Bianca, ești pre drăguță, sper să nu încalc nici un regulament că o spun, (uff, acum voi avea și stresul acesta al regulamentului), dar chiar nu se vede sau nu se simte că nu sunt trecute cu vederea comentariile jignitoare atâta timp cât ele se repetă la doamna editor. Eu nu monitorizez comentariile, doar că mă mai nimeresc pur și simplu și pot să spun că nu s- a întâmplat numai cu mine și cu Mircea, ci și cu alții. Nu e rostul meu aici de a aduce la cunoștință una și alta dar lucrurile încep să alunece și nu poți să negi ce se întâmplă. Oricum, îți mulțumesc pentru promptitudinea răspunsului, eu nu am îndoieli că nu pot face un comentariu sau altul, dar am îndoieli că din nou se vor face aluzii la comentariile mele și acest fapt mă deranjează. Te rog să revezi când ai timp comentariile scrise de mine la poeziile lui Mircea și atunci vei vedea. Sau comentariile scrise de doamna editor la poeziile mele. Mă bucur că constat că putem să stăm de vorbă și în limitele bunei- cuviințe. Îi cer scuze lui Mircea pentru spațiul ocupat aici, pe pagina lui. Încă o dată, mulțumesc.
Paul, ai niste curiozitati pe care as prefera sa li le exprimi pe alte canale. Sau pe alt fel de situri. Un clipa asta, o suspendare te cantareste asa...cu ochii mijiti. Acesta este un avertisment. Trece-l in condica. Mircea, daca nimeni n-a lasat un comm conform asteptarilor tale, poate ca ar trebui sa te-ntrebi daca textul a reusit sa transmita ceva, conform asteparilor tale. parerea mea.
nici nu mai era nevoie de ultimul vers. ai scris suficient despre starea de păianjen, despre singurătate în starea acesta de a ţese ceva spre a uita de substituiri, linişte şi alte dovezi de însingurare...
"dar, uite, ești viu zilele acestea
și copacii în floare sunt plini de albine
și soarele îți va mângâia astăzi copiii"
Aceste versuri le-am citit astăzi. Astăzi au o rezonanţă deosebită, tulburătoare, o emoţie pe care am trăit-o profund la doar câteva zile după ce se năştea poemul acesta, ca un cântec din subconştientul colectiv, pe care l-ai pus pe note astfel.
Una e sa scrii poezie, alta e sa scrii poezie buna. Ada mai are pana la a doua varianta. Ma bucur ca o sa ma abtin sa mai citesc porcarii si ca am imbatranit diferit de Andu. ;)
Cu siguranță doresc sa lucrez la texte, astfel nici nu aș îndrazni să vă deranjez cu creațiile mele.Eu am vrut sa vin la dumneavoastra,deoarece simțeam nevoia sa stiu care este valoarea mea în poezie și unde trebuie sa mai lucrez pentru a scrie așa cum mi-o cere Hermeneia.
"gunoierii vin la ore fixe mă întreb cînd vor veni după mine", mă duce cu gândul la filmul "Once upon a time in America" și dacă l-ai vizionat, știi despre ce vorbesc. Ar merge cum spune si Dorin puțin dezvoltat dar tu ai atâtea idei, precum îți este viața.:) Nu e grabă, mai cu seamă că noaptea îți auzi respirația ca un avion, ca un sinucigaș cu urechea lipită de șină, încă mai speri în oameni cu gesturi repetitive. O fi bine, o fi rău, nu știm. Tu scrie exact cum simți și ți-e crezul într-un anume Dumnezeu și chiar de aiurea de-o fi, îți aparții, pricepi? și ești ceea ce ești! Silvia
o variantă despre care eu cred ca ar avea șanse să fie mai „poetică”:
de atâta alb
irişii sunt mai albaştri
cât să cuprindă tot
ochiului tău
trec dincolo de uşă
caut o asemănare un loc pe stâncă
absenţa prezenţă
suntem mereu trei în jurul mesei
bucurie cerc
din singurul meu ungher
cuvintele sparg plase de păianjen
în văzduhul dintre noi
fântâna de alături îşi ridică apele
iar el ştergarul
după un timp lanţurile
şi rugina
mă părăsesc
minusul sunt eu
ai distrus toata vraja poemului cu finalul, nici nu se cade sa ramana asa ceva ca final. uite cum vad eu poemul: O taină pe care n-o voi dezlega niciodată ( cele două săptămâni când te-am lăsat să pleci singura ) Voi pândi ca o fiară la țărmul sângelui tău răbdător freamătul amintirilor seara prin somn. O mică lumină. ( apartamentul modest în care ne-am început tinerețea acest oraș unde vom și muri ) Lumina mica nu am scos-o, dar ar putea fi si ea inlaturata fara regret, doar daca o insufletesti cumva poate ramane. Finalul gaseste-l tu, rescrie-l, dar atentie la cum am rescris eu, poate te ajuta.
Domnule Gorun, corectați, vă rog, în pargraful 2, "Eecranul computerului" și "Se clarică" . iar în al treilea dinspre sfârșit, aici: "l-a îtâlnit, m-a întâlnit așteptându-ne. Și s-a repezit din leagăn să ne întâmpine…" îl simt puternic pe Carlos Castaneda în proza dvs... trebuie recitită. în liniște.
Raluca Sandor nu stie de gluma. Acuzatie, auzi, parca suntem la tribunal :)). Emailul cenaclului nu e privat, chiar ma gandeam sa fac publica toata graforeea aia cronofaga. Ca si cea din comentariile tale de aici. Ca un sfat venit de la unul mai batran, limiteaza-ti frazele si masoara-ti cuvintele, inainte de a le trimite in lume.
Foarte multe typo în acest text, și mă surprinde, pentru că nu era stilul tău să postezi neîngrijit. Sper să revii dimineață, mai odihnit poate, și să re-editezi. Atunci voi reveni și eu cu ceva mai consistent.
Stii ce e ciudat, Virgile? Ca (aparent) nimeni altcineva in afara ta nu considera acest text "cel mai bun citit pe hermeneia". Eu in locul tau m-as feri pe viitor de asemenea judecati de valoare tipic ingineresti :-) Acest text mie nu mi se pare niciun fel de "quantum leap" in scrierea Orianei, ci mai degraba o reanjare ideatica, o incordare a tonului si o inclinare spre discurs. In opinia mea, textul are prea multa filozofie si "tendinta" fiind mai degraba un text militant decat unul poetic, este o tentativa si atat, in opinia mea. O tentativa apreciabila, oricum, dar in niciun caz "cel mai bun text" etc etc. Tocmai tu nu ar trebui sa spui una ca asta, pentru cei care vin aici cu incredere, nu pentru mine, eu zic ca mai stiu inca sa deosebesc bobul de neghina. Bobadil
poate de aceea nici n-am avut senzația că scriu o poezie și poate de aceea și lipsește lirism. dar uneori am așa un chef să scriu despre ce nu pot să scriu, despre ce dacă aș scrie liric ar fi o dulcegărie. da, și eu am obsesia palmelor mele. obrazul a început să mă înșele cu vremea
Un text proaspat iata, pe o tema destul de veche "si daca"... scrierea moderna cred ca este responsabila de scoaterea acestui poem din previzibilele tipare ale unei prozodii
Adriana inoveaza si in aceasta poezie si nu pentru ca ea urmareste acest lucru cu tot dinadinsul, ci pentru ca ea scrie asa cum simte si o face cu talent.
Felicitari.
Margas
nu cred că m-am gîndit neapărat la vreun simbol. nu prea sînt în mood de simboluri zilele astea. mă tem că nu se vrea decît un text impresionist. o încercare și cam atît.
China e intradevar un stat foarte mare si cel mai populat in comparatie cu altele,cum si dragostea in comparatie cu alte sentimente este mult peste capacitatea omului de a puea fi explicata sau descrie. :) Frumos text Catalina.
Acest poem nu este nici pe departe "hard". Nici pentru lirica ta, pentru ca am citit pe alte site-uri poeme mai puternice. Te-am provocat sau nu? Din raspunsul tau, primele 3 randuri, reiese ca nu ai luat atitudine la provocarea mea, dar te-am provocat. Asa o fi. Am retinut din poem: "am nevoie de sete am nevoie să tac până la somn" Si finalul, ultimele 2 versuri.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Bianca, ești pre drăguță, sper să nu încalc nici un regulament că o spun, (uff, acum voi avea și stresul acesta al regulamentului), dar chiar nu se vede sau nu se simte că nu sunt trecute cu vederea comentariile jignitoare atâta timp cât ele se repetă la doamna editor. Eu nu monitorizez comentariile, doar că mă mai nimeresc pur și simplu și pot să spun că nu s- a întâmplat numai cu mine și cu Mircea, ci și cu alții. Nu e rostul meu aici de a aduce la cunoștință una și alta dar lucrurile încep să alunece și nu poți să negi ce se întâmplă. Oricum, îți mulțumesc pentru promptitudinea răspunsului, eu nu am îndoieli că nu pot face un comentariu sau altul, dar am îndoieli că din nou se vor face aluzii la comentariile mele și acest fapt mă deranjează. Te rog să revezi când ai timp comentariile scrise de mine la poeziile lui Mircea și atunci vei vedea. Sau comentariile scrise de doamna editor la poeziile mele. Mă bucur că constat că putem să stăm de vorbă și în limitele bunei- cuviințe. Îi cer scuze lui Mircea pentru spațiul ocupat aici, pe pagina lui. Încă o dată, mulțumesc.
pentru textul : Gând de vecernie deaham, necazu' e ca nu stiu ce sa comentez la un asa text:) multam!
pentru textul : nu mai ciobi cuvinte, la culcare! definalul eu l-as face: "buzele aspre mușcă ușor degetele goale" nu cred ca e nevoie de atita determinism. parerea mea
pentru textul : Sărutul dePaul, ai niste curiozitati pe care as prefera sa li le exprimi pe alte canale. Sau pe alt fel de situri. Un clipa asta, o suspendare te cantareste asa...cu ochii mijiti. Acesta este un avertisment. Trece-l in condica. Mircea, daca nimeni n-a lasat un comm conform asteptarilor tale, poate ca ar trebui sa te-ntrebi daca textul a reusit sa transmita ceva, conform asteparilor tale. parerea mea.
pentru textul : Pisica neagră denici nu mai era nevoie de ultimul vers. ai scris suficient despre starea de păianjen, despre singurătate în starea acesta de a ţese ceva spre a uita de substituiri, linişte şi alte dovezi de însingurare...
pentru textul : păianjen de"dar, uite, ești viu zilele acestea
și copacii în floare sunt plini de albine
și soarele îți va mângâia astăzi copiii"
Aceste versuri le-am citit astăzi. Astăzi au o rezonanţă deosebită, tulburătoare, o emoţie pe care am trăit-o profund la doar câteva zile după ce se năştea poemul acesta, ca un cântec din subconştientul colectiv, pe care l-ai pus pe note astfel.
pentru textul : Lumi secundare deUna e sa scrii poezie, alta e sa scrii poezie buna. Ada mai are pana la a doua varianta. Ma bucur ca o sa ma abtin sa mai citesc porcarii si ca am imbatranit diferit de Andu. ;)
pentru textul : să nu declari iubire înghițitorului de suflete deCu siguranță doresc sa lucrez la texte, astfel nici nu aș îndrazni să vă deranjez cu creațiile mele.Eu am vrut sa vin la dumneavoastra,deoarece simțeam nevoia sa stiu care este valoarea mea în poezie și unde trebuie sa mai lucrez pentru a scrie așa cum mi-o cere Hermeneia.
pentru textul : Vorbe pe la spate de"gunoierii vin la ore fixe mă întreb cînd vor veni după mine", mă duce cu gândul la filmul "Once upon a time in America" și dacă l-ai vizionat, știi despre ce vorbesc. Ar merge cum spune si Dorin puțin dezvoltat dar tu ai atâtea idei, precum îți este viața.:) Nu e grabă, mai cu seamă că noaptea îți auzi respirația ca un avion, ca un sinucigaș cu urechea lipită de șină, încă mai speri în oameni cu gesturi repetitive. O fi bine, o fi rău, nu știm. Tu scrie exact cum simți și ți-e crezul într-un anume Dumnezeu și chiar de aiurea de-o fi, îți aparții, pricepi? și ești ceea ce ești! Silvia
pentru textul : aproape departe deo variantă despre care eu cred ca ar avea șanse să fie mai „poetică”:
de atâta alb
irişii sunt mai albaştri
cât să cuprindă tot
ochiului tău
trec dincolo de uşă
caut o asemănare un loc pe stâncă
absenţa prezenţă
suntem mereu trei în jurul mesei
bucurie cerc
din singurul meu ungher
cuvintele sparg plase de păianjen
în văzduhul dintre noi
fântâna de alături îşi ridică apele
iar el ştergarul
după un timp lanţurile
şi rugina
mă părăsesc
minusul sunt eu
pentru textul : Adoriana minus zece deai distrus toata vraja poemului cu finalul, nici nu se cade sa ramana asa ceva ca final. uite cum vad eu poemul: O taină pe care n-o voi dezlega niciodată ( cele două săptămâni când te-am lăsat să pleci singura ) Voi pândi ca o fiară la țărmul sângelui tău răbdător freamătul amintirilor seara prin somn. O mică lumină. ( apartamentul modest în care ne-am început tinerețea acest oraș unde vom și muri ) Lumina mica nu am scos-o, dar ar putea fi si ea inlaturata fara regret, doar daca o insufletesti cumva poate ramane. Finalul gaseste-l tu, rescrie-l, dar atentie la cum am rescris eu, poate te ajuta.
pentru textul : Poemul de dragoste deDomnule Gorun, corectați, vă rog, în pargraful 2, "Eecranul computerului" și "Se clarică" . iar în al treilea dinspre sfârșit, aici: "l-a îtâlnit, m-a întâlnit așteptându-ne. Și s-a repezit din leagăn să ne întâmpine…" îl simt puternic pe Carlos Castaneda în proza dvs... trebuie recitită. în liniște.
pentru textul : Coșmar denu cred ca imi pica bine chestia aia cu acidul sulfuric si nici asocierea "mănunchi că "
pentru textul : canal indisponibil deRaluca Sandor nu stie de gluma. Acuzatie, auzi, parca suntem la tribunal :)). Emailul cenaclului nu e privat, chiar ma gandeam sa fac publica toata graforeea aia cronofaga. Ca si cea din comentariile tale de aici. Ca un sfat venit de la unul mai batran, limiteaza-ti frazele si masoara-ti cuvintele, inainte de a le trimite in lume.
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi denu l-am cunoscut, nici nu l-am citit pe Virgil Diaconu dar mi se pare că dânsului i s-au deschis cumva ochii, cum şi mie de altfel.
pentru textul : Partidul florii de cireş de...varianta doi, i meant. si mie mi se pare mai ok asa.
pentru textul : aproape noapte pe grant deFoarte multe typo în acest text, și mă surprinde, pentru că nu era stilul tău să postezi neîngrijit. Sper să revii dimineață, mai odihnit poate, și să re-editezi. Atunci voi reveni și eu cu ceva mai consistent.
pentru textul : prison game I deun absurd trist, absurdul in sine e trist
"armonia locul în care se întîlnește
pentru textul : majoritatea lucrurilor sînt absurde decompromisul"
Stii ce e ciudat, Virgile? Ca (aparent) nimeni altcineva in afara ta nu considera acest text "cel mai bun citit pe hermeneia". Eu in locul tau m-as feri pe viitor de asemenea judecati de valoare tipic ingineresti :-) Acest text mie nu mi se pare niciun fel de "quantum leap" in scrierea Orianei, ci mai degraba o reanjare ideatica, o incordare a tonului si o inclinare spre discurs. In opinia mea, textul are prea multa filozofie si "tendinta" fiind mai degraba un text militant decat unul poetic, este o tentativa si atat, in opinia mea. O tentativa apreciabila, oricum, dar in niciun caz "cel mai bun text" etc etc. Tocmai tu nu ar trebui sa spui una ca asta, pentru cei care vin aici cu incredere, nu pentru mine, eu zic ca mai stiu inca sa deosebesc bobul de neghina. Bobadil
pentru textul : Poeme accidentale. Vulnus nimirum deMargas, din cauza numeroaselor abateri de la regulament, consiliul Hermeneia a decis suspendarea contului tău pentru o lună.
D-le Cristea, pentru una dintre frazele de mai sus, primiţi un avertisment.
Conflict încheiat!
pentru textul : go fishing deas if time were throwing
pentru textul : Burden deși o liniște de seară... m-au bucurat cuvintele tale. eu... doar "îmi oxigenez viața scriind" (S.D.) mulțumesc frumos, Cristina!
pentru textul : detalii în echilibru depoate de aceea nici n-am avut senzația că scriu o poezie și poate de aceea și lipsește lirism. dar uneori am așa un chef să scriu despre ce nu pot să scriu, despre ce dacă aș scrie liric ar fi o dulcegărie. da, și eu am obsesia palmelor mele. obrazul a început să mă înșele cu vremea
pentru textul : palmele bătrînului deUn text proaspat iata, pe o tema destul de veche "si daca"... scrierea moderna cred ca este responsabila de scoaterea acestui poem din previzibilele tipare ale unei prozodii
pentru textul : în ultima cameră, el deAdriana inoveaza si in aceasta poezie si nu pentru ca ea urmareste acest lucru cu tot dinadinsul, ci pentru ca ea scrie asa cum simte si o face cu talent.
Felicitari.
Margas
nu cred că m-am gîndit neapărat la vreun simbol. nu prea sînt în mood de simboluri zilele astea. mă tem că nu se vrea decît un text impresionist. o încercare și cam atît.
pentru textul : ploaie în veneția deun text cu destul de multa "cinematografie". senzatia unui inceput de "role playing" poetry
pentru textul : daniel elia-clodia ceasornicarul deChina e intradevar un stat foarte mare si cel mai populat in comparatie cu altele,cum si dragostea in comparatie cu alte sentimente este mult peste capacitatea omului de a puea fi explicata sau descrie. :) Frumos text Catalina.
pentru textul : de vorbă cu tine III deAcest poem nu este nici pe departe "hard". Nici pentru lirica ta, pentru ca am citit pe alte site-uri poeme mai puternice. Te-am provocat sau nu? Din raspunsul tau, primele 3 randuri, reiese ca nu ai luat atitudine la provocarea mea, dar te-am provocat. Asa o fi. Am retinut din poem: "am nevoie de sete am nevoie să tac până la somn" Si finalul, ultimele 2 versuri.
pentru textul : too late for an iron life deTrebuie să remarc şi eu naturaleţea, veridicitatea dialogului. Şi isteţimea populară din final.
pentru textul : din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea a treia dezimbesc. ma amuza "preocuparile" astea pentru eroticul saizecist si nu numai. dar textul e dragut
pentru textul : Cinema, Cinema dePagini