a) modul/stilul/contextul in care le-am scris, este bine definit, din punctul meu de vedere. ca nu gasesti liricul, e discutabil. poate eu am vazut liricul acelor strazi, monumente si flori. b) eu nu citesc ghidurile, prefer sa calatoresc; poate ca si in sudul Frantei ca si in Italia, soarele e stigmatizant uneori, fara a intra pe clisee. c) in ceea ce priveste manelele, aici e o problema. eu nu ascult si nici nu ma intereseaza. consideri ca ai o opinie autorizata in ceea ce le priveste, perfect. dar nu aici in textul meu.
Ei bine câte ceva bun dpdv literar se mai întâmplă pe aici și chiar nu aș fi dorit ca acest text să fie scris de Virgil, ca să nu mi se reproșeze din nou că...
Întâi postura din care Virgil scrie... îmi place, este distantă și totuși captivantă, parcă se joacă cu măsurile, îmi place mult când Virgil scrie așa... aproape-departe, personal-filozofic. Mai îmi place absența tonului vindicativ și al concluziilor clare, atât de frecvente în maculatura așa-zis poetică a zilelor noastre, oameni care se vor poeți și ne oferă soluții... rizibil, nu e cazul aici. Îmi place aproape tot la acest poem, îl așteptam poate. Last but not least ca să zic așa, intarsiile circulare sunt reușite și păstrează mirosul acela inconfundabil de casă veche.
Mulțumesc pentru lectură.
Margas
Lăudabilă decizie, Adriane, de a contrapuncta frenezia mea imagistică printr-un ton mai elegiac... și cum reușești să aduci o referință la 75 HP în mijlocul câmpului de luptă... Yigru Zeltil
deci, pana acum nu am motiv sa ma retrag. mai departe! oferta nu e mult timp valabila! voi scoate textul, asa ca... deci nu a mai primit nimeni de un an pana acum vreo porcarioara in numele meu? :)
Remarc...
"e vremea când schimb hainele / şi drumurile se pot bloca / nimic nou
sunt ghena (gheena??) albă /câinii mei / rup amintiri / pe jumătate vii". Sper că nu e prea puţin.
am zis ca e un text ok, atit. si nicodem nu face decit o satira la adresa societatii actuale consumiste, nu e nici o blasfemie. cu minuscule sau majuscule tot aia
O peniță oferită pentru subiectul ales de autor și mai ales, sistemul de gândire propus. Recunosc, am fost captivată de tema "Jocuri de limbaj, Gödel, creativitate" în contextul postmodernismului. "Ori sistemele, în cadrul cărora Gödel are dreptate, sunt clar minoritare față de cele care exploatează, la maxim, celelalte potențe ale limbajului natural. Și în care transformările nu constau în înglobarea ordonată a unui sistem particular în altul mai general. Ci în amalgamarea, uneori (și mai ales în postmodernism) aleatorie, de sisteme/jocuri diferite în cadrul aceluiași discurs. Ducând astfel la ceea ce se numește "gândire fragmentară" [5]. În opoziție cu prima, numită (oarecum inadecvat - într-un viitor eseu se va vedea de ce) "conceptuală" [6], [7]."
no, las că-i uitil de data aceasta. aici tu nu ai explicat poezi ci ai oferit acele informaţii care duc, cum ai spus, la o aprofundare a textului. nu am citit "minunata călătorie", dar modul cum ai construit poezia, de la început "se făcea că tu erai Osa/şi eu îţi eram micul Matz", îmi sugerase exact povestea unor copii. micuţul Matz, e dealtfel, elocvent. Puteai să le spui oricum, se înţelege, cred, ideea.
încă o dată felicitări. o să reţin acestă poezie.
well, ovyus, trebuie sa fi scris ceva de te-am ofuscat asa de tare. sper ca nu ti-am tulburat prea tare dimineata. iar daca am facut-o o sa iti treaca.
Am recitit poezia. I Îmi pare structurată pe trei momente diferite, trei stări de suflet, stări existențiale. Le reunește persoana prin experiența câștigată. Sufletul fărâmițat, în plutire liberă... în final...
Asa, de dragul dialogului. Eu vorbeam de denotativitatea textului in cauza, denotativitate tributara unei logici "clasice", aristitelice. Si nu despre formatia de baza si despre meseria autoarei. Dar, pentru ca tot a venit vorba, poate ca formatia si meseria ii joaca, uneori, feste. Cat despre Khayyam (mea culpa, i-am scris gresit numele in com-ul anterior) referirea mea la el a vizat rigoarea (matematica a) textelor sale care insa le "deschide" spre multiple conotatii. Iar cand am vorbit de Ion Barbu nu m-am referit la ceea ce percep, de regula, cititorii, i.e. "un virtuos al cuvintelor rimate" ( si ritmate, as adauga) ci la "Spatiul Barbilian" din matematica care, prelungit in textele poetice le ofera aici deschidere conotativa. Ce sa-i faci si aici este vorba de "formatia" autorului, dar exploatata poetic in alt mod. Dar pe tema asta este mult de discutat. Rogu-te, totusi, sa faci urmatorul exercitiu: incearca sa redai discursiv textul Orianei si vezi ce-ti iese.
Marina, Felicitări pentru acest text informativ, ar trebui afișat pe prima pagină! Și în comentariu ai adus detalii utile și mult optimism! Prezența ta ne bucură!
Te întrebi, aproape aruncând cu pietre, dacă România mai are ceva creștin. ARE! Dar asta nu se vede din America. Te invit duminica la Sfânta Liturgie în Bisericile noastre, sau la minunatele Mănăstiri construite de pe vremea când America nu fusese descoperită, și chiar pe străzi sau în casele oamenilor adevărați creștini. Faptul că sunt o sumedenie de oameni „fără Dumnezeu” (ai dreptate) nu este un argument pentru a întreba dacă Ro mai are CEVA creștin. Apoi, acele lucruri bune și creștine care se fac, nu se văd. Căci un creștin adevărat respectă regula: Să nu știe stânga ce face dreapta. Creștinii nu se laudă nici cu credința, nici cu faptele lor. Dar te asigur că sunt destul de mulți.
Chiar m-ai supărat, Virgile. Știu că la Tv se vede numai partea întunecată a lucrurilor, dar asta e valabil pt. orice țară, nu doar pentru România. Și îți mai spun ceva, și nu vorbesc din cărți: România nu va fi niciodată asmimilată, globalizată, americanizată, etc din 2 „motive”: slujbele religioase și horele. Ai idee câți tineri participă la Sfânta Liturghie sau câți joacă în horă? Eu am, că stau lângă ei.
m-ai amuzat teribil bobadil. totul dar mai ales finalul a sunat precum un secretar de CAP în plenara de la județ. scurt și cu conștiință de clasă. adică de pătură. că țărănimea era pătură. socială. acu' să nu zici că te fac țăran. numa' ziceam și eu.
Buna seara. Citind acest minunat text, am avut o revelatie. Ca eu stau cu chirie. Ca n-am bani sa cumpar o casa care sa ramana a poetului. Ca nu am nici macar o garsoniera care sa ramana a poetului. Poate ca or sa-mi viziteze doar mormantul care o sa fie al poetului. Dar si mormintele sunt scumpe acum. Si incinerarile. Poate o sa am un copac al poetului, undeva langa o mare a poetului, undeva langa un munte al poetului, undeva langa o tara a poetului. Poate. Poate ca or sa-mi ramana doar cartile poetului, sa ma invelesc cu paginile lor albe ca niste cearsafuri apretate, sa ma imbrac cu copertile ca si cu un costum calcat la dunga, sau poate ca vor ajunge maculatura poetului, poate ca vor fi reciclate in hartia igienica purtand numele poetului. Va dati seama, acest comentariu al poetului este chiar o poezie a poetului. Dintr-un suflet al poetului. Blaga, Blaga. Merita toata cinstea individul. Nu s-a chinuit prea mult, a avut viata de familie si a ramas poet. Si unul mare. Oare nu primeste sufletul lui Blaga cu chirie in casa poetului, daca ii voi dedica acest coemntariu-poem? Lerman Kruger cu acte false
cauza şi efectul începând chiar cu primul vers ("... miel prins în dinţii lupului"). dau de conotaţiile acestei "frică de înger ", deduc faptul că moartea are viaţă şi viaţa moarte, că una fără alta nu se poate şi că, mai nou, au luat amploare. vorbim de un fenomen. global (apropo de cuşcă). dar parcă se aude coasa! în timpul ăsta, creionul se topeşte... cuvinte...
Ionut, intrebare. Eu pot oricind mari coloana. Acum e la 15 intrari. O pot pune la 20 sau la 30. Intrebarea este de ce? Care este motivul? Si nu imi interpreta raspunsul/intrebare ca provocare. Dar vreau sa inteleg motivul. Evident sint realist. Este natural ca fiecare sa doreasca sa isi vada textul si numele acolo. Cred insa ca este si mai valoros sa iti vezi textul comentat si eventual evidentiat cu o penita de aur sau chiar remarcat. Adica, logica mea (I hope I'm preaching to the choir) este legata de calitate, de excelare, de inovatie si inedit. Si nu de cantitate. Cu atit mai putin nu de nevoia de 15 minute de faima sau de nevoia de a trimite o poezie de dragoste iubitei. Daca urmaream asta (si poate ca aveam mai mult succes daca urmaream asta) faceam un astfel de site. Dar am vrut altceva. Ce am vrut scrie la inceputul regulamentului si scrie si acolo unde te inscrii pe Hermeneia. Deci, o spun cit se poate de deschis, imi trebuie 20 de secunde sa modific ce mi-ai spus tu. Dar am nevoie de un motiv plauzibil si benefic siteului. Faptul ca Xulescu nu isi mai vede acolo textul dupa 24 de ore sau mai repede mi se pare irelevant. De altfel am un raspuns si al toata bruhahahua asta cu Lentib, cu novicii si cu regula postarii unui text odata la 48 de ore. Domnilor, doamnelor si domnisoarelor, este EXTREM DE SIMPLU sa ajungi sa postezi ABSOLUT CITE TEXTE VREI pe Hermeneia.com. SCRIETI BINE! SCRIETI FANTASTIC DE BINE! Innebuniti-ne cu texte foarte bune, cu literatura inovativa, cu comentarii stralucitoare, etc, si veti fi promovati la categoria de autor si veti putea publica cit vreti. HERMENEIA ESTE DESPRE LITERATURA. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, nu confundati literatura cu maculatura!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
a) modul/stilul/contextul in care le-am scris, este bine definit, din punctul meu de vedere. ca nu gasesti liricul, e discutabil. poate eu am vazut liricul acelor strazi, monumente si flori. b) eu nu citesc ghidurile, prefer sa calatoresc; poate ca si in sudul Frantei ca si in Italia, soarele e stigmatizant uneori, fara a intra pe clisee. c) in ceea ce priveste manelele, aici e o problema. eu nu ascult si nici nu ma intereseaza. consideri ca ai o opinie autorizata in ceea ce le priveste, perfect. dar nu aici in textul meu.
pentru textul : Ruines de Rome dete rog sa editezi si sa corectezi punctuatia in acest text
pentru textul : wind & change deEi bine câte ceva bun dpdv literar se mai întâmplă pe aici și chiar nu aș fi dorit ca acest text să fie scris de Virgil, ca să nu mi se reproșeze din nou că...
pentru textul : într-o zi deÎntâi postura din care Virgil scrie... îmi place, este distantă și totuși captivantă, parcă se joacă cu măsurile, îmi place mult când Virgil scrie așa... aproape-departe, personal-filozofic. Mai îmi place absența tonului vindicativ și al concluziilor clare, atât de frecvente în maculatura așa-zis poetică a zilelor noastre, oameni care se vor poeți și ne oferă soluții... rizibil, nu e cazul aici. Îmi place aproape tot la acest poem, îl așteptam poate. Last but not least ca să zic așa, intarsiile circulare sunt reușite și păstrează mirosul acela inconfundabil de casă veche.
Mulțumesc pentru lectură.
Margas
excelent. admir această suprapunere a temporalului peste imaginar. cred ca am mai vrut sa scriu cindva un comentariu sub acest text. iata o fac acum.
pentru textul : Mirza deAlma: „niciodata nu vom mai scrie ca atunci.” - I hate this pesimism.
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur deLăudabilă decizie, Adriane, de a contrapuncta frenezia mea imagistică printr-un ton mai elegiac... și cum reușești să aduci o referință la 75 HP în mijlocul câmpului de luptă... Yigru Zeltil
pentru textul : Stilamancie dedeci, pana acum nu am motiv sa ma retrag. mai departe! oferta nu e mult timp valabila! voi scoate textul, asa ca... deci nu a mai primit nimeni de un an pana acum vreo porcarioara in numele meu? :)
pentru textul : rugaminte importanta deRemarc...
pentru textul : măceșe zdrobite de"e vremea când schimb hainele / şi drumurile se pot bloca / nimic nou
sunt ghena (gheena??) albă /câinii mei / rup amintiri / pe jumătate vii". Sper că nu e prea puţin.
am zis ca e un text ok, atit. si nicodem nu face decit o satira la adresa societatii actuale consumiste, nu e nici o blasfemie. cu minuscule sau majuscule tot aia
pentru textul : noapte cu plată deViorel, cu speranta ca nu te-a suparat iarasi intarzierea raspunsului meu,
pentru textul : eu, cea de dincolo demultumesc. )
O peniță oferită pentru subiectul ales de autor și mai ales, sistemul de gândire propus. Recunosc, am fost captivată de tema "Jocuri de limbaj, Gödel, creativitate" în contextul postmodernismului. "Ori sistemele, în cadrul cărora Gödel are dreptate, sunt clar minoritare față de cele care exploatează, la maxim, celelalte potențe ale limbajului natural. Și în care transformările nu constau în înglobarea ordonată a unui sistem particular în altul mai general. Ci în amalgamarea, uneori (și mai ales în postmodernism) aleatorie, de sisteme/jocuri diferite în cadrul aceluiași discurs. Ducând astfel la ceea ce se numește "gândire fragmentară" [5]. În opoziție cu prima, numită (oarecum inadecvat - într-un viitor eseu se va vedea de ce) "conceptuală" [6], [7]."
pentru textul : Jocuri de limbaj, Gödel, creativitate deno, las că-i uitil de data aceasta. aici tu nu ai explicat poezi ci ai oferit acele informaţii care duc, cum ai spus, la o aprofundare a textului. nu am citit "minunata călătorie", dar modul cum ai construit poezia, de la început "se făcea că tu erai Osa/şi eu îţi eram micul Matz", îmi sugerase exact povestea unor copii. micuţul Matz, e dealtfel, elocvent. Puteai să le spui oricum, se înţelege, cred, ideea.
pentru textul : minunata călătorie a lui emil prin gara de nord deîncă o dată felicitări. o să reţin acestă poezie.
well, ovyus, trebuie sa fi scris ceva de te-am ofuscat asa de tare. sper ca nu ti-am tulburat prea tare dimineata. iar daca am facut-o o sa iti treaca.
pentru textul : caut femeie deAm recitit poezia. I Îmi pare structurată pe trei momente diferite, trei stări de suflet, stări existențiale. Le reunește persoana prin experiența câștigată. Sufletul fărâmițat, în plutire liberă... în final...
pentru textul : netulburarea apelor dev-a scapat un typo in titlu.
pentru textul : Mahalaua deschide lumea: globalizând-o delasă că vine ea, dacă nu la ceas măcar la un grătar, btw, mai întoarce friptanele... :)
pentru textul : Aşteptare deAsa, de dragul dialogului. Eu vorbeam de denotativitatea textului in cauza, denotativitate tributara unei logici "clasice", aristitelice. Si nu despre formatia de baza si despre meseria autoarei. Dar, pentru ca tot a venit vorba, poate ca formatia si meseria ii joaca, uneori, feste. Cat despre Khayyam (mea culpa, i-am scris gresit numele in com-ul anterior) referirea mea la el a vizat rigoarea (matematica a) textelor sale care insa le "deschide" spre multiple conotatii. Iar cand am vorbit de Ion Barbu nu m-am referit la ceea ce percep, de regula, cititorii, i.e. "un virtuos al cuvintelor rimate" ( si ritmate, as adauga) ci la "Spatiul Barbilian" din matematica care, prelungit in textele poetice le ofera aici deschidere conotativa. Ce sa-i faci si aici este vorba de "formatia" autorului, dar exploatata poetic in alt mod. Dar pe tema asta este mult de discutat. Rogu-te, totusi, sa faci urmatorul exercitiu: incearca sa redai discursiv textul Orianei si vezi ce-ti iese.
pentru textul : Inima dintotdeauna. Ad intra deVă mulţumesc pentru ajutor. Ştiu că am o boală cu virgulele şi nu numai...
pentru textul : Petru pământesc.. deMi-a plăcut poemul tău. Are nerv şi a fost o plăcere să-l citesc. Cezar
pentru textul : Coboară pe umerii uzi deMarina, Felicitări pentru acest text informativ, ar trebui afișat pe prima pagină! Și în comentariu ai adus detalii utile și mult optimism! Prezența ta ne bucură!
pentru textul : Rezidențe de creație la Institutul Cultural Român din Paris deFelicitari, succes si inspiratie pe mai departe!
pentru textul : Adrian Agheorghesei la Tecuci dePentru Virgil
Te întrebi, aproape aruncând cu pietre, dacă România mai are ceva creștin. ARE! Dar asta nu se vede din America. Te invit duminica la Sfânta Liturgie în Bisericile noastre, sau la minunatele Mănăstiri construite de pe vremea când America nu fusese descoperită, și chiar pe străzi sau în casele oamenilor adevărați creștini. Faptul că sunt o sumedenie de oameni „fără Dumnezeu” (ai dreptate) nu este un argument pentru a întreba dacă Ro mai are CEVA creștin. Apoi, acele lucruri bune și creștine care se fac, nu se văd. Căci un creștin adevărat respectă regula: Să nu știe stânga ce face dreapta. Creștinii nu se laudă nici cu credința, nici cu faptele lor. Dar te asigur că sunt destul de mulți.
pentru textul : Fanii lui Cristos deChiar m-ai supărat, Virgile. Știu că la Tv se vede numai partea întunecată a lucrurilor, dar asta e valabil pt. orice țară, nu doar pentru România. Și îți mai spun ceva, și nu vorbesc din cărți: România nu va fi niciodată asmimilată, globalizată, americanizată, etc din 2 „motive”: slujbele religioase și horele. Ai idee câți tineri participă la Sfânta Liturghie sau câți joacă în horă? Eu am, că stau lângă ei.
Imi place modul lejer in care ai spus povestea, fara obiectivari inutile, doar partea vazuta dar cata betie a simturilor.
pentru textul : azi e iarăși greu de trăit depai... poate eu sa fac asta. de cate ori scrii ma bucur pana sa te citesc. :)
stiu - e atat de dulceaga afirmatia de mai sus. si atat de nu -eu. dar... cam asa stau lucrurile.
pentru textul : Ratare cu mingi verzi dem-ai amuzat teribil bobadil. totul dar mai ales finalul a sunat precum un secretar de CAP în plenara de la județ. scurt și cu conștiință de clasă. adică de pătură. că țărănimea era pătură. socială. acu' să nu zici că te fac țăran. numa' ziceam și eu.
pentru textul : despre poezie deBuna seara. Citind acest minunat text, am avut o revelatie. Ca eu stau cu chirie. Ca n-am bani sa cumpar o casa care sa ramana a poetului. Ca nu am nici macar o garsoniera care sa ramana a poetului. Poate ca or sa-mi viziteze doar mormantul care o sa fie al poetului. Dar si mormintele sunt scumpe acum. Si incinerarile. Poate o sa am un copac al poetului, undeva langa o mare a poetului, undeva langa un munte al poetului, undeva langa o tara a poetului. Poate. Poate ca or sa-mi ramana doar cartile poetului, sa ma invelesc cu paginile lor albe ca niste cearsafuri apretate, sa ma imbrac cu copertile ca si cu un costum calcat la dunga, sau poate ca vor ajunge maculatura poetului, poate ca vor fi reciclate in hartia igienica purtand numele poetului. Va dati seama, acest comentariu al poetului este chiar o poezie a poetului. Dintr-un suflet al poetului. Blaga, Blaga. Merita toata cinstea individul. Nu s-a chinuit prea mult, a avut viata de familie si a ramas poet. Si unul mare. Oare nu primeste sufletul lui Blaga cu chirie in casa poetului, daca ii voi dedica acest coemntariu-poem? Lerman Kruger cu acte false
pentru textul : Popas acasă la Blaga decauza şi efectul începând chiar cu primul vers ("... miel prins în dinţii lupului"). dau de conotaţiile acestei "frică de înger ", deduc faptul că moartea are viaţă şi viaţa moarte, că una fără alta nu se poate şi că, mai nou, au luat amploare. vorbim de un fenomen. global (apropo de cuşcă). dar parcă se aude coasa! în timpul ăsta, creionul se topeşte... cuvinte...
bun poemul.
pentru textul : cauză şi efect deUps! Mulțumesc, fluturi și lumină de miere să fie. Iar dacă "trece în cititor", cu atât mai bine. E rostul poeziei, nu?
pentru textul : Reîntoarcere dePoate asa e mai bine?
pentru textul : Femei flămânde de bărbați: Salem deIonut, intrebare. Eu pot oricind mari coloana. Acum e la 15 intrari. O pot pune la 20 sau la 30. Intrebarea este de ce? Care este motivul? Si nu imi interpreta raspunsul/intrebare ca provocare. Dar vreau sa inteleg motivul. Evident sint realist. Este natural ca fiecare sa doreasca sa isi vada textul si numele acolo. Cred insa ca este si mai valoros sa iti vezi textul comentat si eventual evidentiat cu o penita de aur sau chiar remarcat. Adica, logica mea (I hope I'm preaching to the choir) este legata de calitate, de excelare, de inovatie si inedit. Si nu de cantitate. Cu atit mai putin nu de nevoia de 15 minute de faima sau de nevoia de a trimite o poezie de dragoste iubitei. Daca urmaream asta (si poate ca aveam mai mult succes daca urmaream asta) faceam un astfel de site. Dar am vrut altceva. Ce am vrut scrie la inceputul regulamentului si scrie si acolo unde te inscrii pe Hermeneia. Deci, o spun cit se poate de deschis, imi trebuie 20 de secunde sa modific ce mi-ai spus tu. Dar am nevoie de un motiv plauzibil si benefic siteului. Faptul ca Xulescu nu isi mai vede acolo textul dupa 24 de ore sau mai repede mi se pare irelevant. De altfel am un raspuns si al toata bruhahahua asta cu Lentib, cu novicii si cu regula postarii unui text odata la 48 de ore. Domnilor, doamnelor si domnisoarelor, este EXTREM DE SIMPLU sa ajungi sa postezi ABSOLUT CITE TEXTE VREI pe Hermeneia.com. SCRIETI BINE! SCRIETI FANTASTIC DE BINE! Innebuniti-ne cu texte foarte bune, cu literatura inovativa, cu comentarii stralucitoare, etc, si veti fi promovati la categoria de autor si veti putea publica cit vreti. HERMENEIA ESTE DESPRE LITERATURA. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, nu confundati literatura cu maculatura!
pentru textul : Descoperirea dePagini