dacă nu corectezi textul o să îl trec iar în şantier şi tot aşa. nu ştiu cine l-a scos din şantier tot necorectat tu sau alt editor dar aş vrea ca regulile să fie egale pentru toţi. plus că pot să iau în calcul şi criterii estetice şi şi şi şi...
părpăuță, nu cred ca ma intereseaza ce alte activitati mai ai. ti-am spus cum functioneaza lucrurile aici. in legatura cu textul de mai sus am sa scriu un comentariu cind voi avea timp. dar te rog sa tii cont ca site-ul hermeneia nu este un tabloid si nici nu este profilat pe articole de scandal cu pretentie de autenticitate dar care nu o poate dovedi decit vreun strabunic mort inainte de primul razboi mondial. pentru ca daca este sa fabulam si eu pot sa scriu despre aventurile incestuoase ale domnului Manatu pe care mi le-a povestit un coleg care a murit de ftizie anul trecut la Focsani. Daca o luam pe ulei nu ne mai oprim nicaieri, nu crezi?
Cred ca dozajul in care ai adaugat piper textului tau a fost unul gresit. Nu e nici condimentat dar nici fara gust. Ambele variante conduc spre o varianta caldicica. Depasirea contrariilor si perceperea realului ca intreg. Poate daca ar fi fost spus altfel. Frumoasa fotografie.
ok, go ahead. dar as vrea sa renunti pe viitor la incalcari de regulament precum cea de ieri. daca ai probleme cu cineva, polite de platit sau nevoia de a scrie obscenitati te invit sa te desfasori in alta parte.
Am citit şi alte texte de-ale tale şi, adevărat, există oareşce deprindere prozodică, fior, puţina imagine, dar cam atât. Dacă pentru tine poezie e un hobby, e ok, dar dacă se vrea mai mult de atât, nu aceasta e calea. Aici, în stilul acesta, nu prea mai e nimic de făcut. Şi nu o spun eu, o spun alţii care, în vers clasic, au mult mai mutl de spus şi o fac altfel decât tine.
(ţi se pare rezonabil să ai 10 texte în prima pagină?)
Pare că există un fel de numitor comun în ceea ce privește românii de la Dunăre, ceva în credința lor, în felul lor de a fi, acel ceva menit a depăși granițe impuse, este un dar de bine, un har izvorât din valori spirituale străvechi, profunde, de necontestat. Felicitări pentru acest volum, dar și pentru seriozitatea de a primi harul și a-l transmite mai departe!
Poți să folosești cât vrei expresia "biserica pițigoilor", nu există interdicție, sunt de acord cu Virgil Titarenco, doar am spus că nu e a ta. E titlul fericit al unei colecții. Cine e Mircea Lăcătuș?
pentru tonul religios plăcut, natural transpus în figuri de stil, dar mai ales pentru că am simţit acest poem ca pe o gură de aer rece... de munte te felicit în felul meu, Ioana, cu tot drsgul! eu acum nu mai văd niciun cusur frumosului tău poem... şi îl trec şi la preferate...
mulţumesc pentru comentarii.
Nicodem, te rog să-mi dai voie să nu te cred. vt cine e vlad turburea sau Virgil Titarenco? glumesc fireşte, mulţumesc domnule!
Kalipeto,
am văzut şi eu dar cu siguranţă colega noastră nu asta a vrut să spună.
am simţit nevoia să las un off topic aici, cu scuzele de rigoare pentru marga şi adrian că dau buzna, în legătură cu: "Chiar şi aşa, sunt tentat să înclin că pot exista scriitori buni printre cei care sunt mult pe lângă, din punct de vedere gramatical. Dar poeţi, mai greu. Iar poeţi buni sau foarte buni, nu!"
sunt perfect de acord cu cele spuse în acest fragment de Adrian. încă nu s-a născut sau poate că există vreunul dar unde este? vom vedea.
ai observat faptul ca utilizarea conceptelor in Candelabrele nu tine cont de mitul contextului; aici e iluzia si jocul ei, si riscurile ei si ale cititorului, caruia sper sa-i placa. din acelasi motiv si alegorizarea prea....fortată (?) - permite manifestarea imaginatiei fara limite normal ca pun capcane vanatorilor, fiecare prada isi are coltii ei, apropos de tinerea la distanta ....
am recitit si, treptat, a inceput sa-mi placa. de la inghitirea vederii si acoperirea cu iluzii, trecand prin singuratatea mergerii pe ape (trecerii in alt univers), pana la neimpartirea in bine si rau a raului-moarte, intru adunarea/redescoperire pentru trimiterea mai departe. o moarte nu vine niciodata singura. poate as revedea in privinta ritmului "de tot" si "decat si".
cred ca mi-a fost lene sa mai caut ceva in romana. parca daca le-ai spune in engleza suna mai bine:)), dar stiu, asta e doar o dovada de comoditate creativa.
la textul asta ce-i drept titlul in alta limba nu se justifica, dar nici snob nu se vrea. ma mai gandesc daca il modific.
Andule, uite că așa mi-am dorit eu, să știu că a trecut prin mîna mea tot ce este aici ca și infrastructură și că îi cunosc cu de-amănuntul fiecare colțișor. Nu neaparat pentru ca aș fi un „control freak” (deși poate uneori mai am înclinații, wink, wink), dar cred că este foarte folositor pentru mine (nu am de gînd să îmbătrînesc foarte curînd) și apoi cred că dacă pretind celor ce publică aici să exceleze probabil că efortul meu îi va face să se gîndească de două ori înainte să mă acuze de dictatură. La urma urmei de ce să lăsăm să ne năpădească mediocritatea. Și, by the way, eu cred că outsourcing-ul este una din cauzele mediocratizării Americii în ultima vreme.
oooo...Ecaterina! m-ai uimit cu expresia asta: "strofa a doua este o incercare ratata de esentializare aprofundata sinklino spre filosofie." poti sa-mi explici dintr-o rasuflare ce intelegi prin aprofundare sinklino...si care ar fi abordarea filosofica cea CORECTA? cu trimiteri la sistemele filosofice cu tot... astept. :)
Simt ca nu pot sa ma ating de ..cantecul asta al tau.Pentru ca rezonez cu el intr-o masura care nu-mi permite observatii obiective. Il vad ca pe un des-cantec, ca pe un fel de stranie rugaciune la sine.de parca ai incerca sa faci un colaj din fragmente de vis.
In general acest gen de prozodie este riscanta iar Alma aici cred ca si-a asumat riscurile de rigoare. Asta pentruca foarte usor te poate duce gandul sa inlocuiesti pe "pa" cu altceva, bagatelizand astfel, desigur, intregul demers poetic. Mie mi-a placut insa... am gasit aici o imbinare de modern cu clasic in exprimare, plus un amestec ingenuu de perspective din diferite unghiuri asupra acestui "Pa". Una peste alta, desi poate parea o joaca, acest text este suficient de serios si de bine cladit. Andu
imposibilul din alegere, dincolo de adevăr sau fals, ca și cum nu am avea nici scris în frunte, nici liniile din palmă, nimic inconștient nu ni s-ar trasa vreun drum clar, doar o conștientizare, uneori iluminare, pentru care oricum avem ceva în urmă de lăsat, ca o renunțare, sau "ne distanțăm până la dezordine", nu? alegerea prin smerenie, de ne-ar fi, "sub umbra lui", sub Lumina Lui. Madim
Doina, observaţia cu discrepanţa timpurilor este un element critic tranzitat din proză. Bunînţeles, se poate aduce în discuţie şi acest aspect, dar în poezia de sorginte epică. Nu-i cazul aici. Explicaţia ta este una de bun simţ, aşadar, corectă.
Virgil, Nu era nici urma de nota peiorativa. L-am folosit cu sensul de socant (surprinzator, shoking). In plus, cand fac un comentariu negativ, nu recurg la subtilitati, tocmai... pentru a fi inteles. Aici nu era cazul pentru ca ti-am spus: imi place textul. Ca tot ai amintit, si titlul mi se pare cam neinspirat. :)) Tot cu prietenie, LM
faza cea mai misto e ca, cand ma trezesc voios si zambaret nevoie mare, si deschid vreun text si vad ca viata e o mocirla...mi se taie macaroana, apoi daca iese si boticul crocodilului din ceata ...si lepra....clar, m-ai ciuruit!
Da, într-adevăr nu a fost șters. L-am descoperit abia acum, în josul paginii, clasat la texte inacceptabile, adică refuzate, alături de un alt poem de al meu, mai vechi - Poemul-blestem. Asta nu poate să însemne decât un lucru: că un editor l-a trimis acolo. Deci, de la bun început, am avut dreptate. Un editor a trimis acest text la ”inacceptabile”. Motiv pentru care l-am repostit în 16.06.2013, fara cuvântul acela, intuind că despre asta e vorba. Iar ceea ce spui dumneata doamna Leonte mai sus, în primul comentariu, se numește manipulare. Pentru că, nu aveam eu, ca autor, absolut niciun motiv să trimit textul meu la ”Inacceptabile”. Deci, nu mai pune în cârcă unui autor gesturi pe care el le-a făcut. Nici nu cred că am posibilitatea tehnică să-mi încadrez eu propriul meu text acolo, la inacceptabile, și nici măcar nu am avut motiv să o fac. Eugen
apropo de psihiatru Alina, cred că trebuie să fie tare depresant să ajungi să nu mai poți să ai nici o altă preocupare decît dimensiunea literelor. asta este tot ceea ce faci toată ziua? mai ia o pauză, mai privește și la altceva. E Crăciun la urma urmei, for goodness sake..
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
dacă nu corectezi textul o să îl trec iar în şantier şi tot aşa. nu ştiu cine l-a scos din şantier tot necorectat tu sau alt editor dar aş vrea ca regulile să fie egale pentru toţi. plus că pot să iau în calcul şi criterii estetice şi şi şi şi...
pentru textul : Despărţire depărpăuță, nu cred ca ma intereseaza ce alte activitati mai ai. ti-am spus cum functioneaza lucrurile aici. in legatura cu textul de mai sus am sa scriu un comentariu cind voi avea timp. dar te rog sa tii cont ca site-ul hermeneia nu este un tabloid si nici nu este profilat pe articole de scandal cu pretentie de autenticitate dar care nu o poate dovedi decit vreun strabunic mort inainte de primul razboi mondial. pentru ca daca este sa fabulam si eu pot sa scriu despre aventurile incestuoase ale domnului Manatu pe care mi le-a povestit un coleg care a murit de ftizie anul trecut la Focsani. Daca o luam pe ulei nu ne mai oprim nicaieri, nu crezi?
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deCred ca dozajul in care ai adaugat piper textului tau a fost unul gresit. Nu e nici condimentat dar nici fara gust. Ambele variante conduc spre o varianta caldicica. Depasirea contrariilor si perceperea realului ca intreg. Poate daca ar fi fost spus altfel. Frumoasa fotografie.
pentru textul : Sinonimul pozitivului deok, go ahead. dar as vrea sa renunti pe viitor la incalcari de regulament precum cea de ieri. daca ai probleme cu cineva, polite de platit sau nevoia de a scrie obscenitati te invit sa te desfasori in alta parte.
pentru textul : poezia mea de azi denici nu pot sa spun clar ce mi-a placut cel mai mult. starea pe care o transmite poezia ta - ca o renuntare inpacata, dureroasa totusi.
sau strofa asta cu totul:
"mi-e dor să uit. învaţă-mă să fiu…
un plâns căprui se clatină a soapte,
ridică-mi, Doamne, stânca de târziu,
întoarce-mă din teamă şi din noapte"
sau sensibilitatea si fragilitatea, ta, a poeziei, nu stiu bine.
pentru textul : tăria să apun deAm citit şi alte texte de-ale tale şi, adevărat, există oareşce deprindere prozodică, fior, puţina imagine, dar cam atât. Dacă pentru tine poezie e un hobby, e ok, dar dacă se vrea mai mult de atât, nu aceasta e calea. Aici, în stilul acesta, nu prea mai e nimic de făcut. Şi nu o spun eu, o spun alţii care, în vers clasic, au mult mai mutl de spus şi o fac altfel decât tine.
(ţi se pare rezonabil să ai 10 texte în prima pagină?)
pentru textul : sonetul bunicii dePare că există un fel de numitor comun în ceea ce privește românii de la Dunăre, ceva în credința lor, în felul lor de a fi, acel ceva menit a depăși granițe impuse, este un dar de bine, un har izvorât din valori spirituale străvechi, profunde, de necontestat. Felicitări pentru acest volum, dar și pentru seriozitatea de a primi harul și a-l transmite mai departe!
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” dePoți să folosești cât vrei expresia "biserica pițigoilor", nu există interdicție, sunt de acord cu Virgil Titarenco, doar am spus că nu e a ta. E titlul fericit al unei colecții. Cine e Mircea Lăcătuș?
pentru textul : bunica mea a fost o lebădă neagră deserios andule? cîndva îmi reproșai că am degenerat în texte minuscule. dar oare tu ce faci aici? sau tu ai voie; eu însă nu, că sînt pohet...
pentru textul : 100% safe depentru tonul religios plăcut, natural transpus în figuri de stil, dar mai ales pentru că am simţit acest poem ca pe o gură de aer rece... de munte te felicit în felul meu, Ioana, cu tot drsgul! eu acum nu mai văd niciun cusur frumosului tău poem... şi îl trec şi la preferate...
pentru textul : așadar este mâine demulţumesc pentru comentarii.
pentru textul : îngeri şi marmeladă deNicodem, te rog să-mi dai voie să nu te cred. vt cine e vlad turburea sau Virgil Titarenco? glumesc fireşte, mulţumesc domnule!
Kalipeto,
am văzut şi eu dar cu siguranţă colega noastră nu asta a vrut să spună.
am simţit nevoia să las un off topic aici, cu scuzele de rigoare pentru marga şi adrian că dau buzna, în legătură cu: "Chiar şi aşa, sunt tentat să înclin că pot exista scriitori buni printre cei care sunt mult pe lângă, din punct de vedere gramatical. Dar poeţi, mai greu. Iar poeţi buni sau foarte buni, nu!"
pentru textul : in the sunshine of your love desunt perfect de acord cu cele spuse în acest fragment de Adrian. încă nu s-a născut sau poate că există vreunul dar unde este? vom vedea.
ai observat faptul ca utilizarea conceptelor in Candelabrele nu tine cont de mitul contextului; aici e iluzia si jocul ei, si riscurile ei si ale cititorului, caruia sper sa-i placa. din acelasi motiv si alegorizarea prea....fortată (?) - permite manifestarea imaginatiei fara limite normal ca pun capcane vanatorilor, fiecare prada isi are coltii ei, apropos de tinerea la distanta ....
pentru textul : candelabrele deam recitit si, treptat, a inceput sa-mi placa. de la inghitirea vederii si acoperirea cu iluzii, trecand prin singuratatea mergerii pe ape (trecerii in alt univers), pana la neimpartirea in bine si rau a raului-moarte, intru adunarea/redescoperire pentru trimiterea mai departe. o moarte nu vine niciodata singura. poate as revedea in privinta ritmului "de tot" si "decat si".
pentru textul : Cioburi de alb decred ca mi-a fost lene sa mai caut ceva in romana. parca daca le-ai spune in engleza suna mai bine:)), dar stiu, asta e doar o dovada de comoditate creativa.
pentru textul : Și cu zâna ce facem? dela textul asta ce-i drept titlul in alta limba nu se justifica, dar nici snob nu se vrea. ma mai gandesc daca il modific.
Andule, uite că așa mi-am dorit eu, să știu că a trecut prin mîna mea tot ce este aici ca și infrastructură și că îi cunosc cu de-amănuntul fiecare colțișor. Nu neaparat pentru ca aș fi un „control freak” (deși poate uneori mai am înclinații, wink, wink), dar cred că este foarte folositor pentru mine (nu am de gînd să îmbătrînesc foarte curînd) și apoi cred că dacă pretind celor ce publică aici să exceleze probabil că efortul meu îi va face să se gîndească de două ori înainte să mă acuze de dictatură. La urma urmei de ce să lăsăm să ne năpădească mediocritatea. Și, by the way, eu cred că outsourcing-ul este una din cauzele mediocratizării Americii în ultima vreme.
pentru textul : fotografia de lângă icoană deam să scot ultimul rînd
pentru textul : pesimiste I deIubite? De ce iubite? Mai degrabă urâte.
pentru textul : Gemene-asemene desînt de acord cu pisicile. nu însă și cu vremurile trecute.
pentru textul : neon fado deoooo...Ecaterina! m-ai uimit cu expresia asta: "strofa a doua este o incercare ratata de esentializare aprofundata sinklino spre filosofie." poti sa-mi explici dintr-o rasuflare ce intelegi prin aprofundare sinklino...si care ar fi abordarea filosofica cea CORECTA? cu trimiteri la sistemele filosofice cu tot... astept. :)
pentru textul : ora cocoşului deSimt ca nu pot sa ma ating de ..cantecul asta al tau.Pentru ca rezonez cu el intr-o masura care nu-mi permite observatii obiective. Il vad ca pe un des-cantec, ca pe un fel de stranie rugaciune la sine.de parca ai incerca sa faci un colaj din fragmente de vis.
err: a eclozat
pentru textul : Sunt unele lucruri de care nu ar trebui să pomenim seara deIn general acest gen de prozodie este riscanta iar Alma aici cred ca si-a asumat riscurile de rigoare. Asta pentruca foarte usor te poate duce gandul sa inlocuiesti pe "pa" cu altceva, bagatelizand astfel, desigur, intregul demers poetic. Mie mi-a placut insa... am gasit aici o imbinare de modern cu clasic in exprimare, plus un amestec ingenuu de perspective din diferite unghiuri asupra acestui "Pa". Una peste alta, desi poate parea o joaca, acest text este suficient de serios si de bine cladit. Andu
pentru textul : pa-ul domnului Pa deimposibilul din alegere, dincolo de adevăr sau fals, ca și cum nu am avea nici scris în frunte, nici liniile din palmă, nimic inconștient nu ni s-ar trasa vreun drum clar, doar o conștientizare, uneori iluminare, pentru care oricum avem ceva în urmă de lăsat, ca o renunțare, sau "ne distanțăm până la dezordine", nu? alegerea prin smerenie, de ne-ar fi, "sub umbra lui", sub Lumina Lui. Madim
pentru textul : Bunavestire devalurile tale rosii imi amintesc de cerul apusului la campie in timp de vara.
pentru textul : valuri roșii deDoina, observaţia cu discrepanţa timpurilor este un element critic tranzitat din proză. Bunînţeles, se poate aduce în discuţie şi acest aspect, dar în poezia de sorginte epică. Nu-i cazul aici. Explicaţia ta este una de bun simţ, aşadar, corectă.
pentru textul : Emoţia verde deVirgil, Nu era nici urma de nota peiorativa. L-am folosit cu sensul de socant (surprinzator, shoking). In plus, cand fac un comentariu negativ, nu recurg la subtilitati, tocmai... pentru a fi inteles. Aici nu era cazul pentru ca ti-am spus: imi place textul. Ca tot ai amintit, si titlul mi se pare cam neinspirat. :)) Tot cu prietenie, LM
pentru textul : versuri simple I defaza cea mai misto e ca, cand ma trezesc voios si zambaret nevoie mare, si deschid vreun text si vad ca viata e o mocirla...mi se taie macaroana, apoi daca iese si boticul crocodilului din ceata ...si lepra....clar, m-ai ciuruit!
pentru textul : aproape de kilimandjaro deDa, într-adevăr nu a fost șters. L-am descoperit abia acum, în josul paginii, clasat la texte inacceptabile, adică refuzate, alături de un alt poem de al meu, mai vechi - Poemul-blestem. Asta nu poate să însemne decât un lucru: că un editor l-a trimis acolo. Deci, de la bun început, am avut dreptate. Un editor a trimis acest text la ”inacceptabile”. Motiv pentru care l-am repostit în 16.06.2013, fara cuvântul acela, intuind că despre asta e vorba. Iar ceea ce spui dumneata doamna Leonte mai sus, în primul comentariu, se numește manipulare. Pentru că, nu aveam eu, ca autor, absolut niciun motiv să trimit textul meu la ”Inacceptabile”. Deci, nu mai pune în cârcă unui autor gesturi pe care el le-a făcut. Nici nu cred că am posibilitatea tehnică să-mi încadrez eu propriul meu text acolo, la inacceptabile, și nici măcar nu am avut motiv să o fac. Eugen
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. deda Virgil, prima forma era cea corecta, am sarit dex-ul cautind typo-urile de care ma acuza Dorin... am corectat!
pentru textul : boabe de timp deapropo de psihiatru Alina, cred că trebuie să fie tare depresant să ajungi să nu mai poți să ai nici o altă preocupare decît dimensiunea literelor. asta este tot ceea ce faci toată ziua? mai ia o pauză, mai privește și la altceva. E Crăciun la urma urmei, for goodness sake..
pentru textul : crăciun fericit - 2011 dePagini