nu ştiu cît de stupide sînt apelativele acestea, cristina. dar cu siguranţă intervenţiile tale sînt stupide. sau aşa cum spunea cineva pe aici, "creatore de momente penibile". dar se pare că te simţi bine înconjurată de aureola asta de penibil. aşa că nu vreau să ţi-o spulber. am să îţi răspund la celelalte comentarii mai încolo. pe măsură.
Un text interesant, care mi-a atras atenţia. Dincolo de această eterogenitate a cuvintelor, imaginilor, conceptelor, văd o discretă şi plăcută dialectică între eros şi thanatos care susţine întregul poem.
Mai jos se simte o emfază, o forţare şi aş sugera o reformulare.
„aluniţa asta are noaptea profilul tău
quezalcoatl îţi stă pe umeri
o senzaţie de neîmplinire
subţiază căpăstrul zilei”
Pe ici, pe colo, urmează să mai lucrezi, deși cred că vei lasă textul în forma aceasta. Este emoționant poemul, nu sunt patriot decât, cum se spune, la olimpiadele de gimnastică, dar mi-a dat o lacrimă, citind. Finalul foarte bun, interesant ar fi dacă e inspirație de moment sau pregătit de ceva vreme. E un text care trebuia scris.
celestin crede-ma nu esti primul/prima căruia/căreia îi spun, cred că ți-oi mai fi spus și ție în trecut
poezia nu e un terci de metafore, never
textul tău este maxim subiect de parodie
uite acilea o variantă
acolo unde mi-e inima încurcată cu o pleoapă
mi se zbate întunericul
pe dinafară e-o lume pentru care am ales să fiu liber
(asta nu o mai parodiez că se parodiază singur)
copacul împinge rădăcinile sub ziduri
tot mai aproape de o scrisoare întârziată
în umbră un freamăt
iubirea
nu s-a trezit din vis
îmi tulbură somnul cu picioarele
cautându-mă
În 1998 am publicat volumul Tăcerea ca o flacără, unde am pus mai multe poezii cu temă religioasă şi am avut f. multe discuţii cu poetul, care astăzi nu mai e printre noi, Ionel Amăriuţei pe acestă temă. eram vecini de bloc la Deva. Şi cam ceea ce ai realizat în Ziua tăierii, concluzionam noi atunci că ar trebui să fie... Atunci eram prea agăţat în activitatea de jurnalist ca să mai aprofundez acele idei. Mi-am amintit citind poemul tău de acele discuţii. Şi cred că ai găsit cheia problemei. Mult succes.
nu stiu ce sa cred: e atat de slab textul, chiar hilar... ce demoni ai noptii se pot trezi la un biet mieunat (al pisicii de mare)?!? samd amesteci atatea elemente incat iese altceva, nu gasesc un alt sinonim, fara sa nu devin prea dura... nu este polifonie... bietul crocodile hunter!
mi-o placut, m-o distrat, mi-o devenit oarecum antipatica tipa si am jubilat la final. spre rusinea mea. apoi m-am intristat la gindul ca eu n-o sa mai pot sa-i ofer ginul ala... si chiar cred ca avea ce povesti donsuara
actaeon, nu numai din pdv literar nu sunt profitabile astfel de atitudini. dar doamna aranca cu siguranta are capacitatea si disponibilitatea de a justifica gestul respectiv. altfel, asta e, oameni suntem..... aritmosa, ma bucur ca ai revenit cu precizari. in privinta fontului ma voi gandi, ptr a fi mai vizibila ideea mea. multumesc de asemenea si pentru explicatii. in privinta versului al doilea cred insa ca blestemul ramane valabil ptr ca, de ex, acel homeless poate constitui veriga slaba dintr-un lant al existentelor sau trairilor sau argumentelor etc. care poate prejudicia intregul. de asemeni, blestemul se aplica ptr ca cel care plange astfel nu este suficient de puternic si, asa cum sugerai, astfel el va fi impins la limita (gandirii) ptr a reactiona pozitiv, asa cum, in cazul unui lesin sau al nasterii, 2 palme sunt binevenite. plus ca apelul la etica, cu atat mai mult in cazul celei crestine, trebuie facut cu rezerve. iar de ascultat, ii poti asculta pe amandoi, pe unul sau niciunul. sau poate ca cel care spune "asculta-ma" in fata blestemului e fiecare din noi. poate ca si dzeu solicita asta, ptr a evita pedeapsa.
eu mă simt înghesuit între... cunoștințele mele lingvistice, prin urmare, mulțumesc Naan și mulțumesc Leea:) pentru că sincer , nu știu care îți este prenumele, ca să ne tutuim și noi.:) și lasă tu considerația pentru mine, pune un straight e ok și m-ai lămurit că ești cultă! așa mă bagi în datorii:))! iar eu nu rămân dator niciodată, vorba unui coleg de filială:)! atent și mucalit, paul
nu am nici un motiv să îl urăsc pe adrian. am spus doar cănu mi se pare un spaţiu în care se poate cohabita cel creat de asemenea dialoguri.
cât despre raluca poate să facă ce vrea cu
vorbitul ei în doi peri(ACUM SERIOS, DACĂ CINEVA AR SCRIE SUB TEXTUL MEU CĂ ARE ORGASM LITERAR AŞ SIMŢI UNDA DE BĂTAIE DE JOC. TREBURILE EI CU ORGASMELE ŞI DRAGOSTELE NEÎMPĂRTĂŞITE SĂ ŞI LE REZILVE FĂRĂ MINCIUNI ŞI9 FĂRĂ SĂ MINTĂ.)
nu mă amestecă în cârdul aşaziselor ei cuceriri, atât timp cât am refuzat orice comunicare cu ea.a încercat să mă"agaţe" trimiţând mesaje pe fb.
virgil titarenco,îmi cer scuze pentru pocirea numelui.nu a fost cu intenţie.
după câte observ atmosfera aceasta nu îţi displace.
reînnoiesc cererea de desfiinţare a contului şi voi trimite şi al treilea mail.
In opinia mea cred ca urmatoarele versuri ar fi in plus: "și că plutesc peste esențe de mușețel vor fi legate sfori de mărțisor de toate locurile și oasele" Inedita aparitia vapoarelor pe caile respiratorii, insa, personal, as fi optat pentru o alta aparitie care sa sustina ideea de zbor. Finalul corelat cu prima strofa, mi se pare reusit.
Bine ai venit, Sorin. te rog să recitești regulamentul; undeva, se specifică limpede (cu litere roșii, chiar) că novicii pot posta un text la două zile. m-aș bucura dacă ne-ai lua mai ușor. :) eventual, poți șterge două din cele trei texte, urmând a le publica ulterior?
"cub cu vise" e singura chestie care mie mi se pare ca scartaie. in rest , o poezie adanca, cu o simbolistica aparte, a carui esenta nu o poti suprinde usor, e nevoie de mai multe lecturi pentru a putea sa il gusti cu adevarat. finalul este unul de efect, in ciuda faptului ca poate aparea banal, este plin de nonșalanta, si trece din planul fragmentar in care e creata poezia, in planul real, palpabil , o imagine concreta a femeii indragostite! interesant, mai trec si eu prin talgerele tale. queen
aaa, imanență, spui...
mărtirisesc că până acum nu m-am gândit că o caroserie poate acționa prin sine însuși și nu știam nimic despre natura sa proprie.
așa că imi cer scuze și mă mulțumesc cu strofele 2 și 3. :)
Petre, mulțumesc pentru că ai poposit la acest poem. aprecierile tale mă încurajează foarte mult, contează pentru mine. m-am cam grăbit să postez poemul, (mai trebuia lucrat) sunt câteva lucruri care nu îmi plac la el, dar nu știu cum să modific momentan. Madim
m-a captivat textul tau, cu atat mai mult cu cat si tatal meu e hutzul iar locurile descrise imi sunt cunoscute. hutzulscina, tara hutulilor, e inca un taram al legendelor, al hultanilor, moroilor, vorostelor sau pricolicilor, cel putin in imaginatia localnicilor. cautatori de comori inca exista. cat succes au, nu stiu. oricum, am reintrat datorita textului in atmosfera aceea atat de stranie si de placuta, a serilor de iarna din acel sat al bunicii, pierdut intre obcinile bucovinei :) o singura mentiune - poate ca pentru hutzula ar fi fost nimerit un alt alfabet, si nu cel roman, care nu poate da macar o idee despre pronuntie celor ce nu cunosc vreo limba slava ghecuiu faino / ghekuju fajno :D
Poemul este inspirat de celebra carte a lui Huizinga, aşa cum bine ai observat. Mi-am permis să merg însă şi spre o anume latură religioasă, vizibilă mai ales în partea finală a lui.
compozitia e limitata, monocroma cu niste mici clisee, amalgam nedorit de simboluri: lotusi aluni ikebana. un tablou ce ar putea deveni interesant insa caruia ii mai lipsesc pe ici colo tusele finale.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Eu nu-l recunosc pe Rumi aici.
pentru textul : o clipă din viața lui Mathnawi denu ştiu cît de stupide sînt apelativele acestea, cristina. dar cu siguranţă intervenţiile tale sînt stupide. sau aşa cum spunea cineva pe aici, "creatore de momente penibile". dar se pare că te simţi bine înconjurată de aureola asta de penibil. aşa că nu vreau să ţi-o spulber. am să îţi răspund la celelalte comentarii mai încolo. pe măsură.
pentru textul : Rezultatul "Bursei câştigătorilor" deadaugio
....si simplu, simplu, simplu de la titlu la final.
pentru textul : O amintire desa ma infurii? :)
Un text interesant, care mi-a atras atenţia. Dincolo de această eterogenitate a cuvintelor, imaginilor, conceptelor, văd o discretă şi plăcută dialectică între eros şi thanatos care susţine întregul poem.
Mai jos se simte o emfază, o forţare şi aş sugera o reformulare.
„aluniţa asta are noaptea profilul tău
quezalcoatl îţi stă pe umeri
o senzaţie de neîmplinire
subţiază căpăstrul zilei”
Strofa a doua şi finalul sunt însă notabile.
pentru textul : desperado dePe ici, pe colo, urmează să mai lucrezi, deși cred că vei lasă textul în forma aceasta. Este emoționant poemul, nu sunt patriot decât, cum se spune, la olimpiadele de gimnastică, dar mi-a dat o lacrimă, citind. Finalul foarte bun, interesant ar fi dacă e inspirație de moment sau pregătit de ceva vreme. E un text care trebuia scris.
pentru textul : românia perfect I deasta ce este? în ce ”notă” se citește?
pentru textul : viaţa trece prin octombrie deprimiți scuzele mele.
observ că este la șantier.
bun.
repar acum
pentru textul : am evadat un timp decelestin crede-ma nu esti primul/prima căruia/căreia îi spun, cred că ți-oi mai fi spus și ție în trecut
poezia nu e un terci de metafore, never
textul tău este maxim subiect de parodie
uite acilea o variantă
acolo unde mi-e inima încurcată cu o pleoapă
mi se zbate întunericul
pe dinafară e-o lume pentru care am ales să fiu liber
(asta nu o mai parodiez că se parodiază singur)
copacul împinge rădăcinile sub ziduri
tot mai aproape de o scrisoare întârziată
în umbră un freamăt
iubirea
nu s-a trezit din vis
îmi tulbură somnul cu picioarele
cautându-mă
Ce zici?
pentru textul : Înstrăinat nu pot rătăci dragostea în mine deneglijenţa în publicare mai ales în contextul cînd extistă opţiunea "concept" este de neacceptat
pentru textul : Meandre deÎn 1998 am publicat volumul Tăcerea ca o flacără, unde am pus mai multe poezii cu temă religioasă şi am avut f. multe discuţii cu poetul, care astăzi nu mai e printre noi, Ionel Amăriuţei pe acestă temă. eram vecini de bloc la Deva. Şi cam ceea ce ai realizat în Ziua tăierii, concluzionam noi atunci că ar trebui să fie... Atunci eram prea agăţat în activitatea de jurnalist ca să mai aprofundez acele idei. Mi-am amintit citind poemul tău de acele discuţii. Şi cred că ai găsit cheia problemei. Mult succes.
pentru textul : Ziua tăierii denu stiu ce sa cred: e atat de slab textul, chiar hilar... ce demoni ai noptii se pot trezi la un biet mieunat (al pisicii de mare)?!? samd amesteci atatea elemente incat iese altceva, nu gasesc un alt sinonim, fara sa nu devin prea dura... nu este polifonie... bietul crocodile hunter!
pentru textul : murmur demi-o placut, m-o distrat, mi-o devenit oarecum antipatica tipa si am jubilat la final. spre rusinea mea. apoi m-am intristat la gindul ca eu n-o sa mai pot sa-i ofer ginul ala... si chiar cred ca avea ce povesti donsuara
pentru textul : Fata cu poveştile pe buze deactaeon, nu numai din pdv literar nu sunt profitabile astfel de atitudini. dar doamna aranca cu siguranta are capacitatea si disponibilitatea de a justifica gestul respectiv. altfel, asta e, oameni suntem..... aritmosa, ma bucur ca ai revenit cu precizari. in privinta fontului ma voi gandi, ptr a fi mai vizibila ideea mea. multumesc de asemenea si pentru explicatii. in privinta versului al doilea cred insa ca blestemul ramane valabil ptr ca, de ex, acel homeless poate constitui veriga slaba dintr-un lant al existentelor sau trairilor sau argumentelor etc. care poate prejudicia intregul. de asemeni, blestemul se aplica ptr ca cel care plange astfel nu este suficient de puternic si, asa cum sugerai, astfel el va fi impins la limita (gandirii) ptr a reactiona pozitiv, asa cum, in cazul unui lesin sau al nasterii, 2 palme sunt binevenite. plus ca apelul la etica, cu atat mai mult in cazul celei crestine, trebuie facut cu rezerve. iar de ascultat, ii poti asculta pe amandoi, pe unul sau niciunul. sau poate ca cel care spune "asculta-ma" in fata blestemului e fiecare din noi. poate ca si dzeu solicita asta, ptr a evita pedeapsa.
pentru textul : crucile dealina, da i penita daca simti ca omu merita.
pentru textul : Cititorul fie-i țărâna ușoară! deeu mă simt înghesuit între... cunoștințele mele lingvistice, prin urmare, mulțumesc Naan și mulțumesc Leea:) pentru că sincer , nu știu care îți este prenumele, ca să ne tutuim și noi.:) și lasă tu considerația pentru mine, pune un straight e ok și m-ai lămurit că ești cultă! așa mă bagi în datorii:))! iar eu nu rămân dator niciodată, vorba unui coleg de filială:)! atent și mucalit, paul
pentru textul : Gâlglossă denu am nici un motiv să îl urăsc pe adrian. am spus doar cănu mi se pare un spaţiu în care se poate cohabita cel creat de asemenea dialoguri.
pentru textul : Alb şi roşu decât despre raluca poate să facă ce vrea cu
vorbitul ei în doi peri(ACUM SERIOS, DACĂ CINEVA AR SCRIE SUB TEXTUL MEU CĂ ARE ORGASM LITERAR AŞ SIMŢI UNDA DE BĂTAIE DE JOC. TREBURILE EI CU ORGASMELE ŞI DRAGOSTELE NEÎMPĂRTĂŞITE SĂ ŞI LE REZILVE FĂRĂ MINCIUNI ŞI9 FĂRĂ SĂ MINTĂ.)
nu mă amestecă în cârdul aşaziselor ei cuceriri, atât timp cât am refuzat orice comunicare cu ea.a încercat să mă"agaţe" trimiţând mesaje pe fb.
virgil titarenco,îmi cer scuze pentru pocirea numelui.nu a fost cu intenţie.
după câte observ atmosfera aceasta nu îţi displace.
reînnoiesc cererea de desfiinţare a contului şi voi trimite şi al treilea mail.
erata: ma duc cu gandul in loc de ma duce cu gandul si, bineinteles, penița
pentru textul : Secvență haiku deUn poem criptic. Ai cochetat cu rimele. Interesant. E ca un cântec/descântec/bocet.
pentru textul : înălțare deAș renunța la ultimul vers.
ma duce cu gandul la muntii adam si iova/eva, de la pojorata, langa campulung moldovenesc. ai ajuns pe-acolo?
pentru textul : Adam si Eva deIn opinia mea cred ca urmatoarele versuri ar fi in plus: "și că plutesc peste esențe de mușețel vor fi legate sfori de mărțisor de toate locurile și oasele" Inedita aparitia vapoarelor pe caile respiratorii, insa, personal, as fi optat pentru o alta aparitie care sa sustina ideea de zbor. Finalul corelat cu prima strofa, mi se pare reusit.
pentru textul : reverie deBine ai venit, Sorin. te rog să recitești regulamentul; undeva, se specifică limpede (cu litere roșii, chiar) că novicii pot posta un text la două zile. m-aș bucura dacă ne-ai lua mai ușor. :) eventual, poți șterge două din cele trei texte, urmând a le publica ulterior?
pentru textul : Falun deOk. Imi cer scuze daca am incalcat prezentul regulamnet, fara nico intentie, de altfel. Voi sterge aceasta..."plethora" de texte, daca nu e in regula.
pentru textul : Evolutia Ideii de Frumos de"cub cu vise" e singura chestie care mie mi se pare ca scartaie. in rest , o poezie adanca, cu o simbolistica aparte, a carui esenta nu o poti suprinde usor, e nevoie de mai multe lecturi pentru a putea sa il gusti cu adevarat. finalul este unul de efect, in ciuda faptului ca poate aparea banal, este plin de nonșalanta, si trece din planul fragmentar in care e creata poezia, in planul real, palpabil , o imagine concreta a femeii indragostite! interesant, mai trec si eu prin talgerele tale. queen
pentru textul : ce să fac demulţumesc Virgil, folositoare şi pertinente obs.
pentru textul : pseudopatriarhale IV devoi ţine cont!
nu reusesc sa te prind on. lasa-mi semn daca mai stai ceva timp...
pentru textul : roca din care mă nasc deaaa, imanență, spui...
mărtirisesc că până acum nu m-am gândit că o caroserie poate acționa prin sine însuși și nu știam nimic despre natura sa proprie.
așa că imi cer scuze și mă mulțumesc cu strofele 2 și 3. :)
pentru textul : nu mai deosebesc vocile dePetre, mulțumesc pentru că ai poposit la acest poem. aprecierile tale mă încurajează foarte mult, contează pentru mine. m-am cam grăbit să postez poemul, (mai trebuia lucrat) sunt câteva lucruri care nu îmi plac la el, dar nu știu cum să modific momentan. Madim
pentru textul : Punctul sălbatic dem-a captivat textul tau, cu atat mai mult cu cat si tatal meu e hutzul iar locurile descrise imi sunt cunoscute. hutzulscina, tara hutulilor, e inca un taram al legendelor, al hultanilor, moroilor, vorostelor sau pricolicilor, cel putin in imaginatia localnicilor. cautatori de comori inca exista. cat succes au, nu stiu. oricum, am reintrat datorita textului in atmosfera aceea atat de stranie si de placuta, a serilor de iarna din acel sat al bunicii, pierdut intre obcinile bucovinei :) o singura mentiune - poate ca pentru hutzula ar fi fost nimerit un alt alfabet, si nu cel roman, care nu poate da macar o idee despre pronuntie celor ce nu cunosc vreo limba slava ghecuiu faino / ghekuju fajno :D
pentru textul : Cojocul (Cujuh) dePoemul este inspirat de celebra carte a lui Huizinga, aşa cum bine ai observat. Mi-am permis să merg însă şi spre o anume latură religioasă, vizibilă mai ales în partea finală a lui.
Mulţumesc pentru semn
Cu simpatie
pentru textul : homo ludens decompozitia e limitata, monocroma cu niste mici clisee, amalgam nedorit de simboluri: lotusi aluni ikebana. un tablou ce ar putea deveni interesant insa caruia ii mai lipsesc pe ici colo tusele finale.
pentru textul : Tablou viu dePagini