceptiile de rigoare. Mi se pare o lipsa crasa de bun simt sa scrii ca au sosit invitatiile de onoare cand exista posibilitatea ca ''concursul'' sa stagneze. Nu stiam ca ne invartim in tara pseudovedetelor.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mulţumesc pentru traducere. E o surpriză plăcută.
pentru textul : geometria sentimentelor (Liviu-Ioan Mureșan) decui nu-i place finalul?:) în rest nu mă bag :), și uite , hai treacă de la mine, am băgat două semne (ultimele, nu voi mai proceda așa pentru că respect inteligența cititorului în general) ca să nu fie messenger răspunsul meu.
pentru textul : psalmul apelor simple deîmi face bine prezența ta aici, Corina. îmi aduce aminte cumva de Dorin, de vremuri. am zâmbit... mulțumesc frumos!
pentru textul : valeriană de toamnă deam făcut modificările sugerate.
pentru textul : chipul de umbră demulţumesc pentru atenţie , Adrian.
înseamnă mult pentru mine.
iniţial am zis că e un experiment, dar m-am răzgândit. nu e un experiment, e o poezie în sine.
mulţumesc pentru oprire :)
pentru textul : atât de absurd deerata: ma duc cu gandul in loc de ma duce cu gandul si, bineinteles, penița
pentru textul : Secvență haiku deCelestin, încearcă să scrii simplu, dar nu simplist, să fii original şi, în acelaşi timp, cât se poate de firesc. Scrie mai degrabă despre nimicuri, banalităti cotidiene etc într-un mod personal şi autentic, decât să poetizezi filosofii fandosite şi elegii megaîndoliate, super complexe, de nu se mai înţelege nimeni cu nimic. Lasă fuga după sensul lapidar, dar absolut din scrierile orientale de la anul o mie - filosofia e pentru proză, aşa cum lirismul e pentru poezie. Şi nu încerca să fii poet, măcar nu în fiecare moment.
La altele!
pentru textul : Ars de tăcerea nemărginirii deyea, I guess so. mai ai si alte idei din astea interesante? oricum textul nu e de lepadat
pentru textul : the only ones deMulțumesc pentru lectură și atenție, comentariile voastre mă onorează.
pentru textul : spring roll deO Înviere a Domnului în pace vă doresc, cred că acum cel mai important este să fie pace.
Mulțumesc, Ioana!
pentru textul : Eu și îngerul meu deîn contextul respectiv se scrie legat ''vreodata''
pentru textul : O poveste postmodernistă deStrofa a treia face toți banii (luați pe ultimul film). Finalul e oarecum europenizat. E bun textul, poate puțin cam aglomerat în nume în detrimentul imaginilor.
pentru textul : Nippon kouhii de...că asta e poezie ?
n-am mai vrut să comentez, pentru a nu a se înețelege greșit.
”respect moravurile lucrurilor sfinte”, ”mângâi bâșicile copacilor răniți”/ „în contrasr cu semenii nepăsători” etc...
asta este poezie ?
.....................
”însă niciunul nu-și curmă suferința
privindu-se”
privindu-se !
slab, foarte slab ! Dacă Hermeneia publică asemenea ”versuri” ceva nu e în regulă!
pentru textul : Trăiește capra vecinului dema intreb daca voi avea curajul vreodata sa vorbesc despre mine cu sinceritatea ce te caracterizeaza pe tine. dar mai bine nuuuu...! ori v-as ingrozi, ori ar parea patetic. :)) jurnalele tale imi lasa un gust de uscaciune in carne. de parca ti se trage sangele dinspre capilare spre inima. atat.
pentru textul : there are no new messages in your inbox de"- Legea esenţială a poeziei, a artei în general, e frumosul ca adevăr intuitiv. "
ah, obisnuinta noastra de a pune o eticheta pe orice!
daca ai fi spus "adevar de care ne apropiem prin intuitie", cred ca as fi fost de acord. poate ca ar fi mai bine sa nu categorisim lucrurile de care cu greu ne apropiem...
"- Poezia, ca şi religia şi alte subramuri ale culturii, îşi bazează întreaga existenţă pe spirit şi imaginaţie,"
In vocabularul nostru actual, imaginatia e sinonima cu fantezia, de asta nu pot fi de acord cu ce ai scris mai sus. As zice ca ele au pornit de la "imago". Imaginatia e un fluture...frumos colorat, dar prea fragil pentru a servi de "baza" unor concepte care dureaza de cand lumea...
pentru textul : Războiul rece dintre ştiinţă şi poezie demi-a placut partea a doua, aici ideea textului pare cel mai bine reliefata. ma gandesc la faptul ca ideea strofei intai, continuata apoi in celelalte doua parti, e o nastere grea, intr adevar, insa aceasta reticenta fata de umanismul creatiei se bazeaza pe date necesare, dar nu si suficiente. adica, in calitate de cititor, pot oricand ocoli un astfel de scenariu ciclic, care cuprinde atat germenii creatiei cat si o posibila apocalipsa, sau o alta nastere. de remarcat insa logica discursului. si cezura
pentru textul : incoruptibil deobservatie de "clasificare" sau care pare doar "simpla", deschide o discutie, extrem de interesanta, despre "ce s-a avut in vedere in subtext". Nu-mi ramane, deocamdata, decat sa-i multumesc domnului Titarenco cu intentia mea clara de a reveni.
pentru textul : Nihilismul şi Cotitura lingvistică deO mai bună traducere ar fi cea de jos:
Inimă de hârtie
Luna somnoroasă se ridică,
în singurătate eu m-aşez s-o privesc -
amintiri dureroase discută
în mine,
copii -
în ungherele minţii
jucându-se cu fericiri trecute,
construind castele plutitoare
iluzii din sare şi nisip
marea înghite lacomă undele -
dorinţe ale trecutului în drumul lor spre uitare,
capete plecate,
gloanţe de argint perforând o inimă de hârtie
de notat că verbul "to lie down" nu înseamnă a minţi, ci a te aşeza jos, eventual pe iarbă, atunci când priveşti cerul. "chat" este şi nu e o pălăvrăgeală, e mai mult o discuţie între două sau mai multe persoane, la telefon, internet, chiar direct.
stângăcii în traducere, cum sesizează Călin.
pentru textul : Paper heart de Sydney Krivenko deExistă oameni care fac gunoi din orice. Autorul acestui text a reuşit să facă gunoi din textul pe care l-a scris şi a reuşit din păcate să facă gunoi din sine. Păcat. Textul îl pot arunca în şantier pentru că alt loc nu mai merită. Dar cu autorul nu am ce să fac pentru că din moment ce s-a transformat pe sine însuşi în gunoi nimeni nu mai are cum să îl ajute.
pentru textul : fahrenheit game depunctele de suspensie, ma iertati. multumesc
pentru textul : in dio deYoungest :-) Sister Multumesc pentru comm-ul tau scris din suflet. Bianca, fii si tu mai ingaduitoare uneori, desi e bine ca esti asa cum esti. Andu
pentru textul : avon cosmetics dePersonal, cind aud citesc zei intr-o poezie mi se face parul maciuca. In rest tot poemul curge foarte frumos si are niste imagini surprinzatoare.
pentru textul : două trenuri coborâte din noapte deSapphire, safir înghețat! Bună poezie, bine susținută de imagine. Primul vers de excepție, meditativ și incitant totodată, îndeamnă la atenție și anunță sensuri absconse. Dar următoarele două versuri au o ușurătate a zicerii cuceritoare. Încetineala și sfiala îngerilor, așa cum îndeobște sunt văzuți, are întradevăr ceva ca de gheață. Nu vi s-a părut niciodată? Ei bine, acum, Bianca Goean ne spune de ce: "cu răsărit de gheață în palme / ...se întorc acasă".
pentru textul : lumini. așteptând. deMargas, ești îndrituită la propria opinie. Sper să nu te superi dacă sînt convins că este greșită. Și da, acele cuvinte nu sînt „becalisme”. Că doar nu le-o fi cumpărat Becali și pe astea. Am senzația că ești terorizată de Becali. În orice caz, te anunț eu, dacă nu știi, cuvintele aparțin limbii române. Și nu mă deranjează să le folosesc. Dacă urechile tale au probleme cu asta nu pot spune decît că este o situație nefericită. Îmi pare rău pentru tine. Deși mă tem că se ascunde aici puțină ipocrizie. De vreme ce am întîlnit la tine expresii mult mai... (cum să le zicem...? ) ... greu de digerat. Deci pînă una alta ai grijă de bîrnă.
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? deIar în ce privește cititorul, nu înțeleg de ce ar trebui să îți cer ție voie ca să îl consider superficial. Mă tem că Paul are dreptate cînd atrage atenția asupra insolenței tale. Nu are limite.
Ce n-am priceput eu este de ce te-ai mai „coborît” să participi dacă tema este de „clasa a patra”.
Ignorand tonul berbecesc al Cristinei si referirile cu pensionul si alte chestii un pic spumoase, ea are partial dreptate cu acele expresii vetuste. Mai mult in cazul lui Eminescu, pentru ca rozele in cazul de fata ar putea sa insemne si puncte cardinale, cu derivat de la roza vanturilor, si nu rozele din rondelurile lui Macedonski. Ceea ce nu stie Cristina, dar mai poate studia si isi mai poate imbunatati bagajul critic, este ca autorul practica transmodernismul, utilizand pe alocuri intertextualitatea cu inserari clasice. Nu stiu daca acest proces este intentionat sau nu (s-ar parea ca autorul sa ma contrazica in comentarii), dar cred ca elementele clasice au o sustinere, cu toate ca introducerea lor in context este extrem de dificila, nearmonioasa, tocmai pentru ca la distanta scurta sunt si pretiozitati de care pana si avangardistii s-ar teme: dragonii uraganelor.
pentru textul : Solilocvii aride deDeci, problema acestui text este inegalitatea, se vede ca este facut si nu simtit, tocmai prin lipsa de omogenitate si armonie intre cuvinte si procedeele stilistice.
Te regăsesc cu bucurie și prin cele străinătățuri. Îngerul a cărui aripi le desfășori pare să aibă în întregime aripile albastre, un semn al diafanului și chiar al însingurării meditative. Căderea lui e una blândă, prin toate elementele pe care le desfășori în surprinderea acestei planări, de la flori de lotus și stropi de rouă la luceferi și apele ploilor. Un zbor prin spații oarecum luxuriante, cu o finalitate care îl individualizează. Ești un înger.
pentru textul : Înger singur deun drum repetabil, acelasi, la nesfirsit, ca o povara a propriei resemnari, neputinte... imbatrinind cu fiecare clipa a renasterii pe marginile barcii lui Caron... incercind sa vizualizez poemul tau m-am gindit sa iti trimit un link care mi se pare potrivit ca ilustratie - o gravura de Marcel Chirnoaga (din ciclul "Infernul "lui Dante - Luntrea lui Caron )http://www.stdb.ro/~vasile/muzeuc.htm da, sint de acord cu tine in ceea ce priveste: "o privire mai senină ar declanșa un vifor de suspiciune"...
pentru textul : Resignatio deErată:
„dar o dilemă” - „dar am o dilemă”
pentru textul : Fostei mele șótii de„și pe cineva altcineva” - „și pe cine altcineva”
"din gleznele ei se desfac ierburi moi câteva strigăte îi aleargă pe urme ca o minge de păcură"
pentru textul : abac de septembrie dePentru greturi matinale se recomanda o lamaie- Adrian, desi intru foarte rar pe site, nu am vazut niciodata cereri scrise cum ca s-ar vrea concurs, insa o nevoie de revitalizare, da. Mi se pare foarte amuzant sa se ceara o calitate superioara a textelor de la aceeasi oameni care scriu de duzina, cu exceptiile de rigoare. Mi se pare o lipsa crasa de bun simt sa scrii ca au sosit invitatiile de onoare cand exista posibilitatea ca ''concursul'' sa stagneze. Nu stiam ca ne invartim in tara pseudovedetelor.
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” dePagini