te rog să nu mai introduci subtitlul în corpul textului. e absolut nepotrivită redundanța asta și strică forma sub care apare textul în pagina de start. dacă vei continua voi retrage posibilitatea ca textele tale să mai apară pe prima pagină.
de asemenea te rog să nu mai lași spații la începutul textului. voi fi nevoit să îți retrag dreptul de a folosi html
Adrian, imi asum avertismentul. Cine ma cunoaste stie foarte bine ca nu intru in polemici inutile. Dar la atac la persoana voi raspunde cu aceeasi moneda intotdeauna. Mi-am asumat intotdeauna fiecare text, ca a fost bun sau prost nu mai conteaza. Dar nu suport si nu voi suporta niciodata hartuiala si denigrarea mea ca om. Spatiul virtual si ceea ce scriu e una, iar ceea ce sint eu ca om e alta. Cind cineva isi da cu parera despre mine ca om, pe baza a ceea ce scriu, ma apuca toti dracii pentru ca se confunda literatura cu realitatea.
Cristi, ti-ai facut vreun tatuaj? Poemul are o idee faina, dar rima e schioapa, daca tot e sa scrii astfel rimeaza cum trebuie omule (sau deloc) , nu asa aproximativ ca strici tot farmecul, parerea mea de cititor. Andu
am sa incerc sa decodific eu psalmul profetului. "doamne am văzut cum se strîng nebunii ca norii destrămați degeaba să îți cînte" e o afirmatie, o observatie, sau un repros la adresa celor care se mai incumeta sa cante halelul inchinarii. poate sa fie o jalnica lovitura sub centura vis a vis de ultima postare a subsemnatului. profetul nu-si mai raceste gura cu comentarii directe, mai usor e sa dai cu sageata ironiei in cel care inca mai scrie "versificatie" crestina. poate fi si un punch in directia celor multi de la Washington adunati la zarva inaugurarii, si cu siguranta are in vizor si pe cei bisericosi seriosi care marsaluiesc inainte fara a fi deranjati de "latratul cainelui". "și m-am întrebat acesta e sfîrșitul sau trebuie să mai aștept o vreme două vremi și încă o jumătate de vreme în această secetă lentă" aici profetul imprumuta limbajul unui profet autentic - Daniel - care spunea in cartea sa din Vechiul Testament, si de la un alt profet evanghelic - evanghelistul si apostolul Ioan, care spunea in cartea sa Apocalipsa lui Ioan, ca in vremea apostaziei ( din care autorul psalmului de mai sus face el insusi parte, pentru ca din faptele/scrierile lor ii veti cunoaste) apostazie, necaz si stramtorare cum n-au mai fost in istorie si nici nu vor mai fi, ca de la inaugurarea erei anticristice - care n-a sosit inca - va mai fi "o vreme, doua vremi si jumatatea unei vremi cand puterea poporului sfant va fi zdrobita de tot (Israelul in ultimii trei ani si jumatate, dupa care va veni sfarsitul - revenirea lui Cristos). "departe au rămas o mulțime de jumătăți de măsură nefolosite dar tu nu ai spus nimic am închis ochii prăpastia din coșul pieptului la fel de fierbinte încît m-am atîrnat de cer ca de un fel de cuier pentru mai apoi" aici avem nevoie de o sonda pentru a putea sonda prapastia din cosul pieptului psalmistului la fel de fierbinte ca si o nebuloasa, la fel de fierbinte ca si arsita zilei de apoi. ca poezie e OK, ca si psalm ii lipseste reverenta.
da, la poezie face bine cam tot dacă știi cum să faci să fie poezie. Este foarte românește cum am scris "eu ce voi scrie (oare) mâine?", "eu ce voi înțelege (oare)?" - este o formulare a interogației care în retorică se folosește. Am eliminat oare. Și are ceva "vechi" în expersie, de aceea am și dorit să folosesc așa. Mă gândesc dacă e diluat acel "miez" sau e o intrare pe alt registru care ar fi meritat scris mai în forță. reflectez și de consider just, voi modifica; de nu, așa va rămâne o vreme. știu că atunci când voi lua suficientă distanță, voi vedea mai bine. mulțumesc pentru remarci.
dacă tot ai început junghiada asta în trombă eu spun ca Junghi 0 – da junghi mare și dureros peste fire - să îl pui chiar în dreptul tău la această frază: „ca...Freud ce mi-a napastuit visul e care nu mi-a placut vreodat!” vezi tu ce/care/pe cine ce/unde cum
O reușită transpunere de partea cealaltă a pleoapelor :) Ce e viaţa? mă întreb la finalul lecturii. O pauză între două veșnicii.
Mi-a plăcut cum ai sugerat trecerea rapidă a omului prin lumea asta străină. ,,Cetăţenia omului nu e aici” e un citat care mă tot sâcâie. Remarc metafora lagărului si cutia ambulantă e existenţei. Foarte bune detaliile, alese dintre cele mai semnficative pentru statul de emigrant. Partea mediană o fi oare momentul acela al trecerii?
,, dormi îmbrăcat transpiri
te trezeși în mijlocul nopții
agitat
fără să știi de care parte a pleoapelor e realitatea
tresari” Foarte sugestiv!
Poemul mi-a reamintit de cetăţenia omului si de adevărata acasă. Mulţumesc, Virgil!
felul acesta de a scrie destainuie ochiul unui aprig observator a relaitati in care amanuntele dau posibilitatea autorului sa faca din maruntisuri embleme, tablori, ferestre ce transmit mesaje. totul este ca cititorul sa invete sa priveasca in cuvinte. imi plac comparatiile in care imaginea ingerilor este sugerata de candelabre si cea in care ceata devine o mare bucata de vata.
te rog, foloseste diacritice si in subtitlu.
apoi, observ ca in prima strofa ai folosit punctuatia, in a doua nu. asa ai intentionat sau e o eroare de editare?
daca epictet ar fi fost ministrul energiei, nu am fi cunoscut electricitatea. nici atunci, nici acum ...daca tot e sa vorbim de lanterna lui diogene. altfel, slaba miscarea ideilor pe H. ma lamuresti de unde tacerea asta sub texte?
Stii care e problema de fapt Virgile? Pe bune... tu ai impresia ca toti suntem prosti iar tu esti singurul destept. Si poti sa jonglezi cu etimologia cat vrei tu ca tot nefericit o sa ramai, parerea mea. Tu ne arati aici "the bravery of being out of range" si cam atat. Get a life, Bobadil
Eu nu aș căuta neapărat similitudini în acest poem (ele sunt vizibile dar ce rost are la urma urmei?) ci aș remarca această construcție care îl face să vibreze... este o naștere aici, o vibrație asociată cu viața și o moarte frumoasă și roditoare, filozofică.. Frumos zis de autoarea inspirată. Îmi place și rima interioară (sunt un adept, recunosc) și aproape tot poemul, mai puțin finalul acel 'peste clipă' care aduce o metaforă grea de parcă din senin cade un trăznet. Acest 'peste clipă' rupe imaginea frumoasă de haiku. Părerea mea, sigur
Andu
...Poate fi această formă hibridă un prim pas spre versul alb, postmodern (?), formă în care ideea nu suferă atâta diluare ca în cea clasică.
...Totuşi, mi se pare că ţi-e greu (ori nu sesizezi) unele amănunte supărătoare care ţin textul (încă în mare parte) în zona instrumentelor poetice clasice. Exp:
"e tata plin de aburi de alcool", unde accepţi doi supărători "de", doar pentru a obţine rima lui "alcool". O posibilă rezolvare: e tata prins în aburii de-alcool"
"că-i el real", pe lângă faptul că sună ca o nucă (no offence), pare o rezolvare concluzivă simplistă. (Din cauza lipsei punctuaţiei, nu-mi pot da seama exact a cărei premise e)
"astup cu greu cu muzica din cască" (cu/cu) - de ce nu "astup greoi" (ori orice alt adverb care se ptoriveşte sensului, fără să conţină "cu")
Remarc finalul de o detaşare lirică exemplară, având un caracter personlo-lapidar, oferind un feeling cumpătat, sobru... Păcat că restul nu se ridică la înălţimea acestuia.
Da, un discurs închegat care aproape nu poate fi bănuit de tehnică, care penetrează prin curgere, un discurs cu imagini mulate pe sens, imagini - unele - cu adevărat spectaculoase, dar fără să tindă spre peisagistică. Un poem care respiră veridic, un pseudopsalm romantic al vremurilor noastre, cu durerea, bucuria şi spăşirea de rigoare, cu speranţa, amintirea şi omul din urmă.
andule, eu ți-am spus un adevăr. atât. sunt la fel de plictisit de polemici stupide. (Virgil îți poate confirma). în rest nu comentez. se vede că ai fost dezobișnuit să ți se spună verde în față ceva! probabil ai fost absorbit de traficul și aglomerația litherei. hai pa! du-te să-ți cumperi lumânări! ia și cârja!
păcat pentru fructele neculese.. e un poem adunat cu multă acurateţe,cuminte, plecat conştient către un timp aproape ţie, îmbinat cu trăiri frumoase ale copilăriei, e frumos.
"siguratic" este "singuratic"? text plat zgomotos pasaje melo, departe de titlu. final tip "o bâlbâială nestingherită". E' difficilissimo parlare senza dire qualcosa di troppo.
Ce e chestia asta? : "două vremi și încă o jumătate de vreme" Dar asta? : "prăpastia din coșul pieptului la fel de fierbinte încît m-am atîrnat de cer ca de un fel de cuier pentru mai apoi"
Virgil, imi pare rau, am incadrat gresit textul, e tradus din ebraica in franceza. Din cate stiu eu, nu exista inca traduceri ale lui Admiel Kosman in romana, dar cine stie....mi-ai dat o idee!
Vă rog să citiți aici: http://www.hermeneia.com/proza/5122/. Aveam acolo rezerve cu privire la faptul că un fragment din proza autorului de la pagina respectivă ar conține imagini obscene. Nu era cazul. Nu judec eu felul cum moderatorii pun grăunțele pe talere dar e cazul să ne întrebăm, e articolul 16.4. o linie de demarcație neblurată? O roata a lui Deming e oricînd binevenita!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
te rog să nu mai introduci subtitlul în corpul textului. e absolut nepotrivită redundanța asta și strică forma sub care apare textul în pagina de start. dacă vei continua voi retrage posibilitatea ca textele tale să mai apară pe prima pagină.
pentru textul : Unchiul Fedea (21) dede asemenea te rog să nu mai lași spații la începutul textului. voi fi nevoit să îți retrag dreptul de a folosi html
Adrian, imi asum avertismentul. Cine ma cunoaste stie foarte bine ca nu intru in polemici inutile. Dar la atac la persoana voi raspunde cu aceeasi moneda intotdeauna. Mi-am asumat intotdeauna fiecare text, ca a fost bun sau prost nu mai conteaza. Dar nu suport si nu voi suporta niciodata hartuiala si denigrarea mea ca om. Spatiul virtual si ceea ce scriu e una, iar ceea ce sint eu ca om e alta. Cind cineva isi da cu parera despre mine ca om, pe baza a ceea ce scriu, ma apuca toti dracii pentru ca se confunda literatura cu realitatea.
pentru textul : elephant&castel deFrancisc, ma dezamagesti: B. nu e ironic, asa e el (adica bobadilic). E de bine? E de rau? Dumnezeu stie. Sau poate...nu srie nici El.
pentru textul : carnețel deCristi, ti-ai facut vreun tatuaj? Poemul are o idee faina, dar rima e schioapa, daca tot e sa scrii astfel rimeaza cum trebuie omule (sau deloc) , nu asa aproximativ ca strici tot farmecul, parerea mea de cititor. Andu
pentru textul : Dedat mi-e leșul, nemuririi deam sa incerc sa decodific eu psalmul profetului. "doamne am văzut cum se strîng nebunii ca norii destrămați degeaba să îți cînte" e o afirmatie, o observatie, sau un repros la adresa celor care se mai incumeta sa cante halelul inchinarii. poate sa fie o jalnica lovitura sub centura vis a vis de ultima postare a subsemnatului. profetul nu-si mai raceste gura cu comentarii directe, mai usor e sa dai cu sageata ironiei in cel care inca mai scrie "versificatie" crestina. poate fi si un punch in directia celor multi de la Washington adunati la zarva inaugurarii, si cu siguranta are in vizor si pe cei bisericosi seriosi care marsaluiesc inainte fara a fi deranjati de "latratul cainelui". "și m-am întrebat acesta e sfîrșitul sau trebuie să mai aștept o vreme două vremi și încă o jumătate de vreme în această secetă lentă" aici profetul imprumuta limbajul unui profet autentic - Daniel - care spunea in cartea sa din Vechiul Testament, si de la un alt profet evanghelic - evanghelistul si apostolul Ioan, care spunea in cartea sa Apocalipsa lui Ioan, ca in vremea apostaziei ( din care autorul psalmului de mai sus face el insusi parte, pentru ca din faptele/scrierile lor ii veti cunoaste) apostazie, necaz si stramtorare cum n-au mai fost in istorie si nici nu vor mai fi, ca de la inaugurarea erei anticristice - care n-a sosit inca - va mai fi "o vreme, doua vremi si jumatatea unei vremi cand puterea poporului sfant va fi zdrobita de tot (Israelul in ultimii trei ani si jumatate, dupa care va veni sfarsitul - revenirea lui Cristos). "departe au rămas o mulțime de jumătăți de măsură nefolosite dar tu nu ai spus nimic am închis ochii prăpastia din coșul pieptului la fel de fierbinte încît m-am atîrnat de cer ca de un fel de cuier pentru mai apoi" aici avem nevoie de o sonda pentru a putea sonda prapastia din cosul pieptului psalmistului la fel de fierbinte ca si o nebuloasa, la fel de fierbinte ca si arsita zilei de apoi. ca poezie e OK, ca si psalm ii lipseste reverenta.
pentru textul : psalm deAdrian, impresionant, din păcate e adevărat, nu pot crede, am văzut la tv... nu am putut privi prea mult... nu pot privi fotografia fără o lacrimă...
pentru textul : Reportaj de la război demi-a cam placut.
pentru textul : arrested poetry deda, la poezie face bine cam tot dacă știi cum să faci să fie poezie. Este foarte românește cum am scris "eu ce voi scrie (oare) mâine?", "eu ce voi înțelege (oare)?" - este o formulare a interogației care în retorică se folosește. Am eliminat oare. Și are ceva "vechi" în expersie, de aceea am și dorit să folosesc așa. Mă gândesc dacă e diluat acel "miez" sau e o intrare pe alt registru care ar fi meritat scris mai în forță. reflectez și de consider just, voi modifica; de nu, așa va rămâne o vreme. știu că atunci când voi lua suficientă distanță, voi vedea mai bine. mulțumesc pentru remarci.
pentru textul : recviem pentru niciodată dedacă tot ai început junghiada asta în trombă eu spun ca Junghi 0 – da junghi mare și dureros peste fire - să îl pui chiar în dreptul tău la această frază: „ca...Freud ce mi-a napastuit visul e care nu mi-a placut vreodat!” vezi tu ce/care/pe cine ce/unde cum
pentru textul : învățăturile Cristinei Ștefan. sensuri jung(h)iene deO reușită transpunere de partea cealaltă a pleoapelor :) Ce e viaţa? mă întreb la finalul lecturii. O pauză între două veșnicii.
Mi-a plăcut cum ai sugerat trecerea rapidă a omului prin lumea asta străină. ,,Cetăţenia omului nu e aici” e un citat care mă tot sâcâie. Remarc metafora lagărului si cutia ambulantă e existenţei. Foarte bune detaliile, alese dintre cele mai semnficative pentru statul de emigrant. Partea mediană o fi oare momentul acela al trecerii?
,, dormi îmbrăcat transpiri
te trezeși în mijlocul nopții
agitat
fără să știi de care parte a pleoapelor e realitatea
tresari” Foarte sugestiv!
Poemul mi-a reamintit de cetăţenia omului si de adevărata acasă. Mulţumesc, Virgil!
Mariana
pentru textul : stare de emigrant defelul acesta de a scrie destainuie ochiul unui aprig observator a relaitati in care amanuntele dau posibilitatea autorului sa faca din maruntisuri embleme, tablori, ferestre ce transmit mesaje. totul este ca cititorul sa invete sa priveasca in cuvinte. imi plac comparatiile in care imaginea ingerilor este sugerata de candelabre si cea in care ceata devine o mare bucata de vata.
pentru textul : s p u m a î n g e r i l o r deIl faut visiter cette galerie américaine à Paris. Merçi!
pentru textul : Blue Square - Washington, Russie, Paris deBine ai venit!
te rog, foloseste diacritice si in subtitlu.
pentru textul : o cruce, roşu sec, luna si Dumnezeu deapoi, observ ca in prima strofa ai folosit punctuatia, in a doua nu. asa ai intentionat sau e o eroare de editare?
daca epictet ar fi fost ministrul energiei, nu am fi cunoscut electricitatea. nici atunci, nici acum ...daca tot e sa vorbim de lanterna lui diogene. altfel, slaba miscarea ideilor pe H. ma lamuresti de unde tacerea asta sub texte?
pentru textul : și cu frâu fălcile lor nu voi strânge să se apropie deerata: sa-mi tai capul. *
pentru textul : primăvară sub clopot deStii care e problema de fapt Virgile? Pe bune... tu ai impresia ca toti suntem prosti iar tu esti singurul destept. Si poti sa jonglezi cu etimologia cat vrei tu ca tot nefericit o sa ramai, parerea mea. Tu ne arati aici "the bravery of being out of range" si cam atat. Get a life, Bobadil
pentru textul : merg cu picioarele goale prin bucătărie I dePASS.
pentru textul : Întoarcerea toamnei deDacă îmi permiteți, există și simboluri nefundamentale, de exemplu culoarea roșu a semaforului.
pentru textul : rosario deEu nu aș căuta neapărat similitudini în acest poem (ele sunt vizibile dar ce rost are la urma urmei?) ci aș remarca această construcție care îl face să vibreze... este o naștere aici, o vibrație asociată cu viața și o moarte frumoasă și roditoare, filozofică.. Frumos zis de autoarea inspirată. Îmi place și rima interioară (sunt un adept, recunosc) și aproape tot poemul, mai puțin finalul acel 'peste clipă' care aduce o metaforă grea de parcă din senin cade un trăznet. Acest 'peste clipă' rupe imaginea frumoasă de haiku. Părerea mea, sigur
pentru textul : înmugureşti deAndu
...Poate fi această formă hibridă un prim pas spre versul alb, postmodern (?), formă în care ideea nu suferă atâta diluare ca în cea clasică.
...Totuşi, mi se pare că ţi-e greu (ori nu sesizezi) unele amănunte supărătoare care ţin textul (încă în mare parte) în zona instrumentelor poetice clasice. Exp:
"e tata plin de aburi de alcool", unde accepţi doi supărători "de", doar pentru a obţine rima lui "alcool". O posibilă rezolvare: e tata prins în aburii de-alcool"
"că-i el real", pe lângă faptul că sună ca o nucă (no offence), pare o rezolvare concluzivă simplistă. (Din cauza lipsei punctuaţiei, nu-mi pot da seama exact a cărei premise e)
"astup cu greu cu muzica din cască" (cu/cu) - de ce nu "astup greoi" (ori orice alt adverb care se ptoriveşte sensului, fără să conţină "cu")
Remarc finalul de o detaşare lirică exemplară, având un caracter personlo-lapidar, oferind un feeling cumpătat, sobru... Păcat că restul nu se ridică la înălţimea acestuia.
O părere.
pentru textul : casetofonul fisher deDa, un discurs închegat care aproape nu poate fi bănuit de tehnică, care penetrează prin curgere, un discurs cu imagini mulate pe sens, imagini - unele - cu adevărat spectaculoase, dar fără să tindă spre peisagistică. Un poem care respiră veridic, un pseudopsalm romantic al vremurilor noastre, cu durerea, bucuria şi spăşirea de rigoare, cu speranţa, amintirea şi omul din urmă.
pentru textul : ziua în care ne-am mutat într-o migdală deMă bucur că ţi-a plăcut şi se mai găseşte câte ceva interesant prin textele mele.
pentru textul : coagularea unei clipe deandule, eu ți-am spus un adevăr. atât. sunt la fel de plictisit de polemici stupide. (Virgil îți poate confirma). în rest nu comentez. se vede că ai fost dezobișnuit să ți se spună verde în față ceva! probabil ai fost absorbit de traficul și aglomerația litherei. hai pa! du-te să-ți cumperi lumânări! ia și cârja!
pentru textul : Felicia depăcat pentru fructele neculese.. e un poem adunat cu multă acurateţe,cuminte, plecat conştient către un timp aproape ţie, îmbinat cu trăiri frumoase ale copilăriei, e frumos.
pentru textul : plecat să aduc înapoi căldura iarna de"siguratic" este "singuratic"? text plat zgomotos pasaje melo, departe de titlu. final tip "o bâlbâială nestingherită". E' difficilissimo parlare senza dire qualcosa di troppo.
pentru textul : excalibur deHermeneia,
Crăciun cu bine!
pentru textul : Crăciun 2014 deCe e chestia asta? : "două vremi și încă o jumătate de vreme" Dar asta? : "prăpastia din coșul pieptului la fel de fierbinte încît m-am atîrnat de cer ca de un fel de cuier pentru mai apoi"
pentru textul : psalm deVirgil, imi pare rau, am incadrat gresit textul, e tradus din ebraica in franceza. Din cate stiu eu, nu exista inca traduceri ale lui Admiel Kosman in romana, dar cine stie....mi-ai dat o idee!
pentru textul : Nous faisons l’amour deVă rog să citiți aici: http://www.hermeneia.com/proza/5122/. Aveam acolo rezerve cu privire la faptul că un fragment din proza autorului de la pagina respectivă ar conține imagini obscene. Nu era cazul. Nu judec eu felul cum moderatorii pun grăunțele pe talere dar e cazul să ne întrebăm, e articolul 16.4. o linie de demarcație neblurată? O roata a lui Deming e oricînd binevenita!
pentru textul : keep my secret well deerată: preludiu "al" unei; îmi cer scuze
pentru textul : Aristide Bruant dePagini