...ca de altfel majoritatea textelor tale și acesta este unul excelent. lexisul sau elocutio ales cu grijă, modern dau fluență și sincronie sentimentelor camuflate derizoriu. tu expui ceea ce comunul are mai valoros: imediatul. și o faci cu succes. mă feresc să exemplific pentru că am observat o unitate în textele tale și știu că este premeditată. deci ai respectul și admirația mea chiar și când nu las un semn. acum doar îngălbenirea. cu gânduri bune, paul
hai sa-l punem. eu nu il mai am, din nefericire. nici la tine in pagina nu l-am gasit.
ma gandeam, ma uitam, citeam, am scris tot, am inovat, in joaca sau serios, in toate felurile, cu entuziasm si inspiratie. gasesc cu greu ceva ce nu am scris si ma cuprinde o urias de mare tristete. imi amintesc ce ne spunea proful de filosofie in facultate, ca o sa ajungem sa "ne miste" doar ce ne va mira. mi-e teama ca sunt pe acolo. tipul asta de blazare a receptarii nu mi l-as fi dorit in veci, poate pentru ca inseamna un alt canal de endorfine inhibat. mi-e tare dor de vremurile acelea. daca as avea suficienta energie poate as fi in stare sa le aduc in prezent. hai! m-ai mai salvat o data, odata
Aranca, Uite, am chiar in poem "dezlegarea" :".../ eram limba unui ceas pe o ciudată tablă de șah / rotundă" "Poza" reprezintă de fapt un "negativ" al tablei de sah bizantine...Simbolurile (adica acele consoane) sunt simbolurile pieselor de sah normale. Cam asta ar fi explicația. Mulțumesc pentru trecere și cuvinte. Claudia
Cezar, tu iti bati joc de noi? pentru ca daca asta urmaresti eu te asigur ca se poate si sa iti suspendam contul pentru o vreme. textul de mai sus incepe cu un cuvint in care o diacritica este lipsa. daca asa este primul cuvint dintr-un text pe care tu il consideri acceptabil eu ma intreb daca tu intelegi cum se scrie romaneste si ce este acceptabil (sau nu) la un text pe hermeneia. am citit si in continuare. greselile abunda. INACCEPTABIL!
de identificare/ supervizare, ca să fim mai la îndemână, ai dreptate, Nicholas. îţi mulţumesc pentru empatie.
(cât despre ăi deştepţi, una e să fii deştept în bine şi alta e să fii deştept în rău...).
păcat pentru fructele neculese.. e un poem adunat cu multă acurateţe,cuminte, plecat conştient către un timp aproape ţie, îmbinat cu trăiri frumoase ale copilăriei, e frumos.
Poemul începe banal, n-aş fi trecut de primul vers, dacă nu era semnat de cineva cunoscut. Partea reuşită începe cu strofa a doua. La prima, poţi renunţa. Titlul nu e bun pentru un asemenea text. Nu am idee cum să explic că textul e bun. E ceva ce se tot spune, de când lumea, însă aici e ceva inedit.
Unde sunt textele remarcate, unde sunt peniţele?
a fost un spaţiu social şi politic eterogen, amorf dar plin de entuziasm şi naivitate politică din păcate.
Ironia sorţii face ca ministrul de interne din acea perioadă, generalul Chiţac să fie acum în puşcărie pentru crimele de la Timişoara din dec. 89.
Am fost şi eu în Piaţă câteva zile bune. Era o atmosferă frumoasă, dătătoare de speranţă. Comparaţia lui Bobadil cu Woodstock-ul nu este o exagerare. Era acolo ceva pur dar din păcate lipsă de pragmatism politic.
Intelectualii adevăraţi au făcut din păcate figuraţie în acea perioadă şi nu numai. Grupul de Dialog Social organiza întâlniri romantice filosofând despre comunism şi democraţie, în timp ce şacalii de la Ştefan Gheoghiu începeau să construiască edificiul pe care în fapt îl stăpânesc şi acum, ei sau copiii lor.
La mulţi ani,Hermeneia!Virgil, mulţumim pentru urări! În altă ordine de idei, dacă nu eram atentă, aş fi crezut că cele două pahare umplute cu şampanie, vin, poate otravă,etc. sunt două picioruşe de pui cu radiografie cu tot:))))
e frumos textul, mai intai cum se construieste un decor, femeie, corb, oglinda, soare, in incercarea de a levita mi se pare trio ul magic acesta plus un fel de alergare cu soarele in spate, iar in acest impreuna mers indicatia regizorala "priveste mi ochii"/sufletul/adancul meu samd releva o lovire a sacrului si de aici una bucata orbire care se imparte la amandoi. si corbului, cred. de aici, sustin, ultima strofa se justifica bine tinand cont si de titlu: femeia natură n o fi ea visul oricarui barbat? n o fi orbirea si nebunia un mod de a descoperi sau redescoperi goliciunea noastra, eternala cum ziceam adineauri, adica un altfel de zbor - orizontal, o alergare in gol, sisifica?! adica noi credem ca zburam si de fapt alergam pe banda rulanta. si, recitind, revad inca un personaj - un "tu" participativ si confesor, adica el lectore daca n ar fi nevroza cheia textului si "solutia" finala as numi textul "fantana din palma"
un tecst fara noima. fara nicio idee, doar un morman de cuvinte aruncate. s-ar vrea o emotie, o stare, dar nimic nu suna bine aici.autorul forteaza din pacate a rupt zagazul poeziei inca din primele doua versuri...
eu la altceva ma refeream, dar nu-i nimic, cred ca am o hipersensibilitate legata de alaturarile grupurilor de sunete, in ultima vreme. probabil ca exagerez.
/deocamdată dorm pe saltea în bucătărie picioarele se lovesc de dulap sună a gol a sicriu noaptea aud zogomote stranii un ceas care ticăie o respirație în frigider uneori îmi imaginez dacă aș muri subit cîți oameni m-ar plînge cîți oameni m-ar plînge cu adevărat nu oamenii care se bat cu pumnul în piept la colț de stradă și spun că m-au cunoscut și-aveam tot viitorul înainte/ /cînd mai vii pe la mine să vezi camera mea cum arată acum am scăpat de stropii aia de calciu enervanți și albaștri am dat-o toată cu alb am făcut-o mireasă/ /despre mama ce să-ți mai spun sunt mai aproape de ea o aud oftînd prin pereți a trecut pe gentamicină dimineața și seara o asistentă îi face injecții o aud țipînd apoi îmi spune că n-a știut venele de la mîini sunt așa dureroase asistenta vorbește cam mult nu se dă dusă o înțeleg cînd ești dependent de oameni tăcerea dintre patru pereți te întoarce pe toate fețele ca un storcător de fructe negruța și-a rupt labele din față acum se sprijină doar pe alea din spate zici că e cangur ți se rupe inima dacă o vezi e cel mai trist lucru să nu știi ce ești un cîine cangur sau un om între două lumi/ ***un univers de o fragilitate enorma , fluturele incalzindu/se la focul din causul palmelor imi aminteste de boema lui puccini *ma inteapa faina de oase ce urmeaza miresei
jos pălăria! Da, Ioana. Așa mai zic și eu demonstrație europeană. Văd că lumea e mai bine îmbrăcată decît acum douăzeci de ani, mai veselă, mai relaxată, culori mai vii, haine mai groase, lume mai bine hrănită, mișcări mai lente, bună dispoziție, zîmbete. Ce mai! La mai mare! Au trecut vremurile cînd amărîtul ăla de Marian Munteanu arăta slăbănog ca un Christ. Au trecut vremurile cînd fețele erau supte chiar în plină vară și mai tot ce se filma era alb-negru. Așa mai zic și eu. Aveți grijă că o să zică nenea Băsescu că lui îi datorați burtica rotunjoară, fălcuțele, zîmbetele cîmpenești și atmosfera colorată. Că dacă era Ceaușescu sau Iliescu ați fi fost ceva mai înfrigurați și mai supli. Aveți grijă. Evident, și vîrsta e de vină. Au trecut niște ani, ați mai petrecut cîteva veri pe la Santorini, Malorca. O iarnă în Alpi. Oricum mîncărica, deși nu chiar ca în Los Angeles, tot e ceva mai multișoară. Un sushi, ceva, o tonetă cu junk food. Asta e, au trecut anișorii. Dar arătați bine și asta contează. Revoluție, demonstrație, poliție, casație, universitate, metrou, china-town, patriarhie, guvern sau birou. Toate trec și vin altele, să trăiacă nenea Iancu. Bănuiesc că statuia îi e tot pe acolo. Cînd vin la vară am să trec să-i spun bon-jour. Pînă atunci sărut mînușițele și aveți grijă să nu răciți. Demonstrație, demonstrație da' sănătatea e mai presus ca toate. Nu așa spunea și bunica? Te-am pupat.
Îmi pare rău, dar regulamentul Hermeneia este clar:
"16.6. să nu conţină elemente de reclamă sau publicitate, inclusiv publicitate mascată, pentru nici un alt website, instituţie, persoană sau produs media. Determinarea acestui lucru nu va putea fi făcută decît de conducerea Hermeneia. Orice fel de excepţie va trebui să fie aprobabată de proprietarul site-ului. Orice text care încalcă această prevedere va și șters în mod automat și fără preaviz".
Parca, vorbind autocritic, pentru aiurelile, gen pseudo-povesti Zen (de exemplu), pe care le scrie subsemnatul, exista vre-o categorie speciala! Faptul ca le postez la "poezii" - Dumnezeu cu mila!
Da, foarte mult dar nu pentru scurt metraje ci pentru viitorul meu volum. Te rog sa imi scrii ca sa discutam. Pe situl meu vei gasi o adresa de contact. Multumesc.
...că asta e poezie ?
n-am mai vrut să comentez, pentru a nu a se înețelege greșit.
”respect moravurile lucrurilor sfinte”, ”mângâi bâșicile copacilor răniți”/ „în contrasr cu semenii nepăsători” etc...
asta este poezie ?
.....................
”însă niciunul nu-și curmă suferința
privindu-se”
privindu-se !
slab, foarte slab ! Dacă Hermeneia publică asemenea ”versuri” ceva nu e în regulă!
textul e bun desi am citeva rezerve: - "se izbesc de țărmul pieptului meu", suna frumos dar parca prea folosit - "îi sfărâm vocea și o prefac/ în pașii spre soarele meu", contine parca prea multe "suieratoare" sau poate mi se pare mie. remarc insa sintagma "când toată lumea urlă în căutarea..."
ambele chei inchid si deschid. intrebarile nasc intrebari, raspunsurile sunt ptr copii. iar ei, ptr noi, care crestem. e bine ca exista chei, binele nu se lasa la vedere
Dorine, imi cer iertare ca uite, citesc abia acum textul asta al tau, nu stiu de ce mi-a scapat neobservat la momentul postarii, pesemne de vina este oboseala mea cu care convietuiesc de-o vreme incoace sau incertitudinea care imi da si aceasta lipsa de credibilitate oneroasa semnalata atat de bine de unu' tanar con-satean (con-sitean) de-al nostru. Marturisesc ca si pe mine, ca si pe tine, m-a emotionat comentariul annei, "un trecut ce o ia inaintea prezentului" "trairea prin toti porii" si alte chestii incredibile. Dar hai sa lasam ceeace stim cu totii foarte bine si anume ca nici poetul nu e facut ci doar nascut dar comentatorul e mai rau... asta nici macar nu s-a nascut inca pe aici. Deci "eram asa, fericit" - un incipit care te aseaza confortabil in fotoliul din sufragerie si te intrebi: ok, what's next. "ma temeam sa nu dispar cand pocneai din degete" - asta poate fi o noua fobie si a disparut linistea de tot. In cheia asta daca citesti mai departe restul poemului ti se pare o relatare a unui moment de delirium tremens, si de aceea ma intreb daca asta ai urmarit de fapt, pentruca daca aplic o alta cheie de citire iese cu totul altceva. Incipitul la tine mereu da tonul. De fapt, multe dintre poemele tale sufera de aceasta "previzibilitate" care te face ca, atunci cand ai citit finalul sa spui ceva de genul "bineinteles", ca un sistem de-al lui popper care, odata stabilite axiomele, tot ce-ti mai ramane este sa te dai mare in propozitii si in demonstratii logice. Din alta perspectiva, poemul tau ar fi simpatic si umoristic. Moldoveneste se zice "Să ridiși un dejit, oricari. Sufletu`-mi s-ar puni și-acum cu botu pi labii." In cheia asta de lectura restul textului capata alte semnificatii, mai putin plicticoase. Parerea mea, Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
...ca de altfel majoritatea textelor tale și acesta este unul excelent. lexisul sau elocutio ales cu grijă, modern dau fluență și sincronie sentimentelor camuflate derizoriu. tu expui ceea ce comunul are mai valoros: imediatul. și o faci cu succes. mă feresc să exemplific pentru că am observat o unitate în textele tale și știu că este premeditată. deci ai respectul și admirația mea chiar și când nu las un semn. acum doar îngălbenirea. cu gânduri bune, paul
pentru textul : în fond e totul lavabil desubscriu. in plus, incearca sa schimbi, macar putin, "viziunea" textului, si anume, pe ici pe colo, in punctele esentiale.
pentru textul : Kore dehai sa-l punem. eu nu il mai am, din nefericire. nici la tine in pagina nu l-am gasit.
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur dema gandeam, ma uitam, citeam, am scris tot, am inovat, in joaca sau serios, in toate felurile, cu entuziasm si inspiratie. gasesc cu greu ceva ce nu am scris si ma cuprinde o urias de mare tristete. imi amintesc ce ne spunea proful de filosofie in facultate, ca o sa ajungem sa "ne miste" doar ce ne va mira. mi-e teama ca sunt pe acolo. tipul asta de blazare a receptarii nu mi l-as fi dorit in veci, poate pentru ca inseamna un alt canal de endorfine inhibat. mi-e tare dor de vremurile acelea. daca as avea suficienta energie poate as fi in stare sa le aduc in prezent. hai! m-ai mai salvat o data, odata
Aranca, Uite, am chiar in poem "dezlegarea" :".../ eram limba unui ceas pe o ciudată tablă de șah / rotundă" "Poza" reprezintă de fapt un "negativ" al tablei de sah bizantine...Simbolurile (adica acele consoane) sunt simbolurile pieselor de sah normale. Cam asta ar fi explicația. Mulțumesc pentru trecere și cuvinte. Claudia
pentru textul : Alb-negru deCezar, tu iti bati joc de noi? pentru ca daca asta urmaresti eu te asigur ca se poate si sa iti suspendam contul pentru o vreme. textul de mai sus incepe cu un cuvint in care o diacritica este lipsa. daca asa este primul cuvint dintr-un text pe care tu il consideri acceptabil eu ma intreb daca tu intelegi cum se scrie romaneste si ce este acceptabil (sau nu) la un text pe hermeneia. am citit si in continuare. greselile abunda. INACCEPTABIL!
pentru textul : Jurnalul Adelei dede identificare/ supervizare, ca să fim mai la îndemână, ai dreptate, Nicholas. îţi mulţumesc pentru empatie.
pentru textul : fiindcă poartă deja un nume de(cât despre ăi deştepţi, una e să fii deştept în bine şi alta e să fii deştept în rău...).
Chiar foarte inspirat titlul din reluare. :)
pentru textul : Poem intravilan depăcat pentru fructele neculese.. e un poem adunat cu multă acurateţe,cuminte, plecat conştient către un timp aproape ţie, îmbinat cu trăiri frumoase ale copilăriei, e frumos.
pentru textul : plecat să aduc înapoi căldura iarna dePoemul începe banal, n-aş fi trecut de primul vers, dacă nu era semnat de cineva cunoscut. Partea reuşită începe cu strofa a doua. La prima, poţi renunţa. Titlul nu e bun pentru un asemenea text. Nu am idee cum să explic că textul e bun. E ceva ce se tot spune, de când lumea, însă aici e ceva inedit.
pentru textul : urâtă şi liberă. cursa de şoareci deUnde sunt textele remarcate, unde sunt peniţele?
Pentru prima strofa si ultima strofa, excelente, o penita, sa mai scrii asa.
pentru textul : bîze dea fost un spaţiu social şi politic eterogen, amorf dar plin de entuziasm şi naivitate politică din păcate.
Ironia sorţii face ca ministrul de interne din acea perioadă, generalul Chiţac să fie acum în puşcărie pentru crimele de la Timişoara din dec. 89.
Am fost şi eu în Piaţă câteva zile bune. Era o atmosferă frumoasă, dătătoare de speranţă. Comparaţia lui Bobadil cu Woodstock-ul nu este o exagerare. Era acolo ceva pur dar din păcate lipsă de pragmatism politic.
Intelectualii adevăraţi au făcut din păcate figuraţie în acea perioadă şi nu numai. Grupul de Dialog Social organiza întâlniri romantice filosofând despre comunism şi democraţie, în timp ce şacalii de la Ştefan Gheoghiu începeau să construiască edificiul pe care în fapt îl stăpânesc şi acum, ei sau copiii lor.
Ar fi multe de spus. Iar speranţa moare ultima.
pentru textul : 13 – 14 iunie. Piaţa Universităţii. Remember. Pagini de jurnal - Reloaded deLa mulţi ani,Hermeneia!Virgil, mulţumim pentru urări! În altă ordine de idei, dacă nu eram atentă, aş fi crezut că cele două pahare umplute cu şampanie, vin, poate otravă,etc. sunt două picioruşe de pui cu radiografie cu tot:))))
pentru textul : starea hermeneia dee frumos textul, mai intai cum se construieste un decor, femeie, corb, oglinda, soare, in incercarea de a levita mi se pare trio ul magic acesta plus un fel de alergare cu soarele in spate, iar in acest impreuna mers indicatia regizorala "priveste mi ochii"/sufletul/adancul meu samd releva o lovire a sacrului si de aici una bucata orbire care se imparte la amandoi. si corbului, cred. de aici, sustin, ultima strofa se justifica bine tinand cont si de titlu: femeia natură n o fi ea visul oricarui barbat? n o fi orbirea si nebunia un mod de a descoperi sau redescoperi goliciunea noastra, eternala cum ziceam adineauri, adica un altfel de zbor - orizontal, o alergare in gol, sisifica?! adica noi credem ca zburam si de fapt alergam pe banda rulanta. si, recitind, revad inca un personaj - un "tu" participativ si confesor, adica el lectore daca n ar fi nevroza cheia textului si "solutia" finala as numi textul "fantana din palma"
pentru textul : nevroză deun tecst fara noima. fara nicio idee, doar un morman de cuvinte aruncate. s-ar vrea o emotie, o stare, dar nimic nu suna bine aici.autorul forteaza din pacate a rupt zagazul poeziei inca din primele doua versuri...
pentru textul : obsesii deeu la altceva ma refeream, dar nu-i nimic, cred ca am o hipersensibilitate legata de alaturarile grupurilor de sunete, in ultima vreme. probabil ca exagerez.
pentru textul : Descoperirea deVa asteptam cu drag la Iasi!
pentru textul : Cenaclul Virtualia - ediţia a XIII -a deAha. Interesant. Am reținut.
pentru textul : dorina dearata inainte, dar acum se termina frumos.
pentru textul : cambodian oud dema-ntreb daca beduinii aveau si ei sulite..:) eu ii prefer prea-razboinicilor spahii.
Francisc, eu iau antialergice :-). Sa mai iau și poezie? Care primăvară? Te mai aștept.
pentru textul : no memory de/deocamdată dorm pe saltea în bucătărie picioarele se lovesc de dulap sună a gol a sicriu noaptea aud zogomote stranii un ceas care ticăie o respirație în frigider uneori îmi imaginez dacă aș muri subit cîți oameni m-ar plînge cîți oameni m-ar plînge cu adevărat nu oamenii care se bat cu pumnul în piept la colț de stradă și spun că m-au cunoscut și-aveam tot viitorul înainte/ /cînd mai vii pe la mine să vezi camera mea cum arată acum am scăpat de stropii aia de calciu enervanți și albaștri am dat-o toată cu alb am făcut-o mireasă/ /despre mama ce să-ți mai spun sunt mai aproape de ea o aud oftînd prin pereți a trecut pe gentamicină dimineața și seara o asistentă îi face injecții o aud țipînd apoi îmi spune că n-a știut venele de la mîini sunt așa dureroase asistenta vorbește cam mult nu se dă dusă o înțeleg cînd ești dependent de oameni tăcerea dintre patru pereți te întoarce pe toate fețele ca un storcător de fructe negruța și-a rupt labele din față acum se sprijină doar pe alea din spate zici că e cangur ți se rupe inima dacă o vezi e cel mai trist lucru să nu știi ce ești un cîine cangur sau un om între două lumi/ ***un univers de o fragilitate enorma , fluturele incalzindu/se la focul din causul palmelor imi aminteste de boema lui puccini *ma inteapa faina de oase ce urmeaza miresei
pentru textul : scrisoare din 1a dejos pălăria! Da, Ioana. Așa mai zic și eu demonstrație europeană. Văd că lumea e mai bine îmbrăcată decît acum douăzeci de ani, mai veselă, mai relaxată, culori mai vii, haine mai groase, lume mai bine hrănită, mișcări mai lente, bună dispoziție, zîmbete. Ce mai! La mai mare! Au trecut vremurile cînd amărîtul ăla de Marian Munteanu arăta slăbănog ca un Christ. Au trecut vremurile cînd fețele erau supte chiar în plină vară și mai tot ce se filma era alb-negru. Așa mai zic și eu. Aveți grijă că o să zică nenea Băsescu că lui îi datorați burtica rotunjoară, fălcuțele, zîmbetele cîmpenești și atmosfera colorată. Că dacă era Ceaușescu sau Iliescu ați fi fost ceva mai înfrigurați și mai supli. Aveți grijă. Evident, și vîrsta e de vină. Au trecut niște ani, ați mai petrecut cîteva veri pe la Santorini, Malorca. O iarnă în Alpi. Oricum mîncărica, deși nu chiar ca în Los Angeles, tot e ceva mai multișoară. Un sushi, ceva, o tonetă cu junk food. Asta e, au trecut anișorii. Dar arătați bine și asta contează. Revoluție, demonstrație, poliție, casație, universitate, metrou, china-town, patriarhie, guvern sau birou. Toate trec și vin altele, să trăiacă nenea Iancu. Bănuiesc că statuia îi e tot pe acolo. Cînd vin la vară am să trec să-i spun bon-jour. Pînă atunci sărut mînușițele și aveți grijă să nu răciți. Demonstrație, demonstrație da' sănătatea e mai presus ca toate. Nu așa spunea și bunica? Te-am pupat.
pentru textul : ieși afară javră ordinară deultima strofa e un adevarat epitaf.
pentru textul : Umbra Îngerului deÎmi pare rău, dar regulamentul Hermeneia este clar:
"16.6. să nu conţină elemente de reclamă sau publicitate, inclusiv publicitate mascată, pentru nici un alt website, instituţie, persoană sau produs media. Determinarea acestui lucru nu va putea fi făcută decît de conducerea Hermeneia. Orice fel de excepţie va trebui să fie aprobabată de proprietarul site-ului. Orice text care încalcă această prevedere va și șters în mod automat și fără preaviz".
pentru textul : Audibil.ro, primul serviciu românesc pentru descărcări audio online deParca, vorbind autocritic, pentru aiurelile, gen pseudo-povesti Zen (de exemplu), pe care le scrie subsemnatul, exista vre-o categorie speciala! Faptul ca le postez la "poezii" - Dumnezeu cu mila!
pentru textul : Scene (colaj) deDa, foarte mult dar nu pentru scurt metraje ci pentru viitorul meu volum. Te rog sa imi scrii ca sa discutam. Pe situl meu vei gasi o adresa de contact. Multumesc.
pentru textul : Lemuria de...că asta e poezie ?
n-am mai vrut să comentez, pentru a nu a se înețelege greșit.
”respect moravurile lucrurilor sfinte”, ”mângâi bâșicile copacilor răniți”/ „în contrasr cu semenii nepăsători” etc...
asta este poezie ?
.....................
”însă niciunul nu-și curmă suferința
privindu-se”
privindu-se !
slab, foarte slab ! Dacă Hermeneia publică asemenea ”versuri” ceva nu e în regulă!
pentru textul : Trăiește capra vecinului deSunt bugetara, Dorine, de unde bani de concurs? Te cred ca vei participa cu placere, la fel cum ai participat si la cenaclurile Virtualia! Pai nu?
pentru textul : feng shui în lucernă detextul e bun desi am citeva rezerve: - "se izbesc de țărmul pieptului meu", suna frumos dar parca prea folosit - "îi sfărâm vocea și o prefac/ în pașii spre soarele meu", contine parca prea multe "suieratoare" sau poate mi se pare mie. remarc insa sintagma "când toată lumea urlă în căutarea..."
pentru textul : scaunul și mașinile de plâns deambele chei inchid si deschid. intrebarile nasc intrebari, raspunsurile sunt ptr copii. iar ei, ptr noi, care crestem. e bine ca exista chei, binele nu se lasa la vedere
pentru textul : cheile deDorine, imi cer iertare ca uite, citesc abia acum textul asta al tau, nu stiu de ce mi-a scapat neobservat la momentul postarii, pesemne de vina este oboseala mea cu care convietuiesc de-o vreme incoace sau incertitudinea care imi da si aceasta lipsa de credibilitate oneroasa semnalata atat de bine de unu' tanar con-satean (con-sitean) de-al nostru. Marturisesc ca si pe mine, ca si pe tine, m-a emotionat comentariul annei, "un trecut ce o ia inaintea prezentului" "trairea prin toti porii" si alte chestii incredibile. Dar hai sa lasam ceeace stim cu totii foarte bine si anume ca nici poetul nu e facut ci doar nascut dar comentatorul e mai rau... asta nici macar nu s-a nascut inca pe aici. Deci "eram asa, fericit" - un incipit care te aseaza confortabil in fotoliul din sufragerie si te intrebi: ok, what's next. "ma temeam sa nu dispar cand pocneai din degete" - asta poate fi o noua fobie si a disparut linistea de tot. In cheia asta daca citesti mai departe restul poemului ti se pare o relatare a unui moment de delirium tremens, si de aceea ma intreb daca asta ai urmarit de fapt, pentruca daca aplic o alta cheie de citire iese cu totul altceva. Incipitul la tine mereu da tonul. De fapt, multe dintre poemele tale sufera de aceasta "previzibilitate" care te face ca, atunci cand ai citit finalul sa spui ceva de genul "bineinteles", ca un sistem de-al lui popper care, odata stabilite axiomele, tot ce-ti mai ramane este sa te dai mare in propozitii si in demonstratii logice. Din alta perspectiva, poemul tau ar fi simpatic si umoristic. Moldoveneste se zice "Să ridiși un dejit, oricari. Sufletu`-mi s-ar puni și-acum cu botu pi labii." In cheia asta de lectura restul textului capata alte semnificatii, mai putin plicticoase. Parerea mea, Andu
pentru textul : An-lumină de tine dePagini